CĂSĂTORIILE PRIN ARANJAMENT, LA PRIMA VEDERE

Ați auzit multe despre vremurile de odinioară când, sub patronajul părinților, mirele și mireasa învățau să se iubească la prima vedere. Literalmente! Acum, marginalizați total, părinții se obișnuiesc, încet dar sigur, cu varianta îndrăgostirii la prima vedere, după care decizia căsătoriei le este împărtășită și lor. Și, tot la prima vedere, nouă tuturor ni se pare normal. Până și Apostolul Pavel spunea în 1 Corinteni 7 că ”este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul.” E adevărat că în acelaș pasaj, tot Pavel spune despre noi părinții, că ”cine îşi mărită fata, bine face, şi cine n-o mărită, mai bine face.” Fetele noastre nu cred că ar fi de acord cu subiectul. Nici nu am încercat…

Totuși, pe paginile Sfintelor Scripturi, există multe exemple de așa zise căsătorii aranjate de părinți. Căsătoria lui Isaac cu Rebeca este modelul tradițional. Adam și Eva n-ar fi avut de ales, așa că ies din ecuație deși, undeva la căsătoriile aranjate, s-ar putea crea o categorie doar pentru ei. Oricum, premiza că pentru o căsătorie trainică și de succes, este nevoie de cunoaștere, iar decizia trebuie să fie doar a ”îndrăgostiților”, nu stă în picioare în fața avalanșei de divorțuri din societatea contemporană. Că mai adăugăm ”în Domnul”, adică sunt membrii aceleiași biserici, confesiuni, credințe, este o batjocură ieftină, având în vedere că, pentru prima dată în istorie, rata divorțurilor în civilizația vestică este comparabilă în lume ca și în biserică.

Nu sunt avocatul întoarcerii la o tradiție rigidă. Nu vreau să le spun copiilor noștri cu cine să se căsătorească. Nici nu vreau să rămână necăsătoriți. Dar mi-ar place să ne ceară părerea și să țină cont de ea. Și, mai mult, mi-ar place să ceară călăuzire din partea Domnului. Nu, nu înseamnă neapărat să întrebe pe prooroci. Știu că și de acolo au ieșit unele nepotriviri, măcar că au fost și multe descoperiri curate și care au dus la întemeierea unor familii binecuvântate (aceste exemple nu sunt chiar așa de popularizate). Ce aș dori este ca tinerii noștri să implice mai mult factorul spiritual și pe Dumnezeu în această decizie și nu numai ”ia-mi-o căci îmi place” (gen Samson).

Cine știe, poate va fi un pic mai bine așa!

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

20 răspunsuri to “CĂSĂTORIILE PRIN ARANJAMENT, LA PRIMA VEDERE”

  1. In general, generatiile actuale primesc procente bune in educatie din afara Bisericii.Printre aceste sunt si cateva privitoare la casatorie, gen „eu hotarasc sa iau pe cine-mi place”;”sa nu te insoare(marite) babele”,”tu ti-ai traita viata ta , lasa-ma sa mi-o traiesc si eu pe a mea cum consider eu ca este bine” „daca nu ma potrivesc?” „trece viata pe langa tine si tu nu profiti de ea”, etc.
    Biserica si familia ar trebui sa aiba in grija propriul fe de educatie (Biblica) pregatindu-i pe copii pentru perioada acestor decizii in asa fel incat sa contracareze invataturile lumii, astfel incat copii sa simta nevoia interventiilor parintilor pe baza experientei acestora, mai ales ca cineva mai bine intentionat ca un parinte nu poate exista decat in cer.Pentru o reusita in casatorie, este necesar acordul a trei nivele de acceptare: al celor care vor si solicita casatoria, al parintilor si al Domnului Isus Hristos.Vorba lui Pavel: daca veti face asa va fi bine de voi.

  2. Maritatul fetelor de catre parinti, acoprirea sau neacoperirea capului la rugaciune, tacerea femeilor in adunari faceau parte din cultura secolului intai.
    Pavel a vorbit despre ele pentruca puteau fi o piedica pentru Evanghelie. Aplicarea acestor lucruri astazi este o piedica pentru Evanghelie daca grupul tinta sunt necredinciosii. Daca am iubii sufletele nemantuite nu am da exemplu cum sa porti un jug nepotrivit! Stiu ca din dragoste pentru fetele D-voastra nu ve-ti asculta recomandarile lui Pavel.

