CREȘTINUL ȘI SPORTUL

Se spune că o bătrânică de la țară, văzând pentru prima oară în viața ei un grup de copii jucând fotbal, s-a grăbit să-i oprească și, cu spirit compătimitor, a exclamat: ”Dragii bunicii, stați ușurel scumpilor; uite la bunica bani să vă luați fiecare câte un balon să nu mai fugiți toți după unul 🙂 …”

Când eram elev, am fost recomandat să merg la sport (chiar dacă acum nu prea se vede 🙂 ). Părinții mei nici nu au vrut să audă. Pentru ei, a face sport de performanță însemna o lepădare de viața de credință.

Pe de altă parte, Apostolul Pavel dă exemplu pe sportivii care se înfrânează, se antrenează și respectă rânduielile jocului pentru premiul dorit. Unii predicatori folosesc ilustrații din lumea sportului pentru predicile lor. Până la urmă, întrebarea de baraj este… este păcat să faci sport de performanță? Dacă da, care sunt bazele biblice. Dacă nu, cum reconciliem aceasta cu principiile care nu prea lasă loc de altceva pe lângă dedicarea totală a vieții în slujba lui Dumnezeu.

Pentru mine (deși sportul în sine, nu îmi este antipatic) există câteva semne de întrebare pe care le consider legitime:

  1. Sistemul viciat al obsesiei succesului, care este ancorat în primul rând în câștigurile fabuloase, gloria sportivă și viața glamoroasă mai mult decât plăcerea inocentă de a face sport.
  2. Mediul stricat, imoral, care atacă fibrele caracterului unui tânăr la vârsta la care este încă în formare.
  3. Presiunea uriașă de a produce rezultate instantaneu, care pe unii îi aruncă pe panta abuzului de steroizi.
  4. Tot funcție de rezultate, spiritul nemilos care îi exclude pe sportivi fără scrupule atunci când nu se mai ridică la nivelul performant pretins.
  5. Integrarea sportivilor într-un regim crunt de pregătire, care le răpește aproape tot timpul și energia. Ce mai rămâne pentru credință?…

Aș putea să menționez alte câteva motive pentru care un tânăr cu suflet fraged, creștin, nu prea are ce căuta în sportul de performanță. Nu vorbesc acum de mersul la stadion ca suporter, privitul la televizor ca fanatic și joaca pe maidan cu pasiunea unuia pentru care e o problemă de viață și moarte. Totul pe cheltuiala vieții spirituale. Pentru mine acestea sunt la fel de vinovate: ”Nimic să nu pună stăpânire pe voi”!

Cum se împacă creștinul și sportul?

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

40 răspunsuri to “CREȘTINUL ȘI SPORTUL”

  1. Corect!
    Se putea şi mai drastic…

  2. in tara Galilor cand a fost trezire sprituala in 1904-1906 au ramas goale stadioanele, desi inainte erau fantici [la fel si barurile, bordelurile,etc] pt ca se pare ca aveau alta viziune asupra lucrurilor cu adevarat importante din viata si o o alta inima pe care scria SFINTENIE
    dar
    in acealsi timp nu pot sa nu observ azi cum oamenii devin din ce mai sedentari [efort fizic spre zero] si mananca din ce in ce mai mult si mai prost; iar rezultatul nu intarzie sa se vada si tehnic si estetic.
    Inainte omul era in natura; taia lemne, se urca in copac sa culeaga fructe, alerga dupa porcul mistret sa-l execute, etc
    AZI tot ne sta la dispozitie CLICK si se rezova, dai un tel si iti vine acasa porcu’
    Partea ce tine de intretinere a fizicului cred ca ar trebui pastrata, mai ales daca intelegem ca este „Templul Duhului sfant” si ca atare avem o responsabilitate ce se cheama „maintenance” Intretinere.
    Ma intreb o asemenea constructie ar trebui sa fie stramba,in paragina,etc ? NU vad sa arate diferit pocaitii de cei din lume
    Ce spune asta despre noi ? lipsa de miscare nu denota LENE ? abuzul in alimentatie nu spune despre noi : „des-franarea poftelor, lacomie” etc

  3. Sper sa traiesc zilele cand sa nu mai fie puse (mai ales de pastori) intrebari de genul: e pacat sa faci sport de performanta?, e pacat sa mergi la kino?, e pacat sa porti podoabe?… si sa se poata raspunde clar la intrebari ca : Ce inseamna sa fi in Cristos,…de exemplu.

  4. Sportul nu cu nimic diferit de alte profesii ai activitati.. nu e nici bun nici rau in sine… e cum si de ce il practici… Evanghelia treb sa patrunda si patura asta si cand un sportiv se converteste, nu treb neaparat sa se lase de sport…ci sa traiasc pt Isus acolo unde este.

    Ioan B a spus vamesilor si ostasilor–faceti ce se cuvine in slujbele voastre, nu le-a zis sa se lase de ele pt ca sa se poata pocai si trai evlavios.

  5. Nu de mult a frecventat biserica noastra un luptator de performanta din Romania, „the bear of the carpathians” il numesc astia de pe aici. Sa intelegem ca omul chiar se bate nu gluma, „ultimate fighting”, si provine din familie de penticostali. L-am intrebat stand la un lunch: cum poti ca crestin sa il iubesti pe acela care ti-a rupt gura, sau la care I- ai rupt-o tu?…. El foarte degajat spune: „foarte simplu, eu iubesc pe toti oponentii mei.” Ca replica, prietenul meu care statea la masa langa mine spuse: „Daca le rupe gura la cei pe care ii iubeste, imagineaza-ti ce le face la dusmani…? 🙂 „

  6. Frate Cristian,
    crestinul si sportul se impacá de minune. 🙂
    Exemple biblice:1).Iona-maraton la mars (fortat),campeon la a doua incercare. 2).Filip alergátor la cursá lungá-campeon(obosesc caii famenului inaintea lui).3).Samson halterofil-campeon(imaginati-vá portile cetátii…)
    Toti vitejii erau sportivi etc…
    Acuma sá nu-mi cereti mie sá fug cu aproximativ 16 kg.peste normal(atátea am)cá dau ortu popii.
    Fiti binecuvantat.

  7. Hans Christian.Cine e capabil sa inteleaga lucrurile marunte le poate intelege si pe cele mari. Carevasazica daca pocaitii nu se abtina de la baut si mers la superbowl sau daca surorile nu suporta baticul(ca cica ar fi umilinta) atunci cum au sa suporte chinurile la care-i va supune antihrist in necazul cel mare?Are careva curajul sa raspunda la intrebarea asta?Fratele Cristi are dreptate cu privire la cele 5 puncte pe care le prezinta in articol iar ca si fost practicant de arte martiale nu pot sa spun decat ca practicarea sportului de performanta (in sensul de a face cariera din sport) implica anumite angajamente fata de Satana.

    • Eu cred ca problema se pune (cind este vorba de anumite abtineri s-au eforturi) cine o cere?O cere biblia s-au o cer anumite traditi impuse de catre anumiti oameni, care nu prea stiu interpreta biblia.

    • Adrian….Cu tot respectul pe care il am pentru naivitatea ta…de data asta ai sarit calul…Incearca si reciteste ce ai scris…Nu agreez de loc cu ceea ce ai scris. Daca puterea mea spirituala sta in „antrenamentul” baticului…sunt un om nenorocit. Si eu care credeam ca puterea spirituala sta intr-o relatie intima(implicit si personala) cu Dumnezeu. Ce zici ma insel ?

      • @ Florin N.
        ”respect pentru naivitate…”
        ”ai sărit calul…”
        ”antrenamentul… baticului…”
        Cu tot respectul pentru exercițiul de sarcasm 🙂 și disprețul față de principiile altora 🙂 , expresiile de mai sus nu îmi sună a parte din relația intimă și personală cu Dumnezeu. Crede-mă, am și eu câteva din acestea la activ și știu… 🙂
        Sper ca Adrian să dea dovadă de ceva mai multă maturitate decât noi…

      • Florin.You missed the point,cum zic americanii.Faceam doar o paralela la suferintele pe care trebuie sa le induram cand va venii antihrist si anumite suferinte pe care trebuie sa le induram acuma(gen batic sau cum era pe vremea comunistilor cand barbatii erau tunsi cheli).DAca nu putem sa suferim astfel de umilinte mici,oare cum vom putea sa suferim prigoanele lui Antihrist?
        Ma gandeam la primele crestine care nu doar ca purtau baticul(conditie ceruta de biblie apropo) dar care puteau fi ucise violate ,torturate de catre romani etc si totusi acelea au biruit iar surorile moderne nu sunt capabile sa suporte un amarat de batic.
        Daca esti credincios in cele mici poti fi credincios si-n cele mari dar daca in astea mici nu poti fi credincios cum poti fi credincios in cele mari sau ca sa te parafrazez pe tine :Daca nu am o relatie cu Domnul in cele mici,cum pot avea o relatie buna cu Domnul in cele mari?
        @Pepea.Biblia cere in 1Corinteni ca surorile sa-si acpere capul.Nu e vorba de traditie.Dar gandeste-te si cum am zis eu,caci daca vei suporta aceasta umilinta atunci eu zic ca vei putea suporta si umilinte mai mari ca si cele din marele necaz care ne va paste curand pe toti.

      • Frate Cristian…da intradevar am avut o umbra de sarcasm…si imi cer iertare.In schimb va promit ca nu dispretuiesc principiile nimanui. Adrian nu vorbea de principii si vorbea de a „suporta” baticul pentru perioada necazului cel mare. Din nou va reamintesc ca sotia mea poarta batic si nu o cunosc altfel. Cred ca si eu si dumneavoastra avem momente in care nu ne facem intelesi..

    • Luca 16:10

      Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept şi în cele mari.

      Mat 25.21; Luca 19.17;

      Luca 16:11

      Deci, dacă n-aţi fost credincioşi în bogăţiile nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii?

      Luca 16:12

      Şi, dacă n-aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?

      Luca 16:13

      Nicio slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul, şi va iubi pe celălalt sau va ţine numai la unul, şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.”

      Este prea putin sa scriu ca aveti dreptate fr.Adrian caci CUVANTUL STRALUCESTE…,BIBLIA NE VORBESTE FOARTE CLAR…CINE ARE URECHI SA AUDA…SI CINE ARE OCHI SA VADA…

  8. Fr.Ionescu,

    mai adaug si eu o idee la cele mentionate de dvs. si anume ca: societatea umana nu are nevoie de sportivi de performanta. Sportul de performanta nu produce nimic intr-o societate, decat faptul ca o multime de oameni cheltuiesc sume de bani pentru ceva , de care oamenii se pot lipsi.
    Eu zic deasemenea ca, cine se pocaieste mai bine sa lucreze ceva folositor in societatea in care traieste, decat sa plimbe ursul cu sportul de performanta.
    Banii care se deruleaza in industria sportiva intr-un an se ridica la miliarde de dolari sau Euro, bani cu care ar putea fi hraniti milioane de orfani , etc, etc.
    Sportul de performanta este un lucru lumesc si nu are nimic a face cu lucrurile lui Dumnezeu.

  9. In afara de faptul caci se creeaza locuri de munca pe urma sportului nu ajuta la nimic si se poate si fara el

  10. As vrea sa marturisesc ca am facut sport semiprofesional. S-ar putea sa nu fiu obiectiv(de fapt cine zice ca este obiectiv la o parere personala nu-l cred). In anul cand m-am pocait(vin dintr-o familie de necredinciosi)m-am lasat de fotbal. Intradevar fotbalul m-a adancit in pacat. De fapt mandria m-a adancit in pacat. Am asistat/participat la meciuri de fotbal unde „fratii” mai ca s-au luat la bataie. Am auzit cuvinte urate si jigniri pe care n-am crezut ca le voi auzi vreodata. Si asta intr-un mediu de recreere. Agreez ca este greu sa fi sportiv de performanta si copil a Lui Dumnezeu in acelasi timp. Insa(un argument pro sport) cred ca exercitiul este ideal unui crestin pentru a combate superponderabilitatea. Daca se face intre crestini maturi cred ca este ok. Cei care fac counseling celor dependenti de pornografie, intodeauna vor sfatui exercitiul/sportul celor care sunt cazuti in acest pacat.

    • Dragă Florin,
      apreciez enorm deschiderea și sinceritatea ta.
      Știu că sunt credincioși care atunci când dau de mingie și teren, devin turmentați…
      Vai de ei!
      Cât despre a fi ponderabil, am crezut în asta până acum vreo cinci ani 🙂 …
      Cred și acum, dar e mai greu 🙂 .

    • De acord cu tine Florin.Cum ai practicat tu fotbalul ,eu am practicat artele martiale.Conceptia ca prin arte martiale te autostapanesti e falsa.Te autostapanesti doar la antrenament in fata senseiului insa odata iesiti de acolo 99% dintre practicanti se lasa dusi de mandrie(la tine la fotbal era usor dar gandeste-te ca in cazul meu exista sansa ca sa rup piciorul sau mainile cuiva), ca si mine de altfel.Referitor la oferirea sportului celor dependenti de pornografie,aici e cu skepsis,pot sa practice sportul daca sunt supravegheati.Tine cont ca la sala de fitness mai vin o gramada de femei sexy care l-ar duce cu gandul pe om tot la pornografie.Dar daca chiar vrei un sport care sa-l scape pe om de pornografie atunci recomand drumetia.Asa fac eu cu copiii de la biserica.Dupa ce i-am plimbat pe toate dealurile Mediasului,sunt asa de obositi incat cand ajung acasa nici macar nu mai au chef sa dea drumul la PC.

  11. Vă recomand mărturiile sportivilor incluse într-o variantă a Noului Testament.
    http://www.evz.ro/detalii/stiri/daniel-zafiris-lanseaza-noul-testament-pentru-sportivi-927239.html
    Cum spunea cineva mai sus, sportul de performanță e ca orice altă meserie. Unora le-a dat Dumnezeu o inteligență sclipitoare, altora le-a dat mușchi puternici și rezistență fizică. Fiecare, cu talentele date de Dumnezeu, este dator să lucreze pentru El. Da, lumea sportului de performanță e plină de corupție, jocuri de culise și cinism, dar e incredibil la câtă lume poate ajunge Evanghelia prin mărturia sportivilor creștini. Oare nu au fost o mărturie fotbaliștii brazilieni când, înaintea unei finale de campionat mondial, au îngenunchiat la mijlocul terenului, cu tot cu antrenori și staff, și s-au rugat? Sau când, la finalul unor meciuri, milioane de telespectatori au putut citi pe tricourile unor sportivi cuvintele „I belong to Jesus”.
    În plus, sportul e un mijloc foarte eficient de a strânge oamenii și a crea oportunități pentru evanghelizare. (exemplu: într-o universitate, un joc sportiv poate fi mijlocul prin care studenții creștini să interacționeze cu necreștinii).

  12. Frate Cristi,

    Am citit cele cinci argumente pe care le-ati prezentat. Am doua comentarii de facut.

    1. Toate cele cinci argumente, sau majoritatea dintre ele, ar putea fi facute cu privire la asa multe profesii in cultura noastra: proprietar de business, vanzator de real estate, profesor, sofer de truck :), s.a.m.d.

    2. Nu vad nici o acoperire biblica in cele cinci argumente.

    As fi curios sa gasesc vreo baza biblica pentru ca cineva sa se fereasca de sporturi de performanta.

    Hristos A Inviat!

  13. Practic atletism de performanta, si nu am fost aproape niciodata presat de antrenor, sa obtin rezultate sau sa respect niste reguli stricte care mi-ar putea intrerupe timpul dedicat spiritualitatii. Insa, aceste lucruri difera de la sport la sport.

    Hristos a înviat!

    • Aceasta activitate este echivalenta in opinia mea, unui loc de munca daca doresti sa obtii rezultate semnificative. Iar ca orice fel de munca, timpul este necesar. Ce as putea spune ca e diferit, este faptul ca sportul este sanatos, atat timp cat nu-ti impregnezi trupul cu steroizi/proteine/etc.

    • Silviu….Mai intai vreau sa-ti spun „Adevarat ca Inviat”. Nu imi este in clar un lucru, nu ai fost niciodata presat de antrenor sau „aproape niciodata”. Ca daca aproape niciodata…inseamna ca ai fost. E ca si cum as spune ca sunt aproape mantuit. Cand eu practicam sportul antrenorul nu-l interesa nimic altceva decat rezultatul. Imi este greu sa cred ca exista antrenori pe care sa nu-i intereseze produsul final(rezultatul).

  14. Silviu,

    parerea mea este ca sa-ti schimbi domeniul de activitate si sa lucrezi ceva benefic pentru societatea in care locuiesti. Atletismul de performanta este goana dupa vant , ca si fotbalul profesional sau boxul profesional.

  15. Stimate ” slanina cu ceapa ” !!!

    Nu crezi ca ar fi decent sa-ti, schimbi numele de identitate ? Si daca tot te-ai adresat fratelui Ionescu cu ” apelativul frate „, eu ma indoiesc ca tu ai fi crestin.

    Fr.Ionescu, va rog pastrati acest blog la un nivel respectabil si nu mai acceptati comentarii de la persoane cu asemenea nume de indentitate, nume pe care le consider o jignire la adresa participantilor la acest blog.

  16. Imi cer scuze pentru numele ales.
    Sunt crestin nascut din nou, si locuiesc in Chicago.

    Numele a fost ales pe un alt blog, nu aici.
    Personal, mi s-a parut hazliu, mai ales ca nu servesc ‘clisa cu ceapa’

    Imi pare rau ca postul meu a fost primit asa.
    Imi pare rau de asemenea ca salutul meu de Paste a fost primit asa, pentru ca cred intr-adevar, si sarbatoresc astazi invierea Domnului Hristos.

    Toate cele bune.

    • Nu ati scris nimic indecent si de aceea am acceptat comentariile.
      Mã bucur cã sunteti nãscut din nou si din Chicago.
      Totusi, numele si imaginea de avatar nu se potrivesc. Poate le schimbati.
      Cu drag!

  17. Nu imi amintesc sa fi scris vreodata ceva indecent pe vreun blog. De altfel, nu postez foarte des pe bloguri. Din cand in cand vizitez, si doar citesc.

    Nu stiu cum sa shimb imaginea. Oricum, nu cred ca e necesar.
    Nu intentionez sa contribui cu prea multe postari, asa ca o las asa cum e.

    Citind postarea d-voastra de mai sus, specific raspunsul adresat lui Remus, sunt inclinat mai mult sa raman un simplu cititor.

    Sa auzim de bine.

    • Fii binecuvantat”clisa cu ceapa”!Chiar imi place ideea acestui nick name …SA NU NE PIERDEM SIMTUL UMORULUI FRATIILOR !Sa nu ne poticnim in cele mai mici lucruri ci mai bine sa ne pocaim in cele mai marunte lucruri ca e mai de folos si chiar indicat…SA AUZIM DE BINE!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: