OBSESIA ECUMENISMULUI:
UNITATE ÎN DIVERSITATE!
Este ”unitatea în diversitate” un principiu biblic?
DA și NU!
DA, atunci când este vorba de diversitatea etnică și socială (iudei/neamuri, robi/slobozi, bărbați/femei)! Galateni 3:28 ”Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una în Hristos Isus.”
NU poate fi diversitate, atunci când este vorba de:
1. Cuvântul lui Dumnezeu! Ioan 8:31 ”Şi a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei.” 2 Corinteni 2:17 ”Căci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi; ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.” 2 Corinteni 4:2 ”Ca unii care am lepădat meşteşugirile ruşinoase şi ascunse, nu umblăm cu vicleşug şi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu. Ci, prin arătarea adevărului, ne facem vrednici să fim primiţi de orice cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu.”
2. Chipul lui Christos! 2 Corinteni 3:18 ”Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.” Aceasta înseamnă mentalitate, vorbire și comportament: 1 Corinteni 1:10 ”Vă îndemn, fraţilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să aveţi toţi acelaşi fel de vorbire, să n-aveţi dezbinări între voi, ci să fiţi uniţi, în chip desăvârşit, într-un gând şi o simţire.”
3. Cugetul comunitar! Romani 14:1-7, 13 ”Primiţi bine pe cel slab în credinţă şi nu vă apucaţi la vorbă asupra părerilor îndoielnice. Unul crede că poate să mănânce de toate; pe când altul, care este slab, nu mănâncă decât verdeţuri. Cine mănâncă să nu dispreţuiască pe cine nu mănâncă; şi cine nu mănâncă să nu judece pe cine mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit. Cine eşti tu, care judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpânului său; totuşi va sta în picioare, căci Domnul are putere să-l întărească pentru ca să stea. Unul socoteşte o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui. Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă, pentru Domnul mănâncă; pentru că aduce mulţumiri lui Dumnezeu. Cine nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă; şi aduce şi el mulţumiri lui Dumnezeu. În adevăr, niciunul din noi nu trăieşte pentru sine şi niciunul din noi nu moare pentru sine. (…) Să nu ne mai judecăm, dar, unii pe alţii. Ci mai bine judecaţi să nu faceţi nimic care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire.”
Aici intervin principiile! Principiul ”CREDINȚEI DATE SFINȚILOR”, principiul TRĂIRII ÎN SFINȚENIE și principiul raportării la CEA MAI ÎNGUSTĂ CONȘTIINȚĂ!
Și fără principii, nu contează unitatea! Fără principii, unitatea este doar o coaliție. Ce părere aveți?
Mulţumesc Domnului şi fratelui Cristi pentru lumina adusă în „Unitate în diversitate”.
Am citit de mai multe ori, cu atenţie, mesajul dumneavoastră chiar dacă cea mai mare parte sunt citate din Biblie. Când le recitesc, parcă au o mai mare valoare, mai mare însemnătate.
Deci la baza „Unităţii” sau „Unitatea Bisericii”trebuie să fie principiile sfintelor Scripturi. Posibil de realizat……. dar greu. De ce cred că este greu? Pentru că suntem conduşi de unii oameni care, defapt, ei vor o „unitate” care să le apere interesele personale sau ale Organizaţiei din care fac parte.
Interesele Bisericii sunt pe locul 14, iar un lucru important care l-am pierdut, care ne caracteriza ca şi Biserică, este acel interes unul faţă de celălalt. Astăzi pot să fiu eu jos, dar mă ridică fratele meu. Mâine tot ce-i posibil să fie invers. Oare mai sunt Biserici în care se ridică unul pe celălalt?
Gen 4:9 Domnul a zis lui Cain: „Unde este fratele tău Abel?” El a răspuns: „Nu ştiu. Sînt eu păzitorul fratelui meu?”
Frate Cristi din ziua când aţi scris pe Blog despre „unitate în diversitate” am urmărit poate va fi cineva care va scrie ceva la aceasta. N-am vrut să fiu primul care să scriu un comentar, dar am fost dezamăgit văzând că, defapt, interesele unora sunt mult mai mari atunci când se aduc în discuţie unele persoane de care se aud vrute şi nevrute.
Aţi enumerat trei principii la sfârşitul comentarului.
Să fie oare numai trei?-este întrebarea mea pentru mine.
Dacă DA, atunci la treabă, că nu-s treizeci sau trei sute, sunt doar trei.
Şi chiar dacă sunt mai multe…, SE MERITĂ!
Amin!
GBY
Interesant acest articol si totodatä real.Mä bucur cä ati intervenit fr.Nicu si ati fäcut primul pasul…poate vor avea si altii curajul sä päsescä…cu toatä indräzneala pe cäile adevärului..
Harul bogat sä ne-mbogäteascä si Venirea Märetului Domn JESHUA HAMASHIA sä ne gäsescä pregätiti……
…..
Multă Pace!
Frate Cristi îndrăznesc din nou să vă mai cer o explicaţie asupra acestui element primordial,
fundamental, enunţat de dumneavoastră:
„…principiul raportării la CEA MAI ÎNGUSTĂ CONŞTIINŢĂ!”
Mulţumesc, GBY la fel!
Frate Nicu,
Bineînțeles că nu sunt nici extremist nici nu îmbrățișez absurdul…
Dar, după cum înțeleg, există trei conștiințe (cugete): cugetul personal, cugetul comunitar și cugetul social. Există societăți (mai ales în lumea orientală) unde conștiința oamenilor este mult mai îngustă decât cea a bisericii. De aceea, veți vedea misionari (misionare mai ales) care se raportează la acea conștiință în felul cum se îmbracă. În Corinteni, când Pavel vorbește despre acoperirea capului la femei în timpul închinării, aduce în discuție cele trei conștiințe. Menționează pe cea socială (este rușine pentru o femeie să fie tunsă sau rasă), pentru a le atrage atenția că dacă sunt așa de sensibili să nu se facă de râs în fața societății, cu atât mai mult trebuie să se raporteze la porunca lui Dumnezeu, la nivelul conștiinței comunitare și personale. Uneori, societatea este mai îngustă. Alteori, comunitatea! Uneori, persoana! De fiecare dată, o respectăm pe cea mai îngustă: socială pentru a nu ofensa societatea, comunitară pentru a nu fi o pricină de poticnire și personală pentru că tot ce nu vine din încredințare este păcat!
Sper că m-am făcut înțeles. Nu îmi iese întotdeauna…
GBY
Mulţumesc!
Nu pot să spun altceva, decât: DOAMNE AJUTĂ-NE!