    • 🙂
      Dacă ați citit cu atenție (nu numai postarea aceasta), ați fi observat că nu sunt extremist.
      Mie nu societatea sau nevoia de ”relevanță” îmi dau dreptate ci realitatea.
      Uite, în ultimii ani (câteva zeci) am devenit FOARTE relevanți. De-a dreptul ca lumea! Și, care este rezultatul? E adevărat că lumea a dat năvală spre noi, dar numai în sensul spiritului ei…

    • Han Cristian, cine te-a inselat pe tine ca : acoperirea sau neacoperirea capului la rugaciune ( si proorocie ai uitat sa mentionezi ), precum si tacerea femeii in adunari, faceau parte din cultura secolului intai ????
      In care Biblie ai citit tu asta ? Da-mi si mie versetul, sa citesc si eu ?
      Femeia ” din pricina ingerilor ” trebuie sa aiba un semn al stapanirii ei pe cap. Ai auzit motivul ? Semn al stapanirii !!!!! Are asta ceva cu, cultura ? Eu ma indoiesc. Mai bine spune ca multe surori care nu vor sa respecte acest lucru au probleme cu rebeliunea !!!!
      Invataturile Noului Testament se aplica tuturor oamenilor de orice cultura. Cultura inseamna obiceiuri infiintate de oameni, pe cind invataturile Noului Testament este lege de la care nu se poate abate nimeni indiferent din ce natiune face parte si ce cultura se gaseste acolo.
      Biblia arata ca in cer nu se slujeste lui Dumnezeu dupa cultura din care vine, ci dupa reguli unicat pentru toti cei ce ajung acolo. Tot asa ar trebui sa fie si in Biserica pe pamant.
      In cer nu topaie nimeni cum este pe pamant in adunari. Daca mergi intr-o adunare de negrii astia topaie intr-un fel, daca mergi la chinezi vei gasi alt stil de dans, daca mergi in Europa sau SUA la fel.
      In schimb acolo sus va fi un tot unitar.

      • @Remus,
        Topaiala diferita pe pamint se datoreaza muzicii(cantarilor) diferite,specifice fiecarei natiuni,popor etc
        In cer este o singura cantare(muzica) la care se aliniaza intreaga gloata de oameni proveniti din orice natiune,cultura,limba etc.
        Cit despre topaiala in cer, nu stim nimic,fiindca Pavel n-a descris nimic din ceeace sustine ca ar fi vazut..

      • Remus, da de unde stii ca in cer nu Se topaie? Si poti sa-mi spui si mie care sint regulile unicat din cer?

      • Remus deci dupa principiul tau limba cerului va fi romana si rusa. Restul iadul este al lor…Este acoperitul capului un lucru pricipial ?

        • Sigur că este principial. Scrie negru pe alb în Biblie. Există percepția falsă că numai la români și la ruși femeile poartă capul acoperit. Este mai puțin mediatizat, dar și în America sunt biserici unde se poartă la fel.
          Cât privește chestiunea cu ce ne facem cu ceilalți nu merge. Așa, anulăm orice principiu pe care unii nu îl respectă fiindcă nu mai vrem să meargă nimeni în iad. Pe de altă parte, încheierea pasajului din Corinteni, Pavel spune că nu iubim cearta de vorbe (adică asta este rânduiala) dar dacă cineva este de altă părere, Cristos îi va lumina (până atunci respectă rânduiala).
          _________________________________________________
          Cât privește celălalt comentariu, nu cred că este relevantă informația, deși vă asigur că Dumnezeu a fost implicat în planurile noastre de viitor, lucru care se poate vedea după atâția ani.

      • Deci cu alte cuvinte dreptul meu la replica/opinie l-am pierdut din pricina „randuieli”. Ce mult ma bucur ca mantuirea mea si a altora atarna nu de oameni ci de Dumnezeu.

      • foarte adevarat…insa I beg to differ(nu stiu cum sa spun mai politicos in romaneste) in privinta aceasta..insa nu cred ca are importanta opinia mea..

      • Frate Ionescu aveti dreptate,, romancele noastre poarta capul acoperit…. cu o cordeluta de 1 inch sau cel mult doi…
        Daca aia e considerata acoperire, mai bine lipsa.Parerea mea este ca semnul de acoperire a unei femei in cultura de azi este verigheta…
        Su da cultura conteaza. Pavel spunea barbatilor crestini sa se tunda, ca firea trebuie sa I invete( adica civilizatoa

      • Civilizatia romana)

  3. Pentru că veniră subiectul şi pentru că vor citi pe acest blog şi tineri care urmează să se căsătorească, cred că nu ar fi rău deloc să se considere variantele moderne de a găsi partenerul ideal de viaţă „the one”. Una dintre ele: agenţiile matrimoniale, fie ele chiar şi creştine, sunt în măsură să poată aşeza împreună doi tineri pentru restul vieţii?
    Apoi „din dragoste curată” şi „în Domnul” (în unele cazuri doar să sune bisericeşte) nu ar trebui acompaniate de compatibilităţi de vârstă, cultură, educaţie, nuanţe denominaţionale şi altele…?
    Când ar trebui să ştie părinţii despre relaţia băiatului sau a fetei?
    Ar fi acestea nişte subiecte de meditaţie sau de discuţie în ce priveşte căsătoria?

  4. Un lucru foarte intelept pentru un crestin este sa intrebe pe Dumnezeu despre viitorul partener pe care doreste sa-l aiba. Pasul gresit in casatorie cu cine nu trebuie poate avea consecinte foarte grave si uneori insuportabil de acceptat.
    Va dau un exemplu : doi tineri de 20 de ani se casatoresc si la doi ani de la casatorie unul din ei divorteaza de celalalt nu pe motiv de adulter. Nepotrivire de caracter sa zicem.
    In cazul acestui divort fara motiv de adulter Biblia nu le mai da dreptul la recasatorie niciodata , astfel doi tineri de 22 de ani ajungind sa traiasca toata viata in celibat. Si aceasta este valabil ca tinerii sint crestini sau nu.
    Deci, mare atentie cu cine te casatoresti !!!!!!!!!!!

  5. ” Remus” in comentariul sau scrie;”In cazul acestui divort fara motiv de adulter Biblia nu le mai da dreptul la recasatorie niciodata , astfel doi tineri de 22 de ani ajungind sa traiasca toata viata in celibat.”Biblia nu da dreptul nici la minciuna,nici la inshelaciune si nici ca un crestin sa fie firesc si mai putin duhovnicesc !Dar azi in societate ori ce se poate face ;chiar si casatorii pentru interese si prea putini sint interesati ca astfel de lucruri se intimpla chiar in mijlocul nostru!!!Dar stii cum este ;mereu se spune;”Orice pacat este iertat si Dumnezeu este bun si milostiv cu noi daca ne recunoastem greshala!!Si sa nu uitam sa fim ingaduitori unii cu altii ,chiar daca ne mai inshelam si casatoriile se mai dezmembreaza .Viata se reface!!!!”Si chind astfel de cuvinte se expun atunci cu toate versetele Biblice poti ca sa vii ,fiinca prea putin mesajul tau detine interes.Si mai mult se aduc si alte reproshuri!!!Ce este interesant ca in comentariul fratelui „cristianionescu”gasim scris;”E adevărat că lumea a dat năvală spre noi, dar numai în sensul spiritului ei…”Dar daca ea da navala si ajunge sa constituie o Biserica oare ei nu sint in cunostinta cu mesajul divin?Si armata se compune din soldati recrutati din rindurile populatiei ,dar in momentul chind imbraca uniforma militara si depun juramintul de militar ;oare ce se intimpla ,daca juramintul si cerinta doctrinei militare este incalcata?Oare cu un asa numit crestin nu trebuie sa se ajunga la fel?Fiinca apostolul Pavel in 1 corinteni capitolul 5 ce scrie?Sa citim cu o mare atentie;”4În Numele Domnului Isus, voi şi duhul meu, fiind adunaţi la olaltă, prin puterea Domnului nostru Isus,

    5am hotărît ca un astfel de om să fie dat pe mîna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mîntuit în ziua Domnului Isus.

    6Nu vă lăudaţi bine. Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată plămădeala?”
    Insa ,stiti cum este ;ne place aluatul fiinca plamadeala creste si volumul devine mare!!!!Cantitatea este mai presus ca si calitatea !!!Si sa nu ne miram ca din aceasta cauza multi ajung in suferinte!!!!!!Viata ori cum merge inainte si speranta si credinta ramine doar in domnul Isus Hristos…..
    iar restul regretele vietii si bucuria unora ca au putut pentru interes personal si egoist sa inshele!!!!Tabloul real al vietii de azi la foarte multi si sa nu raminem shocati de realitate!!!!

  6. Pace vouă!
    Sunt căsătorit şi mulţumesc Domnului pentru soţia mea.
    Consider că fiecare (aproape fiecare) popor sau naţiune, în ce priveşte căsătoria, au ceva caracteristic, propriu. Mai mult sau mai puţin, vrând nevrând, aceste influenţe şi-au pus amprenta şi în bisericile neoprotestante.
    Cred că fiecare familie este un unicat în modul cum cei doi, soţul şi soţia, s-au cunoscut Iar mai apoi s-au căsătorit.
    Într-adevăr Dumnezeu se implică în „căsătorie” dacă este întrebat şi acceptat să rămână şi pe mai departe Domn al familiei.
    Culturi diferite – obiceiuri diferite, toate acestea au fost, sunt şi vor mai fi. Numai că pentru noi creştinii NU există Dumnezeu şi cultura, sau cultura şi Dumnezeu, ci dimpotrivă: Dumnezeu peste cultură! El este deasupra tuturor.
    Întrebare, Frate Ionescu: când apare familia propiu zisă, sau când putem spune despre un cuplu(bărbat-femeie) că sunt căsătoriţi?
    1.După logodnă?
    2.După ce cuplul intră în posesia certificatului de căsătorie?(căsătoria la starea civilă)
    3.După încheierea slujbei bisericeşti de binecuvântare?
    În faţa lui Dumnezeu, ce este mai important din cele trei puncte?
    Domnul să vă binecuvinteze familia şi Biserica unde slujiţi!
    Proverbe 18:22 „Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă dela Domnul.”

    • Multă binecuvântare frate Nicu!
      Cred că fiecare dintre momentele prezentate are încărcătura lui emoțională dar și deschiderea treptată către o nouă viață. Logodna este un act mai mult sentimental, căsătoria civilă este un act legal, dar binecuvântarea de la Casa Domnului cred că pecetluiește starea de ”un singur trup”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: