ȘTIU CE GÂNDEȘTI, CE SIMȚI, CE FACI

Cel mai înspăimântător atribut divin este atotștiința lui Dumnezeu. Pentru că invadează implacabil cele mai ascunse colțuri ale existenței umane. Îi compătimesc (uneori 🙂 ) pe sărmanii farisei, care nu se puteau ascunde de Domnul Isus nici măcar în grota gândirii lor. Psalmistul redă această oroare în termeni și mai plastici: ”Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă și Tu Doamne îl și cunoști în totul”. Bineînțeles, noi jelim pierderea dreptului nostru sacru la spațiul privat. Unde nu ne vede și nu ne știe nimeni. Pe când era să vărs și eu o lăcrămioară (sau mai multe), m-am oprit brusc, șocat de revelația pe care am avut-o! Și dintr-o dată mi s-au uscat ochișorii a mirare, înțelegând cât de fățarnici suntem noi, atunci când Îl condamnăm pe Dumnezeu că Își permite să știe atâtea. De fapt nu Îl condamnăm, Îl invidiem. Vă rog să analizați obiectiv câte pretindem noi că știm cu privire la viața și gândurile altora, chiar dacă nu știm mai nimic. Cunoaștem cu certitudine intențiile, rațiunea și motivațiile altora! Ne bălăcim într-o mare a percepțiilor formate pe informații minime, subiective, de la mâna a… nu știu câta, neverificate și impertinente! Fluturăm câteva clișee, având pretenția că am cuprins o viață de om! De fapt aceasta este definiția bârfei: falsa pretenție a omului la omniștiență!

Spuneam la început că acest atribut este înspăimântător. Înspăimântător pentru cine? Faptul că Dumnezeu știe totul a devenit o exprimare de rutină pe care o înțelegem doar în forma ei abstractă. Ca și când la 20 de ani, vine cineva și îți spune că viața e scurtă și omul este muritor… De fapt, ne ferim mai mult de oameni decât de Dumnezeu (chiar, cum s-ar putea feri cineva de Dumnezeu?). În același timp, suntem obsedați să invadăm viața personală a altora. De ce? Crezi că lui Dumnezeu chiar îi face plăcere să știe tot ce gândești tu? Sau se delectează urmărindu-ți viața ta… particulară? Eu cred că Dumnezeu este cel mai fericit atunci când îi dai motive (prin pocăință) să uite viața ta ascunsă. În vreme ce noi uităm pentru că avem un spațiu limitat de memorie, El chiar vrea și poate să uite. Pe de altă parte, chiar dacă justiția divină este aceea care păstrează aducerea aminte a vieții fiecăruia, Dumnezeu folosește informațiile în mod foarte responsabil. Nu ca noi. Cineva m-a întrebat odată de ce cred că Dumnezeu nu mai descoperă păcatul în biserici. I-am răspuns sec: ”Ce crezi că ar face bisericile cu aceste descoperiri?” și ”Ai vrea să înceapă cu tine?”. Eh, nu!

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

3 răspunsuri to “ȘTIU CE GÂNDEȘTI, CE SIMȚI, CE FACI”

  1. Frumoase gânduri! Mă simpt în siguranţă atunci când ştiu că Dumnezeu îmi cunoaşte gândurile.

Trackbacks/Pingbacks

  1. 12 postări în Top 100 WP (23.02.2011) « România Evanghelică - 23 februarie 2011

    […] “Fetele crestine au voie sa poarte, cercei. lanturi sau inele?” (crestintotal.ro) 34. Știu Ce GÂndeȘti, Ce SimȚi, Ce Faci (popaspentrusuflet) 40. Ken Tucker – metoda noua de invatare corala si instrumentala […]

  2. Stiu ce gandesti, ce simti, ce faci! « neclintit - 6 octombrie 2011

    […] Popas pentru suflet Like this:LikeBe the first to like this […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: