29 mai 2011 
Noul Testament vorbește foarte clar cu privire la ziua Domnului (nu sfârșitul lumii!) ca fiind o zi specială. Adică, pusă în întregime deoparte pentru Dumnezeu. Duminica este ziua de sărbătoare a învierii, în care se adună Biserica la închinare și dărnicie. În afară de faptul că cineva este bolnav, plecat din oraș, sau reținut de companie pentru serviciu (nu business personal), nu există motive să lipsim de la biserică. Și totuși, în zilele noastre un număr considerabil de creștini (români neoprotestanți, ca să nu fie dubii 🙂 ), dorm până târziu după ce s-au obosit în ziua de… odihnă (Sâmbăta). Sau, fiindcă veni vara și la noi, se duc la parc sau la pescuit!
Unii se scuză că stau cu copiii, că nu s-au simțit bine sau n-a sunat ceasul…
E adevărat, Duminică dimineața numărul de accesări la programele bisericii noastre sunt aproape cât seara. Poate și pentru că este o oră convenabilă în Europa și România. Dar nu numai de aceea. Tot prin diferența de fus orar, seara ne urmăresc cei de pe coasta de vest înainte de a pleca la biserică.
Ca să nu sune rău, unii ne-o întorc nouă la vinovăție, spunând că programele de dimineața sunt plictisitoare. Da de unde! În Biserica Elim, îndemnurile de la ora de rugăciune sunt scurte (sub 5 minute), se cântă în picioare ca la ”worship” și de rugat te poți ruga… cât vrei! Urmează studiul biblic unde vorbesc 2, 3 frați câte 15 minute (nu are cum să nu zică ”ceva” măcar unul – de obicei toți!) după care, la evanghelizare predică unul dintre păstori (bine! 🙂 ). Toate acestea presărate cu cântări de cor și fanfară, cântări solo și în grup etc. Și așa cred că este în mai toate bisericile. Plictisitor? Scuze ieftine…
Mai e o rasă de (ne)pocăiți care se plâng că este ”prea multă biserică”: programele de peste săptămână, repetiții, durează 2-3 ore…
Ăștia să mă lase în pace! În primul rând, dacă sunt multe programe și lungi, ei oricum nu vin să le… sufere. Iar cine vine la toate (nu foarte mulți 😦 ) vine cu bucurie! Pentru aceștia le facem. Și pentru noi! Mi-am trăit toată copilăria în biserică. Mergeam devreme că altfel nu numai că nu aveam locuri, nu intram în biserică (exploda de plină ce era). În timpul adolescenței, profitam de faptul că diferite denominații aveau serviciile divine de peste săptămână în zile diferite (miercuri, joi, vineri, sâmbătă) și mergeam în fiecare zi la adunare. Credeți că m-am plictisit vreodată? Nici nu știam că te poți plictisi la biserică 🙂 …
Celor care au motive (ne)întemeiate să nu vină la biserică:
- Biserica nu are poliție, pușcărie, amenzi sau bătătoare (de covoare 🙂 ). Noi putem doar să vă spunem. Voi faceți ce vreți, că și așa faceți ce vreți.
- Dacă tot nu veniți (ok, ok vă plictisiți…) lăsați-i în pace pe cei ce vin și nu-i mai instigați cu justificările voastre palide. Justificați-vă înaintea lui Dumnezeu!
- Dacă vreți programe mai scurte, aveți alternative. Nu pretindeți să se întoarcă bisericile noastre pe dos ca să vă acomodeze vouă mofturile.
- Dacă tot nu veniți decât ”din an în paște”, nu credeți că e o dovadă de obrăznicie și lipsă de bun simț să comentați ceea ce oricum nu vă deranjează pe voi?
- Cine știe, poate ați reuși să încercați un pic de pocăință reală. Este cel mai bun remediu împotriva plictiselii la biserică!
- Când spuneți că tinerilor nu le plac programele noastre cu fanfară, cor mixt, cor de fete, cor bărbătesc, grupuri, solo-uri, duete, quartete și… poezii, și că le-ar place ca la americani (30 min. de zdrăngăneală, 40 min. de predică și valea!) ia mai uitați-vă odată și vedeți cine cântă în fanfară, cor și toate celelalte, hmmm? TINERII!
- Dacă n-ai cu ce te îmbrăca duminică (nou! că dulapul e plin) și mai bine stai acasă (asta am auzit-o de pe la surori 🙂 ), poate că nu o să ai cu ce te îmbrăca (în de-ale sufletului) nici ca să mergi în rai!
- Dacă tot stai acasă (hai că înțelegem, ești bolnav(ă) sau cu copiii, sau la servici, sau…) nu sta la televizor! Măcar uită-te la internet, zi o rugăciune ori două și fă un bine bisericii: fii recunoscător și nu mai comenta lucruri de nimic.
- Nu uita, biserica se poate împărți și astfel: 1. cei ce fac ceva, 2. cei ce nu fac nimic și 3. cei ce tot fac ceva: îi bârfesc și îi încurcă pe cei ce fac.
- Nu uitați că ”pofta vine mâncând”! Ia veniți la biserică și veți vedea că o să vă placă din ce în ce mai mult. Cu cât nu faci un lucru, cu atâta nu l-ai face. Cu cât îl faci mai mult, cu atâta l-ai tot face.
Până una alta, duminica este o zi la fel ca toate celelalte: depinde ce ți-ai propus să faci cu ea!
POPAS PENTRU SUFLET 
Psalmul 133: Iata, ce placut si ce dulce este sa locuiasca fratii impreuna! Este ca untdelemnul de pret, care, curge pe capul lui,se pogoara be barba, pe barba lui Aron,se coboara pe marginea vesmintelor lui. Este ca roua Hermonului, care se pogoara pe muntii Sionului, caci acolo da Domnul binecuvantarea, VIATA PENTRU VESNICIE. Amin
Daca doreste cineva aceste ,,bunatati”, care pot fi date numai de Domnul, atunci sa faca bine, sa mearga ,,acolo”,la casa Domnului, unde locuiesc fratii impreuna.
Multa binacuvantare!
Foarte bun articol! Dă Doamne să se prindă de noi şi să dea rezultate pozitive!!! :):):)
Se vede tot mai mult că trăim vremurile de pe urmă. Personal, văd două lucruri majore care au un impact negativ în bisericile Domnului:
1) Lipsa fricii de Domnul, care a dat naştere la tot felul de patimi, inclusiv la lenea de a mai alerga pe Calea Domnului.
2) Lăcomia de avere, care este o închinare la idoli, şi care a ajuns să fie privită ca un „atribut de cinste” în biserici. Acei ce au alunecat pe panta aceasta sunt robi a tot felul de patimi. Apostolul Pavel spune în Efeseni 5:3 că, „curvia şi lăcomia de avere nici să nu fie pomenite între voi…”. Cu alte cuvinte, nu cumva să vă ocupaţi cu aşa ceva! Dar cum să nu fie pomenite? Dimpotrivă…, sunt la nivel de cinste! În Europa, fraţii aleargă pe tot continentul după euros şi să-şi satisfacă dorinţa de îmbogăţire. În America, se caută orice business care să aducă mulţi bani, şi nu contează dacă acest business te face să lipseşti de la biserică cu lunile sau să-ţi neglijezi familia şi copiii. Pentru unii banul contează şi cît mai mult să fie! Bine spune o vorbă: „Pomul cade în direcţia în care e înclinat”. Şi spunem că VINE DOMNUL!…, iar alergarea noastră după avere demonstrează cu totul altceva!
(Am întîlnit oameni puşi deoparte pentru anumite abateri, dar pentru lăcomie de avere încă nu am întîlnit.)
Atunci, dacă semănăm în firea pămîntească, ce fel de roade duhovniceşti vrem să culegem?! Isus a spus că nu se poate sluji simultan şi lui Dumnezeu şi lui Mamona (adică banului). Nu înţeleg de ce fraţii caută să-l contrazică pe Isus şi să demonstreze că „se poate”. NU SE POATE!
Am mai amintit într-un comentariu anterior. Ne luptăm de multe ori cu pumnii în vînt. Vedem cu ochii noştri că bisericile stagnează, dau înapoi şi ne întrebăm de ce? Raportat la starea în care ne aflăm, în loc să ne pocăim cu adevărat, venim cu tot felul de soluţii omeneşti şi deseori coborîm standardul Biblic al lui Dumnezeu la nivelul mofturilor noastre fireşti, că doar-doar, vom reuşi cumva să creiăm un echilibru spiritual care să fie pe placul tuturor. Prin aceasta nu facem altceva decît subminăm Împărăţia Domnului din mijlocul nostru şi o zidim pe a celui rău. Şi vai de cel ce subminează şi face stricăciune! Dacă cel ce seamănă şi udă Ogorul Domnului sunt egal cu nimic, conform apostolului Pavel, atunci ce să mai spunem de cel ce strică Ogorul?
Trist…, dar uite că ne-o facem noi singuri cu mîinile noastre.
sa va dau un „pont”: psalmul 73 e superb in argumentarea raspunsului la intrebarea „de ce e bun mersul la biserica?”
sunteti de acord?
Absolut!
am uitat sa precizez: eu am predicat din el, am motivat oameni si mi se pare unul din cei mai frumosi psalmi (versetul 28 e unul din cele mai frumoase versete ce descriu partasia om-Dumnezeu)
La Adunare
Ziua Domnului cea sfanta este zi sarbatoreasca
De-adunare in rugaciune si-nchinare crestineasca.
Ne-ntalnim cu Salvatorul, cu Isus cel preaiubit
Capetenia ostirii printre noi a poposit!
Dar ce trist e cateodata sa te uiti la adunare,
Si sa vezi cat de lumeasca e in vorbire si-n purtare.
Ingerii si-acopar’ fata langa tronul magistral,
Iar crestinii vin la slujba ca la teatrul national!
Altadata credinciosii cand veneau la rugaciune
Prin paduri si catacombe aveau loc de rugaciune.
Se cutremura pamantul cand acestia se rugau
Ingerii din ceruri parca,printre ei se coborau!
Azi, venim!dar nu se vede setea noastra dupa apa
Ca si cerbul la izvoare cand alearga si s-adapa.
Unii stau in adunare, dar cu gandul sunt plecati:
Sunt aici dar gandul lor e in farfuria cu carnati!
Unii nu vin de caldura, altii ca le e prea rece
Unii ca-i prea multa lume, altii ca-s numai vreo 10.
Iar surorile-n dileme si cu ciorba data-n foc
Tot incearca ce sa-mbrace si-atunci nu mai vin deloc!
Unii vin sa mai auda ce e nou ce se mai spune
De inflatie adica, nicidecum de rugaciune.
Altii vin doar sa vorbeasca:cu non-stopul daca pot.
Stiu ei ca acasa gata:nici o vorba nu mai scot.
Unii vin fiindca le place, altii vin ca n-au ce face
Unii vin c-asa se face, altii vin sa-i lasi in pace.
Unii vin sa trancaneasca, limba nu le-o poti lega.
Altii vin sa se-ntalneasca, parca vin la cafenea!
Unde este adunarea sfintilor de altadata?
Cand aici era ostirea sfintilor incolonata?
Unde este adunarea sfintilor intai nascuti
Care s-au desprins de lume si cu duhul sunt umpluti?
Unii cu un spirit critic, doar zambesc pe sub mustata:
Iarasi n-au cantat pe note fratii ce s-au dus in fata.
Altii iritati se uita daca-i vede cineva,
Caci precis de ei pastorul a vorbit cand predica!
Unii n-au loc sa se-arate, s-atunci stau mai la o parte.
Altele, sa-i vada lumea nici nu stiu ce sa mai poarte!
Uite din podoabe sfinte si evlavii ce-a ramas…
Nu e mult si-o sa apara si veriga pusa-n nas!
Ca de rochii, cu duiumul sifonierele sunt pline
Si acum la pas cu moda cine se mai poate tine….?
Domnisoarele gatite in rochite Leslie Fei
Dar sa nu le ceri cumva sa-ti spuna Psalmul 23….
Palarii de Lord end Taylor, si din cele cotofane
Pe deasupra cu pampoane, cu ciresi si cu banane.
In taioarele Cassini, moda guler sifonat
Neam de neamul nostru frate, nimeni nu s-a mai rugat!
Unii vind fiindca le place, altii vin ca n-au ce face
Unii vin c-asa se face, altii vin sa-i lasi in pace.
Si vazandu-ne-mpreuna Domnu-ntreaba cam asa:
Pentru mine la adunare oare vine cineva!
<Amin
FANTASTIC GBY
Sper ca va place poezia nu eu am scris-o doar am postat-o aici ca îmi pare ca este in ton cu subiectul , dacă nu va pare interesantă (adevarata) ….. Faceți ce vreți …. Mie îmi place … Domnul sa va binecuvinteze
(scurt. mai ceva pt cei care fac „economie” La litere, faceți economie La bani sau La ce vreți voi dar măcar scrieti numele DOMNULUI complet. Cum ar suna sa îți zica cineva GBU, nu ca ar fi interesant? Si atunci care e diferența La scris? Sa nu va suparati pe mine ….. Dacă vreți ….. Nu uitati ca e libertate sa faci ce vrei…. Va iubesc fratilor…. )
Am publicat legătura de mai jos (pingbacks/trackbacks) deoarece reacția la articolul acesta demonstrează necesitatea de a fi fost scris… așa cum a fost scris!
Este foarte adevarat Dumnezeu sa va binecuvinteze in continuare sa spuneti lucrurile asa cum sint.