4 ianuarie 2011 
Recent, cineva spunea că pastorul Iosif Țon NU este un teolog. Am rămas perplex. Duminică seara, ascultând mesajul său rostit în Biserica Filadelfia din Portland, m-am întrebat: dacă fratele Țon nu este un teolog, cine e?
DEX: Disciplină care se ocupă cu expunerea și fundamentarea teoretică a izvoarelor și dogmelor unei religii.
WEBSTER: The study of religious faith, practice, and experience; especially : the study of God and of God’s relation to the world.
Pe înțelesul minții mele nesofisticate, asta înseamnă ”ce înțelegem despre Dumnezeu, atributele Sale și, simplificat, în ce fel ne privește pe noi aceasta.” Sursele de cunoaștere teologică pot fi clasificate astfel:
- SURSE INDEPENDENTE: a) obiective (istorice, inspirate – Scripturile); b) subiective (interpretările teologilor – Comentarii)
- SURSE PERSONALE / ACTIVE: a) influențe (familie, cultură, biserică, școală); b) intuiții (studiu personal – autodidactic)
Bineînțeles, toate aceste combinații se interpătrund, creează o zonă de confort și modelează un mod de gândire personal, care prin comunicare și dezbatere devine teologie:
- PERSONALĂ (lucrurile pe care le crede o persoană)
- COMUNITARĂ (ceea ce crede o biserică sau un grup)
- DENOMINAȚIONALĂ (ceea ce unește în crez o organizație)
- UNIVERSALĂ (crezul creștin general)
Toate aceste categorii se raportează și încearcă să se suprapună Adevărului absolut, adică realității obiective a lui Dumnezeu.
Sunt câteva prerogative ale cercetării teologice:
- Cunoașterea de Dumnezeu este absolut esențială unei relații personale cu Dumnezeu.
- Oricât de mult am ajunge să cunoaștem, ”cunoaștem în parte”.
- Cunoștința fără aplicație și împlinire ”îngâmfă”. Motivația cunoașterii de Dumnezeu trebuie să fie relația personală cu El. Experiențele practice ale relației cu Dumnezeu nu pot fi suprimate și nu pot fi explicate întotdeauna pe cale teologică.
- Cunoașterea și procesul analitic și de interpretare generează două categorii de crez acceptate și validate de Dumnezeu prin Cuvânt: principii și încredințări.
- Principiul, pentru a fi principiu, trebuie să fie valabil și aplicabil oricând, oriunde și cu oricine.
- Încredințarea este o aplicație practică a unor învățături care țin de contextul cultural al mediului în care Evanghelia este propovăduită. Încredințările, ca și principiile, sunt ancorate în conștiința umană și, prin aceasta, sunt elevate la nivel de principii pentru persoana în cauză (”tot ce nu vine din încredințare este păcat”)
- Permanența studiului teologic, atrage după sine un dinamism perpetuu în cunoașterea despre Dumnezeu. Acest dinamism nu poate contrazice principiile obiective (”credința dată sfinților odată pentru totdeauna”) ci doar le poate clarifica, sau poate elucida aparente conflicte în limitele de exprimare umane. Ceea ce poate însă creea acest flux permanent este fie corectarea sau completarea unor vederi, fie căderea în erezie.
- Având în vedere disponibilitatea și accesibilitatea Scripturilor și a bazei de date în domeniu, orice credincios (și nu numai) se poate dedica studiului teologic.
În baza acestor reguli elementare de studiu teologic, acceptând că superioritatea intelectuală, baza de surse care generează bagajul de cunoștințe și beneficiul pregătirii didactice înseamnă mult în acest grafic, trebuie să acceptăm și că într-o măsură mai mică sau mai mare, toți suntem teologi! Inclusiv fratele Iosif Țon!
POPAS PENTRU SUFLET 
Normal că-i teolog: creștin este, studii de teologie are, cărți scrise are, controversat este, unii îl adulează, alții nu dau doi bani pe el, dar de băgat în seamă îl bagă toată lumea în seamă. în concluzie, este teolog. Unul cu care eu unul nu sunt de acord, dar asta e…
@shifu,
pe un alt blog, faceai afimatia ca I Ton predica”invataturile penticostalilor”..
Ti-am raspuns,si-ti raspund si aici ca afirmatia ta NU ESTE ADEVARATA (ca sa nu zic altfel).
L-am urmarit ,special, pe fr.I Ton ,duminica seara la Biserica Penticostala Philadelphia-Portland si am constata ca;
1-Fr.I.Ton -cu toate „laturile”care i sau aruncat in cap,a ramas un om pasnic,fara sa jigneasca pe cineva-desi are toate motivele.
2.-Fr. I Ton a predicat din TOATA Scriptura,facind referiri biblice atit in VT cit si NT respectiv Evanghelii si Epistolele Pauline.
3.-Prin cuvintul predicat fr.Ton a „mustrat”cu blindete si finete pe toti „noii nascuti din nou” indiferent de denominatiune cultica.(au fost si fr.baptisti etc)
4-Asa cum am afirmat in alt post,fr.Ton in prezent si-a combatut propria „invatatura” data dealungul anilor-agreata de baptisti-privind interpretarea celor scrise la 1 Cor.14;1 -prin folosirea „abuziva si fortata” a conjunctiei SAU in loc de SI cum este scris.
.,,Urmariti dragostea.Umblati SI dupa darurile duhovnicesti,dar mai ales sa proorociti.
”
Deci NU SE POATE DRAGOSTE FARA DARURILE DS(in totalitate)
5.- Cine „se trezeste” la conjunctia SI il va urma pe fr.Ton iar cine nu se trezeste ,ramine „intepenit” in conjunctia SAU ce nu este scrisa in acest verset
6.- In prezent Dumnezeu il foloseste pe fr. I Ton ca un fel de „CATALIZATOR” intre fratii bapti-pentico-strajeristi si alti,fapt pentru care S-AR PUTEA SA APARA O NOUA GRUPARE A CELOR TREZITI.
Eu simt ca DEJA GERMENII au aparut.
7.-Fr. I.Ton este un ” AS ROMANESC” in TEOLOGIE si nu numai,care trebuie pretuit si incurajat in activitatea misionara pe care o face.
In consecinta SHIFU ori vrei ori nu vrei,eu sau altii Dumnezeu isi trezeste copii care sint ai Lui si-i echipeaza cu ” armatura” descrisa la Efes.6;11-18 in vederea intimpinarii marilor evenimente ce vor avea loc in scurta vreme.
TREZESTE=TE PINA MAI ESTE TIMP.
Eu nu pricep ce-ați vrut să ziceți… Să mă trezesc să-mi placă învățăturile lui Țon?
Shifu, nu trebuie neaparat sa-ti placa invataturile lui Ton, dar este spre folosul tau sa le urmezi si daca le aplici ai numai de castigat.
Domnul Isus sa va binecuvinteze fr. Cristi pentru tot ce scrieti in numele Adevarului si al Dreptatii divine , ganduri si cuvinte care binevoiti sa mi le trimiteti si mie!
Acuma nu ca marele nostru Dumnezeu ar avea nevoie de ,,aparatori,, dar El si-a pastrat si-si va pastra oameni / terebinti ai cerului pe pamant, care sa fluture stindardul adevarului cat mai sus si sa inalte ,,paharul,,victoriei, al izbavirilor, ca cel Viclean sa ramana de rusine si sa plece capul in fata adevaratilor slujitori a lui Dumnezeu.
Poate nu stiti, dar pentru o vreme ca aceasta Dumnezeu v-a randuit sa fiti ceea ce sunteti si la locul in care sunteti !
Dumnezeu sa va binecuvinteze, Viteazule!
Iosif.
Da, fratele Ţon este un teolog (nu încape nici o îndoială)! Asemenea altor teologi unii îl vor adula alţii îl vor anatemiza…unii îl vor aprecia alţii îl vor afurisi..unii îl vor accepta alţii îl vor alunga. Se pot spune multe despre teologul Iosif Ţon ( pro sau contra) …un singur lucru este cert…omul acesta îl iubeşte pe Domnul!
100 % de acord!
IDEM
Pătrățos… Pătrățos…
Așa o să strig de acum înainte cînd se ivește… blogul lui Cristian Ionescu.
Ce trist…
@ Alin Cristea
Știam.
Era doar o problemă de timp.
Se pare că vom călători în dimensiuni paralele.
Nu-i nimic. Am învățat de mult că nu poți fi prieten cu toți.
Unii chiar caută nod în papură doar, doar să-ți poată sări în cap.
Faceți… ce aveți de făcut.
Cu respect.
Nu de prietenie e vorba, ci de… pătrățoșenie!
Sunt prea nou pe aici ca să îmi fi însușit tot vocabularul limbii blogărești.
Nu știu ce-i aia ”pătrățos”. Să fie oare… colțuros? Cap pătrat 🙂 ?
Iertați-mi naivitatea 🙂 .
Nici măcar nu pricep ce v-o fi deranjat așa de tare la articolul meu.
Totuși, dintr-un motiv pe care nu mi-l pot explica (de obicei mă mai supăr și eu, doar sunt om), nu mă puteți irita. Uneori mă simt jenat (la exprimările mai deocheate), uneori mă mir, alteori vă admir (sincer) și câteodată mă amuz!
Pachetul complet al… ”prieteniei” 🙂 .
articol excelent,bun,la asta ma refer.
up..am mai subscris,desi am zis ca nu…
deh..dau dulceata unde trebuie dulceata si amaraciune unde se cuvine…
Binevenit întotdeauna!
Iertăciune. Mă mai supăr și eu ca tot omul!
Chiar am observat si eu aceastä afirmatie ciudatä…………pe un blog……..
si mä bucur cä s-a gäsit cineva sä combatä aceastä ciudätenie,ca sä nu-i zic altfel….asa cum ati amintit „am rämas perplex”
Fr.I.Ton este atät INVÄTÄTOR cät si TEOLOG…cred cä nu e cazul sä amintesc studiile sale….si binenteles intelepciunea sa….cärtiile sale…
„Cartile sunt cei mai tacuti si constanti prieteni; sunt cei mai accesibili si intelepti consilieri si cei mai rabdatori profesori.” Charles W. Eliot
,, … Domnul sa te binecuvinteze, si sa te pazeasca. Domnul sa faca sa lumineze Fata Lui peste tine! Domnul sa-si inalte Fata peste tine, si sa-ti dea pacea!… ”
Numeri 6.24-26
În ce biserică este Iosif Țon învățător?
Dumnezeu dă BISERICII pe unii evangheliști, pe alții învățători etc.
Iar dacă cineva are studii de teologie nu înseamnă că este… teolog.
Mult mai clar ar fi să spunem despre Iosif Țon că este scriitor evanghelic.
Teolog, ne-teolog a reusit sa tina peste 1500 de Romani ptr. o ora fara ca nimenea sa miste. Daca cineva scapa un ac pe covor cred ca se auzea pina la Gavrila Penticostalu in Poiana Sibiului.Plus ca are o teologie noua nouta.Problema e ca nu a mai avut nici o carte cu susnumita teologie, ca le-a vindut pe toate.
Problema e ca unii pe aici , din staulul lui, il acuza ca e calvin( serios) . Aia chiar ca e cea mai mare bazaconie pe care am auzit-o in ultimii ani. Ar fi prea frumos sa fie adevarat.
Un subiect prin care persoana umana doreste sa ishi regaseasca eticheta profesionala in domeniul spiritual!!Si este ceva normal si firesc ,dar sa nu uitam ca persoana umana ,chind ajunge sa imbrace noua personalitate ,nu tinde la profesie ,ci la calitatea de crestin !!Si exemplul apostolului Pavel ,nu ajunge sa fie expus la voia intimplarii pe paginile Scripturii!!Chiar el prin epistola sa catre fratii din Filipi in capitolul 3 ce scrie?Sa citim si sa vedem daca intelegem mesajul;”1Încolo, fraţii mei, bucuraţi-vă în Domnul.
2Păziţi-vă de cînii aceia; păziţi-vă de lucrătorii aceia răi; păziţi-vă de scrîjilaţii aceia!
3Căci cei tăiaţi împrejur sîntem noi, cari slujim lui Dumnezeu, prin Duhul lui Dumnezeu, cari ne lăudăm în Hristos Isus, şi cari nu ne punem încrederea în lucrurile pămînteşti.
4Măcar că eu aş avea pricină de încredere chiar în lucrurile pămînteşti. Dacă altul crede că se poate încrede în lucrurile pămînteşti, eu şi mai mult;
5eu, care sînt tăiat împrejur a opta zi, din neamul lui Israel, din seminţia lui Beniamin, Evreu din Evrei; în ce priveşte Legea, Fariseu;
6în ce priveşte rîvna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprihănirea, pe care o dă Legea, fără prihană.
7Dar lucrurile, cari pentru mine erau cîştiguri, le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos.
8Ba încă, şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am perdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să cîştig pe Hristos,
9şi să fiu găsit în El, nu avînd o neprihănire a mea, pe care mi -o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Hristos, neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă.
10Şi să -L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui, şi să mă fac asemenea cu moartea Lui;
11ca să ajung cu orice chip, dacă voi putea, la învierea din morţi.
12Nu că am şi cîştigat premiul, sau că am şi ajuns desăvîrşit; dar alerg înainte, căutînd să -l apuc, întrucît şi eu am fost apucat de Hristos Isus.
13Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitînd ce este în urma mea, şi aruncîndu-mă spre ce este înainte,
14alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.”Deci fie ca unul sau altul se considera teolog,scriitor,slujitor,deacon,pastor,ucenic sau vames,carturar,ori filozof,ce ar trebui sa inteleaga si l-a ce trebuie sa se ajunga?Pozitia,pretentia,numele conteaza?Oare nu toti trebuie sa se expuna ca slujitorii DOMNULUI SI MINTUITORULUI ISUS HRISTOS?Se poate considera unul mai presus ca altul?Ce le spune Domnul Isus ucenicilor prin cuvintele din Matei 20 cu 25 la 28?
Frate Ionescu,
Mesaj f echilibrat si bun–cel de la Alfa&Omega mi-a parut catolic in nuanta–la Portland a diferentiat bine intre juridic si practic, pe A&O nu cred ca a facut-o.
As vrea sa clarific ceva totusi care mi-e nu mi s-a parut clarificat–Poruncile Domnului si umblarea in ele-imi pare ca au fost amestecate fara sa diferentieze suficient. Eu inteleg 3 categorii:
1.Porunca cea mare: Sa crezi in Isus pt iertare (adica mergi in Cer);
2. sa umbli in ascultare ( nu mai minti, furi-faptele firii)–asta pt cresterea spirituala, adica desavarsirea noastra, sa ajungem la Chipul Lui, dar NU PT A MERGE IN CER, ADICA IERTARE.
3. sa ramanem in (sa nu cadem din) Harul Sau prin credinta, adica poruncile 1 si 2, unde prin calcarea poruncilor 2 ne taie din mostenire in afara de cea a vietii vesnice, iar prin calcarea poruncii 1, ne lipsim si de cer.
Prin Evanghelie ni se ofera 2 lucruri: iertarea pacatelor si mostenirea intre sfinti, 2 lucruri diferite, separabile si totusi merg mana in mana si „nu se pot separa” ca si asa zisa ‘Sfanta Treime”.
Consider atat de important ca noi crestinii sa intelegem ca NIMIC nu ne poate ierta decat credinta in Isus, iar faptele urmeaza ca si o consecinta a ierarii si nu pt ea. La noi la romani s-a practicat prea mult bagarea fricii de iad in oameni pt ai motiva la traire/sfintire si nu s-a pus accent pe iubirea neprihanirii, cinstirea lui Dzeu ca Tata, etc.
Chiar as vrea sa comentezi obiectiv la cele de mai sus. Multumesc
@ Val
Înțeleg foarte bine dimensiunile Harului în ramificările pe care le-ați propus.
Problema este atunci când aceste ramificări duc la o fragmentare a crezului nostru. Adică, asta ține de categoria asta iar cealaltă doar de alta! Adevărurile fundamentale ale credinței funcționează, cred eu, pe principiul vaselor comunicante: pui într-unul, se ridică nivelul la toate. Ele sunt interdependente. Iată de ce am mari rezerve la interpretările teologice parțiale. Ele ne-au adus cesaționismul, calvinismul și mai tot ce se termină cu ism. Anumite laturi ale credinței au devenit facultative iar altele determinante în mod exclusiv: prea multe ”sola” înseamnă niciun ”sola”.
Înțeleg că există trepte succesive pe traiectoria vieții de credință. Urcarea lor este treptată. Face parte din creșterea și maturizarea spirituală. Căderea nu se face însă niciodată la treapta anterioară ci jos de tot și de la capăt! Pericolul, cum scrie în Evrei 10, este să ajungă cineva lipsit de șansa reabilitării. Și atunci ecuația mântuirii fără răsplată (moștenire) devine o loterie foarte periculoasă pentru cei cărora le place să se joace pe buza prăpastiei, ceea ce nu recomand nimănui.
Sper că răspunsul a fost măcar pertinent dacă nu complet. Mai încercăm.
1 porunca cea mai mare este sa iubesti pe Domnul.
2 in primul rind evanghelia ne scapa de minia lui Dumnezeu, cu aia avem noi probleme mari.
e drept ce spui tu, eu am facut numerotarea in contextu de fata….. 🙂
1. Da, dar a-L iubi pe Dumnezeu înseamnă multe! Nu este doar o declarație! Domnul Isus spune în Ioan 15 că a-L iubi înseamnăp a-I păzi poruncile! Adică… toată Biblia!
2. Drept! Romani 1 spune că mânia lui Dumnezeu se dezlănțuie împotriva oamenilor care comit nelegiuire (păcat). Există două opuse: slava și mânia (Am fost rânduiți la slavă, nu la mânie). Prin păcat ”suntem lipsiți de slava lui Dumnezeu! I-Cabod: nu mai e slavă, pentru că nu este sfințenie (corupția și nelegiuirea curgeau în valuri chiar la Cort).
În concluzie, trebuie să existe și elementul iubirii (obținerea mântuirii prin relație) și al fricii (păstrarea mântuirii prin teama de consecințe). Bineînțeles, dacă cineva e calvinist, nici una nici alta nu contează 🙂 .
Iertăciune bade Gavrilă! Nu m-am putut abține…
frate Ionescu inca un comentariu la # 1. iubirea de Dumnezeu nu este pazirea poruncilor. Pazirea poruncilor este un rezultat al iubirii de Dumnezeu. Daca imi iubesc sotia , sint amabil cu ea, ii cumpar flori, vorbesc cu ea. Dar daca fac toate aceste lucruri din obligatie, ca asa este regula, zbor in strada fara sa mai deschid usa.
Hai să nu tăiem firul în patru. Acesta este și sensul în care m-am exprimat eu. Însă, iubirea se exersează. Se constată. Nu este doar un sentiment. Are acoperire practică.
Just wanted to make sure we are not going on the road of legalism…. You would be surprized how many people put a = sign there( love of God and keeping the commands). And the love for God IS a feeling , also.
Nu, nu sunt legalist. Sunt conservator. Predic ultra-conservator, guvernez moderat (avem de-a face cu suflete!).
Dragostea lui Dumnezeu este mai întâi o DECIZIE! Nu inspiram sentimente nimănui, crede-mă! Apoi, implică și sentiment.
” Predic ultra-conservator, guvernez moderat (avem de-a face cu suflete!). ”
I like that. Really like it. Si nu-s aplaudac de felu meu.
Sentimentele trebuie inspirate de Duhul Sfint, aveti dreptate, nu de umblatul la fiola de lacrimi..
In Portland s-a folosit de o pilda ( Ioan 15) ( incercind sa demonstreze ca un crestin poate sa isi piarda mintuirea) ca sa sustina o doctrina.Erau alte texte pe care le putea folosi sa demonstreze ideologia insecuritatii eterne, nu o pilda(ca teolog ar fi trebuit sa stie acest lucru) It iCe mi se pare interesant, in ultimul timp, tot mai des aud de predicatori romani care inventeaza teologii originale!:) It is rather amusing,
Gabi,
Nu fii caraghios. Și eu folosesc Ioan 15 în acest scop. Știi de ce? Pentru că ASTA ZICE PILDA!
În rest, suntem de acord 🙂 .
Thats ok, dar cum spunea cineva, nu e nici biblical nici teological sa faci doctrina din pilde.While i have you on the net , quick question: was everything that happen with our Lord on Calvary( Judas, the Cross, etc.) preordained or foreknown ?
He he he. Vad ca la intrebarile la care aveti raspuns , raspundeti, la care nu sinteti siguri le ignorati. Eu aveam alta strategie in liceu, daca nu stiam raspunsul
, puneam acolo, orice pe hirtie, citeodata se nimerea. Imi amintesc odata , am fost singurul in clasa cu raspunsul corect, dintr-o ghiceala ca asta. Si atunci, mi s-a spus ca sint foarte talentat, da eu o nimerisem..:).
Vorba aceea , aparentele conteaza…
Sunt intr-utotul deacord cu ce a-ti spus.. de aceea am spus si eu ca sunt „separabile si totusi neseparabile”, adica la mod explicativ se pot separa doar pt a intelege diferenta, dar practic pachetul matuirii vine intreg si trebuie acceptat ca intreg.
Mie mi-e teama la fel de mult de exrema care baga oameii in iad din tot nimicul si traiesti mereu cu frica-n san care nu este sanatos.
Multumesc de raspuns.
@ Val
”Mie mi-e teama la fel de mult de exrema care baga oameii in iad din tot nimicul si traiesti mereu cu frica-n san care nu este sanatos.”
Corect! Dar depinde de nivelul de maturitate spirituală. Un copil trebuie să știe de frică. El nu are conceptul pericolului așa de bine dezvoltat. Trebuie dădăcit și protejat.
Libertatea în Christos (foarte greșit înțeleasă și răstălmăcită de liberali) este tocmai momentul în care creștinul se poate bucura de și în Christos (”…nu ne-a dat un Duh de frică…”), deoarece inima nu îl osândește (1 Ioan).
Asa e. Echilibrul e totul… si cu fiecare trebuie lucrat dupa (lipsa de) maturitatea lui.
Inca o data: multumesc de completari; apreciez ‘input-ul’ dvs… a-ti devenit un pct de referinta.
No aci a-ti avut dreptate. La un copil spiritual nu poti sa-i explici doctrina harului ca se apuca de pacatuit de nu-l mai opreste nimenea. Doctrina aceasta este pentru oameni maturi, care sau obisnuit cu deosebirea adevarului de minciuna. Ptr. Uni e mai bine sa stea sub inceputul intelepciunii, care este frica sa nu calce pe bec, sa nu-si piarda mintuirea etc. Fiecare la nivelul lui
🙂
🙂
I knew it (that you are a closet calvinist) 🙂
Nope. I am not!
But I understand the difficulty to reconcile God’s preknowledge with man’s free will. It can be done though. The ideea is keep them separate.
God’s authority is not challenged because HE gave man the freedom to choose.
Frate Ionescu,acum inteleg motivul pentru care ati combatut ideile calviniste cu atata tenacitate.
Ne-ati considerat pe toti „prunci spiritual”.:)
George F, Gavrila o spus el ca fratele Ionescu e mai destept o tira!
Alin ce este sau nu este Ton nu are importanta este mai bun ca tine si pe tine asta te roade
@ Pete
Alin Cristea și cu mine nu suntem probabil pe aceeași ”pagină” (sau suntem dar nu ne dăm seama 🙂 ). Dar nu înțeleg de ce s-ar pune cu fratele Țon. Nici un român evanghelic nu are ”tracțiunea” să o facă.
Gabi Bogdan, .”nimic de zis”