1 martie 2011 
Recent, pe blogul pastorului Marius Cruceru, a apărut un nou articol al pastorului Daniel Chiu de la Biserica Baptistă Logos din Chicago. Articolul se numește ”Jocul de-a teologia” și este o analiză critică a predicilor ținute de fratele Iosif Țon la Biserica Elim din Chicago (AICI).
Doresc să subliniez de la început că între mine și fratele Chiu nu au fost niciodată tensiuni, ne-am respectat, am predicat fiecare la amvonul bisericii păstorite de celălalt. De-a lungul anilor, mulți dintre elevii Academiei Logos, au fost membri ai bisericilor penticostale din oraș. Îi respect chemarea, îi admir competența, îi apreciez lucrarea! Deci nimic personal!
Însă, articolul în discuție este mult mai aproape de a fi un exponent al titlului folosit, decât predicile pe care a dorit să le eticheteze ca atare. Sincer, nu aveam deloc poftă de încă o rundă de contradicții. Totuși, folosind ca material de ”studiu” mesajele fratelui Țon la Biserica Elim, m-a pus într-o situație fără ieșire. Pe de o parte, fratele Chiu declară tot ceea ce are de-a face cu mișcarea Străjerilor și cu Iosif Țon drept impostură și erezie, pe de altă parte, se lamentează că locurile unde aceștia își desfac ”marfa” nu ar fi vegheate de… ”episcopi în înțelesul propriu al cuvântului”. Mai mult, ei sunt niște ”înșelați” și ”orbi călăuziți de alți orbi”. Mulțumim frumos!
Problema este că, în încercarea sa disperată de a-l combate (încă odată) pe Iosif Țon, fratele Chiu nu luptă (sau… ”joacă”) după rânduieli. Iată la ce mă refer:
Analizând doctrina despre mântuire prezentată de fratele Țon, pastorul Chiu este indignat de faptul că acesta ar fi spus că Scriptura, lucrarea de răscumpărare și mântuirea sunt insuficiente și neterminate. Am fost prezent și am ascultat cu multă atenție mesajele fratelui Țon și pot să spun, iar dumneavoastră puteți să verificați că nu este adevărat. Ceea ce fratele Daniel Chiu interpretează (ca să nu spun răstălmăcește) ca ”neterminat” este de fapt doctrina responsabilității personale (Biblia este plină de asemenea somații și fratele Chiu știe bine acest lucru). Dumnezeu și-a făcut partea, acum este rândul nostru (”dați-vă și voi toate silințele”). Necazul este că de pe poziții calviniste nu are nici-o șansă de a aborda obiectiv acest subiect. Când este vorba de Scriptură, nu face deosebirea între principiile de caracter ale credinței și călăuzirea practică și zilnică a Duhului. Când este vorba de răscumpărare nu acceptă că prețul a fost plătit de Domnul Isus dar și credinciosul are de plătit un preț. Când este vorba de mântuire, ignoră faptul că mântuirea este un dar care trebuie primit și păstrat.
Referitor la lucrarea Duhului Sfânt, pastorul Chiu tratează problema de pe poziția de cesaționist. Este de-a dreptul amuzantă incursiunea în textul biblic prin care încearcă să clasifice darurile spirituale în mod dispensațional. Pentru cesaționiști, era Bisericii este segmentată funcție de două mari criterii: finalizarea canonului biblic și încetarea darurilor spirituale. Problema este că argumentarea lor este pur speculativă. Este trist că fratele Daniel Chiu, altfel un predicator excepțional, folosește omiteri, aplicații în afara contextului biblic și interpretări speculative pentru a-și susține ideile. Iată câteva mostre:
”Nu ni se explică de ce Pavel menţionează doar trei daruri despre care spune că vor înceta. Dacă toate darurile vor fi prezente până la sfârşitul epocii Bisericii, nu era mai simplu să spună că la venirea „a ceea ce este desăvârşit” darurile (toate) vor înceta? De ce le împarte apostolul Pavel în două? Pe de o parte este grupa de daruri despre care spune că vor înceta (trei), pe de altă parte este grupa celorlalte daruri. Autorul citatului, Iosif Ţon, nu face distincţie între darurile fundaţionale (ale apostolilor şi ale profeţilor aleşi să pună temelia Bisericii şi să ofere Noul Testament, daruri însoţite de „semne”) şi cele generale, accesibile tuturor credincioşilor.”
Adică cum ”fundaționale” unele și ”generale” altele? Nu ar fi mai simplu să considerăm că Apostolul Pavel a menționat doar trei pentru că… a menționat doar trei? Bunăoară, după ce în primele versete din 1 Corinteni 12 menționează nouă daruri, în versetul 28 din același capitol Pavel spune: ”Şi Dumnezeu a rânduit în Biserică, întâi, apostoli; al doilea, proroci; al treilea, învăţători; apoi, pe cei ce au darul minunilor; apoi, pe cei ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cârmuirilor şi vorbirii în felurite limbi.” Doar patru din prima… categorie și altele care par mai mult slujbe și unele noi… Se pare că nici Apostolul Pavel nu a fost așa de riguros în enunțarea darurilor spirituale pe categorii și subcategorii, după gustul unor teologi. Care cred că e misiunea lor să le aranjeze și să le permuteze până nu mai rămâne nimic de ele. Literalmente!
”Poziţia aceasta se datorează faptului că Iosif Ţon nu face distincţie între modul de lucru al Duhului Sfânt în Vechiul Testament şi lucrarea acestuia în noua realitate inaugurată prin coborârea de la Cinzecime. Astfel, el trage concluzia că orice creştin poate fi abandonat de Duhul Sfânt aşa cum Templul Ierusalimului a fost abandonat de Duhul lui Dumnezeu înainte de distrugerea lui de către babilonieni (Predica ţinută în 11 februarie 2011, Elim, Chicago).”
Aici, nu trebuie decât să citez din Cuvânt: Evrei 6:4-6 ”Căci cei ce au fost luminaţi odată – şi au gustat darul ceresc, şi s-au făcut părtaşi Duhului Sfânt, şi au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor – şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să fie înnoiţi iarăşi şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L dau să fie batjocorit.” Evrei 10:26-29 ”Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi văpaia unui foc care va mistui pe cei răzvrătiţi. Cine a călcat Legea lui Moise este omorât fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori. Cu cât mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări sângele legământului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului?”
Aproape fiecare rând al articolului ”Joaca de-a teologia” poate fi demontat deoarece toate premizele abordării lui teologice sunt ancorate în calvinism și cesaționism. Pe care eu le declar în lumina Sfintelor Scripturi, a Evangheliei Domnului Isus și a Învățăturii Apostolilor drept erezii! Nimicitoare! Cu așa ceva, să nu ne (mai) jucăm!
POPAS PENTRU SUFLET 
„fratii nostri”, poate vitregi,numai de mama ca de tata in nici un caz…
Sincer, eu îi consider frati buni. Da’ cam rãi 🙂 .
Fr Cristi, este foarte dificil, aproape imposibil sa indupleci un calvinist convins din pozitia sa. Versetele de mai sus din Evrei 6, pe langa Ioan 15 sunt printre cele mai importante pasaje care sustin pozitia cu privire la pastrarea sau pierderea mantuirii asa cum o intelegem noi. Ca sa explice Evrei 6, teologii reformati au scris articole si capitole intregi ca sa demonstreze ca cei ce „totusi au cazut” nu au primit niciodata mantuirea in the first place(MacArthur etc). Rastalmacesc si reinterpreteaza fiecare expresie din acest pasaj!
De ce nu pot sa citeasca si sa inteleaga Evrei 6 in mod simplu, literal, cum scrie?
„Totusi au cazut” pai cazut de unde? Clar ca de la credinta si mantuire. „Inoiti iarasi” aha, deci au fost inoiti candva (nascuti din nou). Si mai ales „sau facut partasi Duhului sfant” fraza asta pentru mine clarifica ca acesti cazuti au fost mantuiti si acum nu mai sunt.
De ce-i asa de greu fr Cristi pentru 80% din telogi sa interpreteze in acest mod simplu si literal? Incearca sa potriveasca pasajul in calvinism si nu merge.
Nici eu nu înteleg Chris.
Poate pentru cã nu doresc sã se… streseze. O grijã mai putin, nu?…
Crestinul nu trebuie sa se streseze, ingrijoreze! Sau poate in ce priveste mantuirea, DA? Putem adauga noi „un cot ” la viata vesnica?
Cartea Evrei se adreseaza „la ai Sai” care au crezut in El si erau pe punctul (ceea ce sa si intamplat peste veacuri) sa nu-L mai recunoasca pe Isus ca Mesia.
De martisor un gand senin!
Pãi nu putem sã adãugãm, dar nici sã nu scoatem… responsabilitatea personalã a pãstrãrii mântuirii. Ceea ce nu ar fi cazul dacã „nu o putem pierde”.
Versetul din Evrei 6 este foarte simplu dar se pune o întrebare oare se referă în mod direct neamurilor sau evreilor…?
Numai bine!
Când este vorba de mântuire prin jertfa Domnului, si când este vorba de Duhul Sfânt, as aplica Evrei 6 si 10, de fapt toatã cartea Evrei, tuturor mântuitilor prin Har în era Bisericii.
Fr. Cristi, dar ce facem cu fii risipitori? „…dacă au gustat darul ceresc…” dacă îl aplicăm simplu şi literar la biserica de astăzi atunci cei care au căzut de la credinţă, nu se mai pot întoarce? Ei răstignesc din nou pentru ei pe Fiul lui Dumnezeu?
Există căderi în și din credință. Să nu uităm că persoana din Evrei 6 a fost părtașă tuturor experiențelor supranaturale ale prezenței lui Dumnezeu!
Fr. Cristi, prin răspunsurile pe care le ofriţi chiar nu sunteţi un teolog, sunteţi un fin teolog.
Numai bine!
Multumesc!
Sper sã nu mi se suie la cap 🙂 .
Chris, calvinistii au greutati cu unele versete, armenienii rastalmacesc altele.
Fiecare camp se concentreaza asupra anumitor versete in detrimentul altora. Si daca 80% din teologi vad lucrurile intr-un fel, se prea poate sa aiba dreptate. Who knows?
Eu cred ca or fi unii care cad de la crcedinta, ptr. ca IOAN ne spune nici sa nu ne rugam ptr. cei care au cazut in apostazie, dar sint multe alte versete in care se spune clar ca cel mintuit este mintuit cu adevarat, pina la sfirsit.
Who knows? Te intreb pe tine, ce te face sa crezi ca vei fi inca crestin peste 2 ani de zile? Puterea ta de a sta in picioare sau mila Domnului? Sau un pic din fiecare?
Gabi,
Problema nu stã în selectia de versete sau în tãlmãcirea lor ci în felul în care le armonizãm acceptând în acelas timp si prestiinta divinã si vointa liberã, si Harul care ne tine dar si responsabilitatea crestinului, si faptul cã dacã rãmânem în El mântuirea e sigurã dar si dacã nu rãmânem în El o putem „pierde” (un termen nefericit, mai degrabã ar trebui sã spunem „pãrãsi”). Ce zici, sunã bine? (zi mersi si multumeste-te cu atât cã mai mult nu capeti 🙂 )
Kumbaia*(in sfirsit) 🙂
*- Eu ma rog ca Domnul sa ma ajute sa nu il parasesc. Ca daca ar fi dupa puterile mele, nu prea as fi sigur. Eu traiesc prin credinta, cred ca El poate sa ma tina pe cale.
AMIN!
Aaaarrr… you just renounced Calvinism 🙂 !
Numa ala de cinci petale
Prestiinta este ilogica 🙂
Greetings Gabi, sunt cateva luni de cand am fost back n forth with you on the issue… M-am decis sa studiez mai adanc subiectul, si am citit un autor arminian, si vreo cativa calvinisti (Gruedem, MacArthur, Piper, Carson, etc). Here are some things I’m still working on:
1. Many of these calvinists are sincere, and they really love God and they denounce hyper-calvinism, but they dont explain adequately how man is ultimately responsible for sinning
2. Who is responsible for sin? God must be according calvinism because God decrees everything, including Lucifer’s creation (did God predestine Lucifer’s fall and sin and everything that followed?)
3. Double predestination, limited atonement and love of God, these are really hard for me to grasp.
4. The pure Arminian position has some problems too, for instance if you study it in detail you see that it has some problems with „certainty of future” for example how can we be sure that sin will not pop up in the future in celestial beings other then Satan, if free will is 100% free
I still think the true answer on Election and sin and the Fall, is somewhere between Calvinism and Arminianism… We need a position that adopts God’s sovereignty and man’s participation, so that true resposability for sin rests on man.
ps. Gruedem’s Systematic is very good.
Salutations Chris
OK, ai ajuns in acelasi impas in care am fost si eu. Calvinismul nu spune ca Dumnezeu a creat pacatul, ci ca l-a lasat sa intre. CS Lewis in „Mere Christianity” explains this very well. Gindeste-te daca nu era ura, putea sa se vada iubirea? Daca nu era rau, se putea vedea binele? Din ce cauza i intrat Diavolul in creatie nu stiu, si numeni nu stie. Sint o multime de intrebari (PTR. unii nebune), de genul : Din ce cauza a fost lasat sarpele in gradina daca s-a stiut ca Eva va cadea in ispita?
Arminianismul incearca sa foloseasca logica(vezi explicatile fr. Ionescu),de genul daca exista predestinare atunci omul nu mai e liber, e robot.
Calvinismul spune ca exista predestinare, dar exista si responsabilitate.Spurgeon spunea ca aceste doua idei paralele se intilnesc undeva in eternitate.
Planurile lui Dumnezeu ne depasesc.
Multe lucruri nu le inteleg, dar am ajuns sa le cred; de ce? ptr. ca Cuvintul le declara. Acuma dupa ce i-ai studiat teologii enumerati mai sus, nu ti se pare interesant ca ” the fire and brimstone preachers are calvinist? Nu ti se pare interesant ca majoritatea miscarilor misionare sint pornite de calvinisti?
Incearca sa citesti Calvin’s „Institutes” si vezi daca categorisirea unora 🙂 ca calvinismul te indeamna la pacat este reala.
Si o gluma : Daca esti tinar in credinta si nu esti armimian, nu ai inima. Dar daca esti vechi in credinta si inca mai esti arminian, inseamna ca nu ai creier. 🙂
And you are right, sistematica lui Grudam este exceptionala, nu conteaza din ce campp esti.Dupa parerea me nici un predicator nu ar trebui sa predice pina nu studiaza o teologie sistematica.
Adevarat ca planurile lui Dumnezeu ne depasesc. Apropo de predicatori, aici la noi avem vreo 10-12 predicatori dintre care unu sau doi calvinisti, dar am auzit ca la Portland sunt vreo 30 de predicatori! Ar trebui ca biserica sa le faca cadou la fiecare un Sytematic by Grudem… numai poate ca o se fie ofensati 🙂
Mai in gluma mai in serios cred ca trebuie eliberare de rautatea cu care unii isi sustin punctul de vedere.
In cartea sa „Surprins de Duhul Sfant” Jack Deere prezinta argumente biblice puternice, de pe pozitia unui fost baptist, insa daca nu esti deschis ….
Doresc sa va spun o intamplare hazlie cu conotatie spirituala:
Traind ca si copil la sat, dulciurile mele erau destul de limitate. Mutandu-ma la oras am vazut ciocolata, insa, nu doream ciocolata, nu eram obisnuit, nu o gaseam „atractiva”. Sora mea se bucura din plin, pana cand nu mi-am luat inima in dinti sa gust si eu…. Apropo, nu aveti ceva ciocolata?
Binecuvantare!
Am!
Dar mie îmi place din aceea albã si cu lapte.
Unii o preferã „dark”, amarã 🙂 .
🙂
„Este trist că fratele Daniel Chiu, altfel un predicator excepțional, folosește omiteri, aplicații în afara contextului biblic și interpretări speculative pentru a-și susține ideile”
frate Cristian dumneavoastrá sánteti teolog sau psiholog? 🙂
ajutati.má sá inteleg cum e.
Ce-i aia psiholog 🙂 ?
Teolog nu mã pretind.
Dumneata esti printre putinii „de moda veche”, de aceea nu sti? :).
Psihologul este unul care se ocupa de omul vechi (in constrast cu crestinismul care se ocupa de omul nou. E drept ca si de cel vechi se ocupa doar rastigningu-l si ingropandu-l). Cauta sa-l „inteleaga”, „carpeasca”, etc)..e bine ca nu stiti de ei… desi astia au impanzit Biserica si seminarile contemporane, ocupa functii inalte prin Biserici si se cred f inzestrati ca sa slujeasca in Biserici, din pacate luand locul Darurilor Duhului.
Fr. Ionescu, cum interpretați d-voastră pilda semănătorului din Matei 13 în contextul mîntuirii, în special versetele 20 și 21.
”Sămânţa căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul şi-l primeşte îndată cu bucurie; dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.”
Eu interpretez acest pasaj foarte simplu: omul crede și se pocăiește, dar ține mai mult la viața aceasta decât la eternitate și, de frică, se leapădă de Cuvânt (Domnul).
În contextul mântuirii, aceasta dovedește cât de important este să prețuim și să păstrăm mântuirea cu orice preț.
Am semnalat si la fata locului, pe blogul lui Marius cruceru, ca agenda calvinista a inamicilor lui Ton iese tot mai evident la inaintare. Realitatea este ca noile generatii de pastori si lideri baptisti romani sunt calvinisti. Deocamdata cei care nu inghit camila calvinista au fost tolerati; acum se trece la expulzare. Binenteles ca trebuia sa se inceapa cu unul dintre marii exponenti ai arminianismului, si unul dintre cei mai influenti, Iosif Ton. Mi-e groza sa ma gandesc ca vor indrazni sa se atinga la un moment dat si de Beni Faragau … Au reusit sa-l marginalizeze oarecum; nu cred ca se vor multumi cu asta.
Frate Dyo,
Cu fratele Țon, mai treacă meargă. Dânsul are 77 de ani și a avut parte de ani frumoși în slujire. Pe de altă parte, mă revolt în inima mea când văd oameni care acum vreo zece douăzeci de ani se gudurau pe lângă fratele Țon și îi cerșeau bunăvoința, acum dintr-odată fiind indignați de trecutul dânsului pe care îl cunoșteau și atunci (îl știam și eu, copil și tânăr fiind, n-a fost niciodată un secret). Cât privește fratele Beni Fărăgău, am în biserică un clujean fost coleg de muncă al dânsului care îl venerează și ce cuvinte frumoase a avut acest om de spus despre viața particulară a fratelui Beni, integritatea lui, înțelepciunea lui și firea iubitoare și blândă, m-au mișcat în mod deosebit. Cred că cei ce ar dori să îl discrediteze și-ar rupe dinții…
Apropos, am citit și apreciat articolul despre modelele de viață! Felicitări!
Aoleu, ce le-am mai zis eu celor de la Biserica Providența din Oradea, care s-au gudurat pe lîngă Iosif Țon nu acum 20 de ani, ci acum cîteva luni, în noiembrie… 🙂
Nontoleranta este reciproca.Calvinistii zimbesc pe sub mustata la teologia arminiana,armininienii la rindul lor i declara pe calvinisti eretici de cea mai joasa speta. Imi amintesc de razboaiele baptisto penticostale de mai de mult, Baptistii spuneau de penticostali ca si-au pierdut mintile si au tremurici, penticostalii sau suparat si i-au scos pe toti din rai care nu cred ca ei. Nimica nou sub soare.
In cuvintele marelui „ginditor” american: Can’t we all just get along??
NU 🙂 !
”În cuvintele marelui “gânditor” american: ”Can’t we all just get along?”
_________________________________________________________
Rodney King a luat o grămadă de bani pentru aceste vorbe. Să nu uităm totuși că le-a rostit după ce un oraș întreg a luat foc din cauza lui! 🙂
De acord. Cu mentiunea ca, in Romania, calvinistii sunt intr-o evidenta ofensiva.
Yes, we can but … we don’t want that …
pai normal ca sunt calvinisti. vad ca pierd credinciosi, si trebuie oarecum sa-i atraga (dimpotriva, pleaca) si cum altfel decat mintindu-i ca au mantuirea asigurata daca CRED, orice ar fi facand dupa ce au crezut. nu-i asa ca e f simplu?
Mai incerc odata.
Frate Ionescu, am aici un citat de la un interviu al fr. Ton ( preluat de la sora Rodi Cuc ). intrebare , asa vedeti si dumneavoastra rolul crucii?
Crucea Lui e necesara pentru ca El anuleaza dreptul diavolului asupra noastra, ne impaca cu justitia lui Dumnezeu. Obtine la cruce iertarea pacatelor. Dar toate astea nu sunt decit poarta pe care iesim de sub cel rau si intram sub stapinirea lui Dumnezeu. Invitatia Domnului Isus e la stapinirea lui Dumnezeu, la domnia lui Dumnezeu asupra noastra. Luter ne invita numai la crucea Domnului Isus ca sa mergem in cer. El scurt circuiteaza invatatura Domnului Isus, si zice‑ E necesara numai moartea Domnului Isus si de aceia el spune ‘teologia mea e teologia crucii.’
PETAN‑
Intr‑un fel nu negati teologia crucii, dar spuneti ca crucea este doar o poarta prin care intri in scoala lui Isus Hristos!
TON‑
Crucea Domnului Isus este foarte importanta pentru ca fara ea nu pot iesi de sub cel rau. Prin cruce El a anulat dreptul diavolului asupra mea. Prin ea sunt impacat cu justitia lui Dumnezeu. Dumnezeu nu ma poate primi fara sa se rezolve problema pacatelor mele. Si fara moartea Lui in locul meu nu este iertare. El mi‑a procurat iertarea de pacate prin singele Lui. Deci astea‑s foarte importante, dar nu sunt centrul.
Centrul atentiei noastre este persoana Domnului Isus si invatatura Domnului Isus. Sa venim la El si sa invatam de la El si sa invatam sa fim ca El. Deci acestea sunt centrul.
@ ”Sămânţa căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul şi-l primeşte îndată cu bucurie; dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme…..”
Cine poate defini acea „vreme”? cît poate fi, 3 luni, un an, 2…10..etc, se poate vorbi în acest caz de pierderea mîntuirii?
Accentul nu cade pe durată (de aceea Domnul spune ”până la o vreme”) ci pe faptul că NU durează.
Atît cît durează, acel om a fost mîntuit sau nu ? în ce categorie intră, la Calvinițti, la Arminieni sau Pelagieni?
Intrã în ce categorie doriti dvs 🙂 .
Situatia e aceeasi: mântuirea trebuie pãstratã. Eu pot sã-i zic mântuit cu specificatia cã acesta este un statut care se poate pierde prin lepãdare.
Întrebarea urmãtoare ar putea fi de câte ori se poate pierde si recãpãta într-o viatã de om 🙂 ?
Pentru ca sã nu ne prãbusim în aceastã spiralã fãrã sfârsit a întrebãrilor 🙂 , Pavel ne… întreabã ca Domnul pe Petru: ce-ti pasã dacã robul Domnului cade DAR se si ridicã de 7 ori… Asta nu înseamnã cã cine cade de mai multe ori sau poate doar odatã, se ridicã. Nu era treaba lui Petru sã stie ce va fi cu Ioan si nu întotdeauna e treaba noastrã sã le stim pe toate.
Fr. Ionescu, Intrebare : speranta dumneavostra de a sfirsi alergarea bine, sta in capacitatea de a va pastra credinta?
Desigur aceasta ar fi fost următoarea întrebare, se vede că v-ați mai întîlnit cu astfel de circumstanțe. Vă respect punctul de vedere, am dorit doar să văd opinia d-voastră. Vă mulțumesc!
Frate Ionescu este la resurse crestine o marturisire a unui frate de la biserica baptista din zalau care spune ca atunci cind cineva l-a chemat la rugaciune la un frate care avea daruri credea ca vorbeste de vrajitori nu auzise nici odata de botez cu Duhul Sfint si cinta in cor asa ca nu e de mirare ca il urasc pe ton cu atita inversunare
Poti sa dai un link cu marturia in cauza?
Fr. Ionescu, dvs.sinteti sigur de mintuire? Daca Da, pe ce va bazati ca doar toti avem un trup ,,cu probleme” spune ap Pavel? Daca nu cum chemati pe cineva la ceva de care nu stiti cum va fii?
Iata ca sintem in fata unui subiect interesant,sensibil;””JOCUL DE-A TEOLOGIA” – UN ARTICOL CARE ÎȘI MERITĂ NUMELE”Si intradevar isi merita numele ,dar in acelasi rind scoate tristetea mesajului divin!De ce ?Fiinca am ajuns timpuri in care „TEOLOGIA”isi spune mesajul si puterea !Ucenicii si multimile au fost avertizati cu privire la teologie si la cei care aveau pretentii la scaunul lui Moise;”1Atunci Isus, pe cînd cuvînta gloatelor şi ucenicilor Săi,
2a zis: ,,Cărturarii şi Fariseii şed pe scaunul lui Moise.
3Deci toate lucrurile, pe cari vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei zic, dar nu fac….”Multe lucruri azi apar in o mare filozofie si cu explicatie complexsa despre personalitatea,educatia si conduita crestina ,pentru a ajunge la mintuire prin puterea DUHULUI SFINT si multi ajung in deriva la multe subiecte fiinca prea putini sint ca cei din Bereea sa cerceteze SCRIPTURILE SI SA INTELEAGA VALOAREA SI PUTEREA CUVINTULUI CARE DE FAPT ESTE;de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,
17pentruca omul lui Dumnezeu să fie desăvîrşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.”Daca am fi atenti si am da importanta mesajului am ajunge la cunostinta deplina si la noua personalitate cu toate cerintele ei pentru mintuire si nu numai,dar am primi din belşug intrare în Împărăţia vecinică a Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos.Mesajul este simplu si este cuprin in chiteva versete!Dar i-l cunoastem? Dorim sa-l intelegem?Sa vedem cine i-l posteaza si comenteaza mai mult dechit filozofiile si interpretarile aparute si de la scripturi abatute?Este interes?Sau dorim doar sa ne expunem in invataturi ce vor gîdila urechile si sa auzim lucruri plăcute cu invatatori ce creiaza dezbinari ,contraziceri si expunere partiala a CUVINTULUI dupa interes de atractie si de expunere?Si sa nu uitam ca subiectele de multe ori ne aduc si O CRIZA DE CUNOSTIINTA SPIRITUALA!!
Ca să răspund la mai multe întrebări odată, vă recomand să citiți acest articol pe care l-am scris cu ceva timp în urmă:
https://popaspentrusuflet.wordpress.com/2010/12/07/calvinism-atentie-la-pretentie/
„Pe care eu le declar în lumina Sfintelor Scripturi, a Evangheliei Domnului Isus și a Învățăturii Apostolilor drept erezii! Nimicitoare!”
In alte cuvinte , 18 secole de crestinism , asa dintr-o data , declarate eretice, si inca nimicitoare.
Ce surprinsi o sa fie Augustin, Luter, Spurgeon, Whitfield,Loyd-Jones si Livingstone cind o sa li se trinteasca usa raiului in nas….
We can only smile 🙂 , and than smile some more 🙂
Da’ ăștia cine sunt 🙂 ?
Eretici, din aceia nimicitori. 🙂
Da trimiterea este binevenita si mesajul corect;..”Dacă abandonezi credinţa şi un stil de viaţă creştin… înseamnă că nu ai avut o convertire autentică, deci nu ai fost mântuit”
Iar expunerea din Evrei 10 cu 26 la 39 adevereste si intareste comentariul subiectului!!!Depinde de fiecare cum doreste sa-l cunoasca si sa-l aplice fiinca prin versetele 35 la 39;ce se descopera?Si percepem mesajul care are o mare valoare pentru prezentul si viitorul care ajungem sa-l traim?
Vreau sa subliniez si eu ca asa cum dvs il acuzati pe pastorul Chiu de calvinism si cesationism, iar apoi afirmati ca sunt erezii – ceea ce mai pe ocolite duce a invinuire de erezie – la fel de bine se poate spune si despre dvs, din partea cealalta, in cazul arminianismului si continuationismului afisat.
Chiar daca o forma de arminianism se poate argumenta biblic, la fel de bine se poate argumenta si o forma de calvinism. Iar aici nu trebui decat sa citez Romani 8:29,30: 29. Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie Cel întâi născut dintre mai mulţi fraţi.
30 Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.
– si mai sunt si alte texte pe care sunt sigur ca le cunoasteti…
In articolul pastorului Chiu sunt mai multe probleme pe care domnia sa le considera gresite printre care suficienta lucrarii de la cruce sau diferenta intre credinta falsa si cea mantuitoare, etc.
A sustine ca articolul este ancorat in calvinism, fara sa luati in considerare si aceasta elemente, sau altele, mi se pare ca omiteti teme importante ale articolului si ale dezbaterii in sine.
Nu scriu ca sa iau eu apararea domnului Chiu, nici macar nu il cunoasc, dar cred ca modul in care ati ales titlul si apoi continutul articolul, nu reprezinta o critica corecta a intregului articol pe care il criticati.
Dragã Emi Zãrnescu,
Titlul articolului nu îmi apartine.
Este titlul ales de pastorul Chiu.
Eu doar am subliniat cã se potriveste foarte continutului articolului domniei sale pe cât pretinde cã se potriveste altora.
În ce priveste „ereziile”, acesta este calificativul aplicat de pastorul Chiu predicilor fratelui Ton în biserica pe care o pãstoresc. La aceasta mi-a adresat si câteva epitete indirecte.
Motivul pt care calvinismul este eretic este cã impinge la extremã argumentul predestinãrii. Pozitia mea ar fi la fel de ereticã dacã as nega atributul divin al prestiintei. Dar ca sã nu dãm loc libertãtii de decizie a omului – pentru care a murit Domnul Isus – este cea mai mare gresealã.
Va dau dreptate in privinta ereziei calviniste, dar si cea arminianiste. Imi aduc aminte ca acum vreo 15-20 de ani in Romania era la moda calvinismul – si nu mai erau numiti eretici. Vom avea probabil o simpatizare a arminianismului, numai sa nu ajugem la fel ca ortodoxia – fapte si penitente pentru mantuire. Este un pericol real.
Pastorul Chiu are probabil anumite filtre prin care vede aceste probleme teologice, la fel cum am si eu si dvs.
Problema mea este ca sa nu cumva sa ajungem ca in evul mediu si sa ne trimitem „anateme blogosferice” pe niste teme discutabile, in loc sa avem un dialog teologic argumentat.
Inteleg ca a fost un raspuns firesc fata de atacul cuiva pe care l-ati invitat in biserica dvs, dar as vrea sa va intreb daca intradevar sunteti in totul de acord cu noua formula doctrinara propusa de domnul Ton sau s-a dorit doar un raspuns fata de atacurile de care ati amintit? Si aici ma refer si la disputa referitoare la teologia lui Pavel, despre care am scris mai jos.
Vă răspund în modul în care eu l-am înțeles pe fratele Țon.
1. Fratele Țon nu a afirmat că Epistolele Pauline nu ar fi Scripturi, nici că ar fi Scripturi de mâna a doua. Ceea ce spune el este că atunci când ne clădim învățătura teologică de viață practică, ceea ce scrie Pavel se atașează la ceea ce spune Domnul Isus și dezvoltă în amănunt învățătura Domnului Isus și nu invers.
2. Pavel spune în Corinteni că ”pentru neamuri crucea este o nebunie”. Iată de ce atât în Romani cât și în Corinteni, ”crucea” este explicată amănunțit. ”Pentru evrei – spune Pavel – crucea este o pricină de poticnire”. Iată de ce în Evrei (eu cred că Pavel a scris Evrei), vorbește de asemenea despre cruce. Însă, a crede că, crucea este totul în mântuire, îl poate bloca pe credincios și priva de atâtea alte binecuvântări spirituale care izvorăsc din Hristos cel Înviat! Crucea este poarta de intrare în mântuire și un model de lepădare de sine. Nu este însă o obsesie (așa cum a devenit pentru cei care au cruci la gât, pe biserici, își fac semnul crucii etc.).
Nu stiu daca cineva va mai trece pe aici. Ma doare insa felul in care este inteles Calvin. Nu il cunosc pe predicatorul din Chicago dar din ce scrie cred ca e destul de limpede ca nu l-a citit pe Calvin ci are o vedere caricaturala atit a lui Calvin cit si a calvinismului. Povestea cu petalele (TULIPE) nu este nici macar calviniana sau calvinista ci calvinolatra. Gasesc ca e regretabil ca cineva sa se pronunte a fi calvinist fara ca macar sa il fii citi pe Calvin. Calvin insita,mai ales in practica promovat, chiar impusa la Geneva, asupra responsabiliitatii credinciosului.
Cit despre pasajul din Evrei orice exeget cinstit trebuie sa admita ce spune textul. S-a recurs la explicatii de-a dreptul ridicole. Dar acolo e clar nu se joaca de-a Crestinismul.
E mai usor sa combati un sistem teologic rezumat in cinci propozitii decat unul scris in tomuri intreg, care cer efortul parcurgerii lor, cum este cel al lui Calvin.
Dupa parerea mea, insasi termenul calvinism este impropriu atunci cand este folosit cu privire la TULIP.
Norman Geisler spunea, de pilda, ca marele teolog n-a sustinut niciodata limited atonement, o invatatura care a „rasarit” mai tarziu ca reactie la arminianism … Poate confirma cineva?
De fapt, cei ce se identifică a fi calviniști propovăduiesc predestinarea implacabilă. Dacă se demonstrază faptul că aceasta nu face parte din principiile teologiei lui Calvin, eu sunt gata să-i cer scuze 🙂 …
Ar mai fi de pus o intrebare. La ce se refera acelasi predicator cind se refara la incheierea Canonului. Mi-ar place sa rapunda la intrebarea: „La care Consiliu s-a stabilit Canonul si care a fost acesta? Adica care erau cartile canonizata si cum s-a procedat.
Merci
se vede ca nu ati reusit sa ascultati predica care v-am trimiso,ce pacat(iti mai lua din avintul eretic arminian care da slava eului).
chestia cu robotii e un truc ca sa nu raspundeti la intrebarile care se ridica din unele texte,John Piper explica clar cum doar dupa alegerea lui Dumnezeu avem libertate de decizie….
cit despre articolul lui Daniel Chiu ,ar fi bine sa comentati in context ca altfel sar prea putea sa ne gasim manipulati.
bine ar fi inainte sa lasam un comment sa citim si articolul fratelui Chiu.
smeremia e mai buna si toata slava doar si numai Domnului.
mai bine sa nu il facem de rusine . . . ca ne-a mintuit
Frate Cristi,
M-a întrebat un frate cum mă înţeleg cu dumneata, şi i-am răspuns că ne înţelegem foarte bine. I-am spus că atunci când ne întâlnim ne îmbrăţişăm, şi nu o facem formal. Ceea ce trebuie să înţeleagă cititorii noştri este că nici calvnismul nici arminianismul nu compromite Evanghelia Harului, dar noua teologie a lui Iosif Ţon o compromite. În teologia lui credinţa nu e suficientă să mântuiască; omul este cel ce îşi câştigă mântuirea prin alegerea lui şi prin trăirea lui după învăţăturile lui Christos; Christos nu este totul de la început până la sfârşit, ci cel care îmi dă un exemplu prin învăţătura şi viaţa lui; gândirea pozitivă este cea care mă scoate din practicile stricate prin programe de 21 şi 40 de zile; Dumnezeu, după ce mi-a arătat ce frumos este El şi ce urât Satana asistă neputicios să vadă ce decizie iau, etc. etc. Câte alte învăţături eretice să mai amintesc, eretice atât după etalonul biblic folosit de baptişti cât şi după cel biblic folosit de penticostali? Nu vedeţi că a desfinţat Sola Scriptura (pretinzând că are revelaţii), Sola Fide (pretinzând că credinţa nu e de-ajuns să mântuie) şi Sola Gratia (pretinzând că faptele sunt esenţiale în mântuire)?
Vă îmbrăţişez!
Frate Daniel,
Sunt totalmente de acord cu evaluarea relatiei noastre.
Cred cã fortati predicile fratelui Ton într-un tipar care sã sune a erezie. Eu am ascultat cu multã atentie aceleasi predici dar nu le-am interpretat în extrema dvs. de percepere. Se pare cã avem predispozitii diferite.
Totusi, vã asigur cã mã strãduiesc sã predic o Evanghelie curatã si sunt vigilent cu ceea ce se predicã în Biserica Elim.
Cu dragoste frãteascã si respect.
Cristian Ionescu
Fr Cristi,
Ca unul care nu am studiat nici o teologie de nici un fel, ci doar Biblia (Doamne multam), trebuie sa cad de acord cu fr Chiu aici. IT da aceasta impresie, cel putin. Vizionati interviul de la Alfa&Omega si veti vedea (eu unul m-am crucit)….poate IT se exprima gresit, dar cu siguranta duce pe unii ascultatori in eroare… mi-e teama ca dvs, fiind f partinitor fata de IT din cauza ca il iubiti mult, nu vreti sa acceptati realitatea. Sau, poate fr IT vazand ca a intrecut masura la A&O, a dat inapoi un pic mai mult… si acum e ok. Eu unul nu fac parte din nici o partida (sa zic asa), nu am nimic cu nimeni personal… doar observ de pe margine… sigur am si eu limitele mele.
Eu am analizat ceea ce am auzit pe viu si ceea ce am discutat particular cu fratele Țon.
Toți ne mai exprimăm și greșit și sumar (aș fi vrut să zic din când în când dar cred că mult mai des decât atât).
am zis eu bine ca sunteti partinitor :)… e ok… toti suntem, macar din cand in cand.
Fr. Chiu, am aici un citat de la un interviu al fratelui Ton cu un post de televiziune din Chicago. Nu am stiut multe de teologia fratelui Ton, dar cind am vizionat interviul acela, mai ca era sa cad jos de pe scaun. Ce ma surprinde este indiferenta cu care sint primite ideile expuse mai jos de fr. Ton in cultul nostru(CP).Sora Rodi , pe blogul „rodiagnusdei.wordpress.com” are intreg transcriptul.
PETAN‑
Intr‑un fel nu negati teologia crucii, dar spuneti ca crucea este doar o poarta prin care intri in scoala lui Isus Hristos!
TON‑
Crucea Domnului Isus este foarte importanta pentru ca fara ea nu pot iesi de sub cel rau. Prin cruce El a anulat dreptul diavolului asupra mea. Prin ea sunt impacat cu justitia lui Dumnezeu. Dumnezeu nu ma poate primi fara sa se rezolve problema pacatelor mele. Si fara moartea Lui in locul meu nu este iertare. El mi‑a procurat iertarea de pacate prin singele Lui. Deci astea‑s foarte importante, dar nu sunt centrul.
Centrul atentiei noastre este persoana Domnului Isus si invatatura Domnului Isus. Sa venim la El si sa invatam de la El si sa invatam sa fim ca El. Deci acestea sunt centrul.
Și ce vezi greșit în aceasta?
Mi se pare corect ca centrul și esența trăirii noastre să fie PERSOANA Domnului Isus care cuprinde crucea dar și toate celelalte trepte ale Sale către slavă:
2 Timotei 4:16 ”Şi, fără îndoială, mare este taina evlaviei… „Cel ce a fost arătat în trup a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălţat în slavă.”
Bun, vad ca nu-mi mai iese din minte asta …
Care este problema? Este asa de gresit sa fie o Persoana centrul si nu un obiect sau chiar o lucrare? Ne-a cerut Domnul sa urmam crucea sau sa-L urmam pe El? Ni se cere sa proslavim crucea sau pe El? Am fost izbaviti numai prin cruce sau prin TOT ce a facut El (de pilda, inca de pe vremea lui Irineu teologii au scos in evidenta importanta si rolul Intruparii in lucrarea de mantuire)? Ce sa mai vorbim despre inviere?
„Deci astea‑s foarte importante, dar nu sunt centrul.”
Crucea nu este centrul?
Intrebare: Datorita cui o sa fiti mintuit?
Dupa cite il inteleg pe fr. Ton, el spune ca sintem iertati de pacatele noastre prin cruce, si dupa aia sintem tinuti in „mintuire” de cit de bine respectam cele 49(sau 50) de porunci ale Domnului.
Intrebare: Care este baremul ? 25 din 49? Puteti sa spuneti despre dumneavoastra ca nu va faceti vinovat de incalcarea unei-a din ele?
Fratele Chiu a expus eroarea(cred eu) destul de bine.
Mda.
Calvinist la calvinist trage 🙂 .
Însă, crucea este începutul nu centrul! După cum altarul sfințea aurul și Templul sfințea jertfa, tot așa Hristos sfințește crucea nu invers. Mulți au fost răstigniți pe cruce. Nu crucea sfințește ci HRISTOS răstignit. HRISTOS este centrul, fariseule 🙂 (și trădătorule 🙂 🙂 🙂 ) .
@Dyo
2Căci n’am avut de gînd să ştiu între voi altceva decît pe Isus Hristos şi pe El răstignit.
Accentul (centrul) fiind pe Hristos nu pe altceva!
Bravo! Excelent!
Nu uita întruparea, învierea, înălțarea etc. (le-a menționat și fratele Dyo).
Fără ele se putea?
1O, Galateni nechibzuiţi! Cine v’a fermecat, pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit?
10Căci toţi cei ce se bizuiesc pe faptele Legii, sînt supt blestem; pentrucă este scris: ,,Blestemat este oricine nu stăruieşte în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.„
Come on now! Cind spun cruce, nu ma refer la lemn!
Vorba unui mare erou american , Popeye: This is all i can stands, and i cant stands no more!
In sfarsit Teologia si-a găsit locul si isi face jocul. bine de cei ce nu cunosc regulile acesti JOC. seamănă cu un labirint , cine intră nu-i sigur că mai găseste iesirea. Dar cine intră in Cristos , va intra va iesii si va găsi păsune.God bless you!!!!!
Faptele sint foarte esentiale pentru mintuire caci fara fapte credinta este moarta si nu poti fii mintuit pe baza unei credinte moarte cel putin asa cred eu si sper sa nu fiu gresit .Terog sa ma corectezi daca sint gresit fr. Ionescu
Corect!
Prin (credință) și pentru (fapte)!
Totusi esenta Evangheliei expusa de Pavel in 1 Cor. 15:1-4 nu contine si viata lui Isus ca facand parte din acest mesaj. Aici este problema – pasajul de mai sus afirma clar ca esenta mesajului crestin este moartea si invierea lui Hristos. Mesajul din epistolele lui Pavel este centrat pe crucea lui Hristos. Iata una dintre afirmatiile lui cele mai convingatoare:
1 Cor. 1:22-23:
iudeii cer minuni si grecii cer intelepciune… dar noi predicam pe Isus Hristos cel rastignit, care pentru iudei este o pricina de poticnire iar pentru greci o nebunie.
mai sunt si alte pasaje… ca sa nu mai vorbim de Isaia 53… „dar el era strapuns ptr pacatele noastre…” si altele
Problema acum este daca suntem gata sa acceptam atacul asupra teologiei lui Pavel si astfel sa consideram jumatate din NT inferior Evangheliilor. Insa in acest caz nu ne mai putem baza pe intreaga Scriptura daca unele scrieri au valoare mai mare decat altele iar cand citima epistolele le vom considera ideile lui Pavel si nu in primul rand cuvinte inspirate de Duhul Sfant, ceea ce creaza o premisa periculoasa pentru sufletele noastre.
Adica este Pavel demn de incredre sau nu? A primit sau nu mesajul evangheliei de la Domnul sau l-a inventat el?
Daca scrierile lui sunt inspirate de Duhul Sfant, au ele aceeasi valoare ca intreaga Scriptura?
Cred ca asta este problema reala, nu calvinismul si arminianismul – ambele in forme moderate – pe care nici Pavel, sub inspiratia Duhului, nu le-a explicat clar ci le-a lasat sa mearga impreuna, exemplul cel mai clar fiind 2 Timotei 2:19 dar si alte asemenea texte.
Un avertisment fata de cei care il contesta pe Pavel este expus chiar de Petru, ucenicul facut de Domnul Isus lider al ucenicilor. Iata afirmatiile lui:
2 Petru 3:15-16:
15.Consideraţi răbdarea Domnului nostru ca fiind mântuire, aşa cum v-a scris şi preaiubitul nostru frate Pavel, după înţelepciunea care i-a fost dată,
16. căci aşa face în toate scrisorile lui, când vorbeşte despre aceste lucruri. În ele sunt lucruri greu de înţeles, pe care cei neştiutori şi nestatornici le interpretează greşit, ca şi pe celelalte Scripturi, spre propria lor distrugere.
Concluzia mea este sa fim totusi atenti cand vorbim despre Pavel si scrierile lui, aceasta avertizare fiind data tocmai de Petru, ucenicul care este cel mai indreptatit sa ne vorbeasca despre acest aspect.
Pentru ca daca Petru a considerat ca scrierile lui Pavel sunt demne de incredre, putem noi sa venim acum si sa le punem la indoiala, dupa 2000 de ani?
Prea putin ma intereseaza daca sunt calvinist sau altceva…un singur lucru ma framanta si anume sa primesc „cununa neprihanirii” ca o recunoastere a faptului ca sunt efectiv in trupul sfant al lui Hristos si „cununa vietii” ca un permis pentru a intra si locui in Imparatia cereasca a Domnului Isus Hristos.Cum,in ce fel si prin care proceduri voi reusi sa razbat depinde in mare masura de mediul in care sunt format,de felul in care inteleg, de cat sunt de dispus sa sacrific si mai depinde de corectiile aplicate de Domnul Isus pentru a ramane in El.Atata timp ca relatia mea cu El este vie si favorabila pentru mine nu-mi fac probleme.Ca fundament am fixarea vietii mele in bunatate,smerenie,ascultare,mila si dragoste.Restul nu mai conteaza…
Fr. Cristian ce anume definiți a fi „corect”? Faptele pentru mîntuire? v-aș ruga să elaborați puțin, deoarece pentru mine e puțin confuz ceea ce a-ți spus mai sus.
Corect înseamnă a fi mântuit prin Har pentru fapte!
Nicidecum a face fapte ca să fim mântuiți ci ca rezultat al mântuirii!
Chestiunea majora pe care o semnalez si eu, la fel ca si Gabi Bogdan, si la fel ca pastorul Chiu, si multi altii, este tocmai aceasta adaugire la crucea lui Hristos.
Din moment ce Pavel ne spune ca „unii cer minuni iar altii cer intelepciun” – dar noi predicam pe Isus Cristos rastignit – nu vad ce s-ar mai putea adauga la acest aspect.
Un Isus filozofic nu ne ajuta, si nici un Isus al minunilor – ci doar Isus crucificat si inviat.
Iosit Ton incearca sa contruiasca unele argumente care sa lege teologia carismatica a minunilor cu predicarea crucii. Dar tocmai acest lucru il demonteaza Pavel prin afirmatiile din 1 Corinteni cap. 1, numindule „nebunia predicarii crucii” sau „nebunia crucii”.
Argumentul lui Iosif Ton este ca „suntem mantuiti prin viata lui Isus” – Romani 5:10-(pe blogul personal, articolul Puterea Duhului vietii in Cristos) dar nu explica care viata – cea de dinainte de cruce sau cea de dupa inviere la care face referire Pavel in Romani 6.
Si nici nu explica ce anume sa atasam sau ce parte din viata lui Isus inseamna mantuire – carcaterul lui la care se refera si 1 Ioan 2:6 sau inseamna si minunile, si mersul pe apa, si invierea mortilor, saracia lui sau inmultirea painilor, etc.
Oare iertarea pacatelor nu inseamna automat salvare? Nu inseamna automat pecetluirea cu Duhul Sfant si dreptul de a fi copii ai lui Dumnezeu? Asa cum am mai afirmat, suntem datori sa pastram si sa ne ducem mantuirea la capat, dar ea nu inseamna ca sta in puterea omului de a se mantui. Ele sunt rezultate ale mantuirii – aveti ca rod sfintire – Romani 6:22.
Daca suntem mantuiti pentru fapte bune.. nu Dumnezeu ni le pregateste si pe acelea?
Ce ne elibereaza pe noi de sub robia pacatului, nu crucea lui Cristos? Adica botezul in moartea Lui? Pavel afirma clar ca prin crucea este despartit de lume si lumea despartita de el – Galateni 6:14.
Aici mai adaug ca Iosif Ton ocoleste destul de mult problematica naterii din nou. Doar o „faptura noua” – adica nascuta din nou din apa si din Duh – poate implini poruncile Domnului Isus. Cu alte cuvinte, doar prin Duhul Sfant care il primesc cei nascuti din nou se poate face cu adevarat fapte vrednice de pocainta. Iarasi Galateni 6:15 sau Ioan cap. 3, si altele.
Acestea sunt doar cateva argumente pentru care nu sunt de acord cu noua teologie propusa de Iosif Ton.
Cred că deja intrăm la… ”purecat”!
Tot ceea ce spuneți dvs. aș rezuma într-o propoziție: ”Dacă o muscă va cădea într-o căldare cu apă sfințită, ce se întâmplă: se sfințește musca ori se spurcă apa”.
Răspunsul este… că nu există apă sfințită, deci întrebarea este irelevantă.
Că una e de ici și alta de colo, că asta este întâi și cealaltă după, că așa este într-un fel și altfel este așijderea… uf, mă doare capul! Se vede că nu sunt teolog 🙂 .
N-am putea să le simplificăm nițel?…
Trebuie crucea? Trebuie!
După aceea, trebuie să ne sfințim? Da!
Să fim și botezați cu Duhul Sfânt? Absolut!
Dar să facem fapte vrednice de mântuire? Și asta!
Și pe urmă să evanghelizăm toată lumea? Desigur!
Mie mi-ajunge.
Dvs. nu?
Avertizare catre partida Arminiana
Fratele Ionescu s-a gindit
Ca dupa ce cu Ton sa-nprietenit
A devenit un mare teolog
Fara diploma( dar cu blog)
Si ne acuza ca suntem roboti
Eretici, rataciti si mafioti
Pentru ca credem in Suveranitate
Si nu in a omului asa zisa-libertate
Dar in Cuvint se spune clar
Ca mintuirea-i numa prin Calvar
Si nu prin a noastra iscusintă
De a putea sa ne fabricam-credintă
Ca toate le-am primit in dar
Credinta, mintuire, har
Cind eram morti inca in pacate
Pe căi de sfintenie-indepartate
Asa ca voi ce credeti in zadar
Ca a-ti participat din greu-la har
Sa nu va fie vai si amar
DE POCAINTA-I SUTA-N SUTA , DAR.
Rima: binișor
Ritm: așa și așa
Substanță: …
Acuzații nefondate, pretenții exagerate.
Încearcă și fără clop…
Totusi, pentru efort, Gabi merita “a bunch of accolades”!
Cind o sa dau cindva prin Portland, o sa-i explic eu chestia cu rima, ritmul si prozodia si-atunci sa vezi capodopere!
Ca nu prea sta inregimentat si “quiet in the ranks” iara nu-i lucru rau caci multele-i intrebari invioreaza dialogul (most of the time) si-i face pe multi romanasi sa se intrebe: “Da cine-i Grudem asta?” si “Cu ce se maninca teologia sistematica??”
P.S.
Trebuia sa sar…
E sibian!:)
Când o să dau (cândva 🙂 ) prin Portland, renunță imediat la calvinism 🙂 …
super poezia .felicitari.
daca se poate as dori adresa ta de mail.
gabebogdan@yahoo.com
Thank you, fr. Alex Pop.I cant wait! Meanwhile I will try to google those words. Thanks for the tip. 🙂
Fr. Ionescu, considerind circumstantele locale , se pare ca voi sta calvinist ptr. citiva ani…. unless volumu doi…… 🙂 🙂 🙂
Mai e o posibilitate. Poate vizitezi Chicago.
You’re welcome!
Cit despre renuntarea ta la calvinism dupa o viitoare vizita a fr. Cristi in Portland… poate ca asa ti-e „predestinat”, sa renunti la TULIP !! 🙂
Bineinteles, e tot asa de posibil, ca liber si nesilit de nimeni :)… „to choose” to believe calvinism.
It’s your call 🙂 🙂
Sa luam in considerare si faptul ca, odata ajuns la Chicago, s-ar putea ca Gabi sa viziteze biserica fratelui Daniel 🙂 🙂
Mai mult ca sigur 🙂 .
Fr. Alex, i only fly Hawaiian Airlines :).Last time i check they don’t stop in Chicago 🙂
And Chicago does not have IN-AND-OUT , that is a biggie!
Si la conventie numai pe sorămea o „bagă in seama”. 🙂
Cu toate ca si eu stiu sa cint ( in comun):)
Draga frate Cristian,
Sunt sincer bulversat de ceea ce spuneti in unele comentarii (credinta + fapte = mantuire, sau mai bine spus Cristos + fapte = mantuire???)
Suntem mantuiti prin har si nu prin fapte (Gal. 2:16). Cand ma voi prezenta inaintea lui Dumnezeu Tatal, voi intra in ceruri nu datorita credinciosiei mele, ci datorita lui Cristos (prin lucrarea lui avem intrare la Tatal, nu doar pana la poarta, si nu doar pt viata aceasta ci si in vesnicie). Ca sa spunem ca trebuie pe langa credinta sa facem fapte, atunci crestinismul nu e cu nimic mai bun decat alte religii din lumea asta!!
Cristos + something = NOTHING!!!!
Cristos + nothing = Everything!!
Asta nu inseamna ca faptele mele nu au nici un rol in viata mea din credinta. Dimpotriva. Ele autentifica faptul ca sunt copil a lui Dumnezeu si am o inima noua. Deci trebuie sa traim ca si El daca spunem ca Il cunoastem pe EL. Dar aceasta traire este supranaturala, si poate veni doar dintr-o inima in care Duhul Sfant, o persoana supranaturala, e stapan.
Cred ca este important sa stim ce predicam in lumea asta! Noi nu chemam oamenii la o traire morala ci chemam oamenii la pocainta si la o viata care il are in centru pe CRISTOS si crucea Sa. TOTUL INCEPE CU CRISTOS, CONTINUA CU CRISTOS SI SE TERMINA CU CRISTOS!!
Haideti sa-i oferim Domnului ISUS locul pe care-l merita in teologia noastra, in inima noastra si in viata noastra. Multumesc
Deci, fapte NU?…
In comment-ul meu am precizat:
„Asta nu inseamna ca faptele mele nu au nici un rol in viata mea din credinta. Dimpotriva. Ele autentifica faptul ca sunt copil a lui Dumnezeu si am o inima noua. Deci trebuie sa traim ca si El daca spunem ca Il cunoastem pe EL.”
Galateni 2:16 spune „Totuş, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit, prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentrucă nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii.”
E adevarat ca Iacov spune ca „credinta fara fapte e moarta”, insa faptele acelea bune pe care le facem nu au un rol salvific in viata noastra si sunt dovezi ale lucrarii Duhului Sfant in noi. Ce fapte bune a facut talharul de pe cruce? Inseamna ca nu a fost mantuit?
Cred ca dorinta d-stra si a fr Ton este una sincera si biblica, de a incuraja credinciosii din ziua de astazi de a dovedi prin fapte ceea ce cred, insa ma tem ca in demersul acesta, subestimati centralitatea jertfei Domnului Isus Cristos si puterea Duhului Sfant de regenerare a vietii noastre, si puneti accentul foarte mult pe om.
Domnul sa ne lumineze pe fiecare ca sa intelegem cat de esentiala este jertfa Domnului ISUS nu doar in inceputul vietii de credinta, ci in mentinerea ei si in sfarsitul ei.
Multumesc. O zi binecuvantata
Frate Cristian,
Dvs spuneti ca ati colaborat bine cu pastorul Chiu si ati predicat unul in biserica celuilalt. Eu auzeam ca Daniel Chiu critica crezul penticostal de la amvoanele penticostalilor. Nu cred ca dvs ati criticat crezul baptist la biserica Logos. Din acest punct de vedere, ii felicit pe pastorii penticostali care nu au permis oricarui duh sa se infiltreze la amvonul biserii, chiar daca se declara „evanghelic”. Prin urmare nu sunt mandru de dvs ca l-ati invitat pe Chiu sa predice la biserica Elim.