HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT?

La fiecare Paște, ne-am obișnuit să ne salutăm cu ”Hristos a înviat! Adevărat a înviat!” Frumos, nimic de zis. La biserică, eu în fiecare an spun salutul de trei ori la rând… la fiecare serviciu de Înviere (chiar dacă unii cred că e prea mult, merge odată pe an).

Întrebarea nu este dacă e bine să ne salutăm așa. E bine! Întrebarea este nu dacă spunem sau nu adevărul! E adevărat că Hristos a înviat! Nici măcar nu se pune problema dacă noi credem ce spunem. Majoritatea, zic eu, cred!

Adevărata întrebare este dacă Hristos a înviat în viața ta! Învierea nu are doar puterea de a-L ridica pe Hristos din morți acum 2000 de ani și nici doar să ne învieze pe noi în ziua de apoi. Învierea Domnului are – trebuie să aibă – puterea de a transforma vieți.

Dacă Hristos a înviat ȘI (în) viața ta, atunci de ce mergi la biserică dacă/doar… din Paște în Crăciun? De ce înjuri, minți și furi? De ce te îmbeți și te destrăbălezi? Adevărul Învierii trebuie proclamat nu numai prin salutul nostru ci și prin trăirea noastră. Pe Dumnezeu nu Îl impresionează nici ouă roșii (sau, mă rog, multicolore) nici iepurașii care chiar nu pricep de unde au ieșit de Paște, și nici măcar salutul nostru. El este viu și dacă credem și dacă nu credem, și dacă o spunem și dacă nu o spunem. Dar dacă trăim puterea transformatoare a învierii, atunci nu numai că vom crede, nu numai că vom rosti salutul, dar vom și avea parte de întâia înviere! Altfel, la moartea a doua cu tot cu crez și cu tot cu vorbe…

Apocalipsa 21:1-8

”Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou; pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră, şi marea nu mai era. Şi eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Şi am auzit un glas tare care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.” Cel ce şedea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Şi a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut şi adevărate.” Apoi mi-a zis: „S-a isprăvit! Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii. Cel ce va birui va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu. Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”

”Hristos a înviat! Adevărat?”