PENIEL – PANTOMIMA DE LA ORADEA: O SIMPTOMĂ A DECLINULUI SPIRITUAL (GUEST POST – PASTOR CORNEL AVRAM)

Am primit acest articol de la fratele Cornel Avram, pastorul Bisericii Române Penticostale ”Happy Valley” – Phoenix, AZ, președintele Uniunii Penticostale Române din SUA și Canada.

Deşi nu intru des în spațiul virtual, mă simt dator să aştern câteva rânduri, alături de ceilalţi comentatori ai subiectului.

Ce s-a intâmplat la Oradea în cadrul conferinţei Peniel este o simptomă a declinului spiritual pe care-l străbate Biserica acum. Libertinismul spiritual e mai periculos decât păcatul făţiş. În faţa păcatului demascat oamenii se opresc, dar dacă păcatul ia forme noi şi se îmbracă cu haine bisericeşti, acesta intră neobservat în Turma lui Christos.
Părinţii şi bunicii noştri au aşezat anumite limite, în frică de Dumnezeu şi în urma interpretării simple şi directe a Scripturii. Chiar dacă au fost și unele exagerări, s-a vazut (chiar și în acestea) dorinţa de evlavie şi sfinţenie a înaintașilor noștri. Aceste limite au fost în continuu atacate şi extinse treptat. Fiecare mutare de hotar reprezintă baza unei noi mutări, sub pretextul: dacă e voie asta de ce nu e voie şi cealaltă? Unii credincioşi, duşi de valul mişcării libertiniste s-au obişnuit să spună (în mod indirect, bineînţeles) că evlavia e legalism şi sfinţenia e lipsă de relevanţă. Prezint câteva exemple de progres (să fie citit regres) în aceast declin:

Concertele

Limita originală – Nu permitem nici un fel de concerte (nici creştine)
Prima extindere – Sunt permise concertele, dar să fie spirituale şi ziditoare
A doua extindere – Nu avem toate aspectele sub control, aşa că vom vedea anumite ieşiri, dar să nu ne alarmăm, pentru că noi nu ne identificăm cu acele aberaţii.
A treia extindere – Nu toate concertele creştine sunt la fel, unele sunt mai liniştite iar altele mai sălbatice, cam după gusturile fiecăruia. Aşa că e acceptabilă participarea la concerte necreştine, atâta vreme cât acestea sunt mai liniştite şi decente în comparaţie cu cele… creştine.

Slujirea

Limita originală – Doar bărbaţii cinstiţi, ce nu au trecut prin divorţ, sunt chemaţi să slujească public ca păstori şi predicatori.
Prima extindere – In unele cazuri trebuie acceptaţi şi bărbaţi divorţaţi
A doua extindere – In urma unor chemări speciale, şi femia poate să slujească în această capacitate
A treia extindere – Şi bărbaţii şi femeile ce trăiesc în inversiune sexuală pot să slujească în straie preoţeşti

Pantomimele şi sportul

Limita originală – În cadrul slujbelor religioase nu se acceptă decât cântarea, rugăciunea, predicarea, mărturisiri, şi manifestările biblice ale Duhului Sfânt.
Prima extindere – Trebuie acceptate forme noi, relevante, prin care să se transmită mesajul Evangheliei. Forma nu are nici o importanţă, doar mesajul. Scopul măreţ scuză mijloacele. Dacă o şcenetă sau pantomimă transmite un mesaj frumos, de ce să fie oprită.
A doua extindere – Competiţiile sportive reprezintă o cale lucrativă de atragere a tinerei generaţii la biserică. Un meci de lupte (Jiu-Jitzu), între credincioşi (adică creştin), înainte de predicarea Evangheliei poate să fie un mare câştig pentru Împărăţia lui Dumnezeu.
A treia extindere – Pentru că oricum credincioşii noştri iubesc sportul mai mult ca biserica (de câteva ori pe an, în cazul competiţiilor mari de anvergură naţională sau internaţională), de ce să stea toţi acasă la meci iar noi să ţinem predica la scaune? Aducem un TV (big screan) în biserică şi-i invităm pe toţi să participe împreună la marele eveniment sportiv. Ce frumoasă părtăşie, dacă ne rugăm cu foc, s-ar putea chiar să câştige echipa favorită!

Închinarea

Limita originală – Modelul nostru va fi biserica primară
Prima extindere – Expresiile biblice: Amin, Aleluia, Slăvit să fie Domnul, nu mai sunt relevante pentru noua generaţie. Bătaia din palme (oricum e biblică), va înlocui manifestările vechi.
A doua extindere – Dacă s-a acceptat bătaia din palme, nu e păcat să se accepte şi ţipetele şi fluierăturile, şi aburii ce ies de sub scenă, şi orga de lumini.
A treia extindere – Dacă s-au acceptat formele de manifestare ale celor din lume ca să fim relevanţi, orice metodă care adună oameni e acceptabilă, inclusiv comedie creştină, dramă creştină, dans coreografic creştin, etc…

Nu cred ca e nevoie să folosesc alte exemple, declinul e vizibil. Acest neopăgânism a cuprins multe comunităţi. Provocarea mea pentru fiecare credincios este să-şi revizuiască şi limitele şi direcţia. Numai o întoarcere din nou la valorile promovate de Sfintele Scripturi ne poate vindeca.

Avem două variante: ori ne vom identifica cu Christos ori cu lumea. Nu putem să le realizăm pe amândouă deodată. În ritmul acesta de alunecare, în scurtă vreme Biserica nu va mai avea unde să-i cheme pe cei din lume, deoarece ea, Biserica, va fi ca lumea. În cel mai fericit caz se vor face transferuri de membri şi schimbări de religii.

Vestirea Evangheliei este o lucrare spirituală în care vrem să folosim armele Duhului Sfânt, alaturi de abilităţile sau darul ce Dumnezeu ni le-a dat. Scenetele şi pantomimele creează actori, artişti, dansatori, şi vedete. Unde işi găsesc toate acestea locul în Scriptură? De când Biserica Domnului Isus are nevoie de actori, artişti, dansatori, şi stele pentru a transmite mesajul sfânt, mântuitor, al Evangheliei? Cine le-a încredinţat loc această responsabilitate? Şi odată ce aceste forme şi metode sunt acceptate, cine va mai putea aşeza limite? Pilda fiului risipitor este deosebit de frumoasă aşa cum e aşezată pe paginile Scripturii şi predicată de oamenii lui Dumnezeu. Cine nu înţelege cele două expresii folosite de Evanghelistul Luca: “şi-a risipit averea ducând o viaţă destrăbălată” şi “ţi-a mâncat averea cu femeile desfrânate”, e prea mic şi nu trebuie să înţeleagă, sau nu are capacitatea intelectuală necesară unei înţelegeri adecvate a adevărurilor simple. În cazul în care vrem să arătăm în imagini acest adevăr din viaţa căzută a fiului risipitor, orice imagine este prea mult.
Din păcate trăim într-o lume ce caută distracţie, divertisment şi vedetism. Evanghelia nu promovează ci mai degrabă condamnă aceste trăsături. Punând împreună lucrurile ce trebuie să stea separat, devenim un fel de amestec otrăvitor ce în final va trebui vărsat din gura Domnului (vezi Apoc. 3.16).

Cornel Avram

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

36 răspunsuri to “PENIEL – PANTOMIMA DE LA ORADEA: O SIMPTOMĂ A DECLINULUI SPIRITUAL (GUEST POST – PASTOR CORNEL AVRAM)”

  1. Felicitari fr. Cornel Avram pentru modul de gandire.

  2. Bine zis.

  3. Lipsesc cateva de pe lista?
    Limita Originala: nu ne amestecam in politica, afaceri si bogatiile lumii
    …………………………………………..
    A treia extindere: bagati in politica (chiar cariera) si afaceri pana’n gat si lux cat mai mult..

    • Limita originala la tema propusa de dumneavoastra a fost stabilita pe cand erau comunistii la conducere si de asta nu se amestecau fratii cu politica. Da’ acuma e democratie si deci nu gresim ca ne implicam. 😉
      Asa-i ca-s bun de politician ? 😉

      In privinta bogatiei, pastorii nostri predica impotriva evangheliei prosperitatii, dar unii o cred pentru viata lor justificandu-se : Domnul binecuvanteaza pe cei care lucreaza pentru EL. (adica cei care nu au cate au ei lucreaza pentru …. ca de aia nu au).

      • Liviu M

        (mai) toate limitele propuse mai sus sunt de pe vremea comunista si mai toate au fost facute mai putin pt ‘lebede’ si mai mult pt ‘gaste’…Si pe vremea comunista ‘lebedele’ faceau politica si afaceri, etc, doar fratii nu faceau–ei trebuiau sa stea „cuminti” in bancile lor, in „ascultare” si „supunere” de mai marii lor (cei mai multi doar in APARENTA lucratori ai neprihanirii)–si au stat. Nu cred ca s-a schimbat ceva deatunci…nimic nou sub soare.

        In mare ideiile articolului sunt bine intentionate (exprima o dorinta de a face lucrurile bune), dar sunt DOAR reguli–STIM CA REGULA NU TRANSFORMA PE NIMENI. Este ca si cum dai cu vopsea peste rugina…Ce avem nevoie cu totii mai intai („liberalii” si „conservatorii”) este pocainta. Asta e mai greu, si atunci „ne spalam” pe maini facand niste reguli care, fara transformare, duc la ipocrizie.

        • Nu sunt de acord. E adevărat că regulile nu sunt în sine o soluție dar fără ele este ca și cum v-aș cere apă și mi-ați da să beau spunându-mi că nu trebuie din pahar (sau altceva care să țină apa…

      • C.I.
        Asta ziceam si eu: in sine sunt nimic….si cand sunt prea multe incurca…De aia avem DS (sa ne invete si sa ne calauzeasca) ca sa nu mai fie neovie de atatea reguli..:)

      • C.I.
        Prezenta regulilor dovedeste lipsa de spiritualitate.. Acuma stiu ca niciunul nu suntem 100% plini de Duh… si in masura care nu suntem, avem nevoie de reguli, pt ca regulile sunt pt omul vechi…Stiu, ca lipsa de reguli nu inseamna neaparat spiritualitate, dar cu siguranta, unde sunte multe reguli,, e clar ca avem deaface cu o absenta a Duhului.

        PS 1 Tim 1:8-10…intareste ce spun eu ca regulile sunt necesare doar pt cei nespirituali…..Un verset trecut cu vederea pt ca nu este inteles. 🙂

      • Dupa cum am specificat, s-ar putea prezenta multe alte exemple ce denota starea de declin. Provocarea pertinenta la subiectul acesta e daca Isus Domnul vietii a trimis actori sau martori? Care dintre acestia sunt oamenii Duhului?

      • C.A.

        Da, asa este..Ai mentionat; si, cumva trebuia sa te limitezi la context..E de inteles asta.

    • Val…

      se pare ca aceasta ramura a declinului spiritual nu se vede…sau nu se vrea a fi vazut!

  4. Desi titlul este un pic fortat articolul este foarte bun.

    Daca ati fi inceput cu acest post frate Ionescu atunci v-as fi felicitat. Fratele Cornel Avram nu condamna conferinta, ci problema pantomimei, pacatul, lucrul gresit de la conferinta. A fost obiectiv, direct si constructiv. Tocmai de aceea apreciez articolul. Un articol din care am invatat ceva si ma simt zidit.

    • Eeei, dacă nu erau postările anterioare, cine citea articolul…
      Că noi cerem explicații și context teologic dar când ne este oferit duminică de duminică nu ne trebuie.
      Sunt onorat că am fost ca fiul proorocului care și-a făcut rost de o vânătaie la ochi pentru a se duce înaintea lui Ahab. Crezi că altfel l-ar fi băgat în seamă?
      Mâ bucur că (până la urmă 🙂 ) ați fost zidit!
      Cât privește acest articol, priviți steluțele să vedeți ce s-au înghesuit liberalii să-l conteste. Pe ei nu i-a zidit!
      Vedeți?…

      • Asta nu inseamna ca sunt de acord cu posturile anterioare si titlul de aici. Cred numai ca un simplu post ca acesta era de ajuns. Consider in continuare ca ati atacat conferinta si nu pacatul, ati fost lipsit de obiectivitate si deontologie jurnalistica si v-a lipsit caracterul constructiv (in cazul acestam pana in acest punct, se putea da tinand cont ca nu asistam la o persistenta in greseli).

      • Nu este problema de eleganta, ci daca se impunea sa discreditati o lucrare pentru a ajunge la un punct de vedere si pentru a va promova blogul. Ceea ce ati facut este ca si cum ati fi judecat caracterul unei persoane doar dupa o fapta.

        Nu i-a zidit pentru ca privesc prin lentilele posturilor trecute si nu au gresit; inseamna ca inainte s-au informat. Am afirmat ca sunt obiectiv si pe linia aceasta am sa merg in continuare.

        • Dragă mit4jc,
          spune și tu acum, în ce fel mă pot eu apăra de acuzația ta că promovez blogul?…
          Să scriu ce și cum…
          Să nu mai spun ce cred și cum cred?…
          Pe de altă parte, scriem ca să nu ne citească nimeni sau dacă tot scriem dorim să ne vadă cât mai mulți punctul de vedere?
          Dacă cineva cântă sau predică, este corect oare să spui că a făcut-o în așa fel încât să-și atragă popularitate?
          Este un domeniu foarte subiectiv, imposibil de demonstrat dar și de contestat și, de aceea, o lovitură sub centură pe care chiar nu pot să o apreciez.
          Altceva, te rog…

      • Fariseii (conservatorii) si Saducheii (liberalii) aveau cam aceleasi lupte ca intre „conservatorii” si „liberalii” de azi, care nu se mai termina oricum ai da-o.. Interesant e ca Isus i-a gasit gresit (si gresiti rau de tot) pe ambii..Atunci unde era adevarul??? Mi-e teama sa nu se repete istoria…

      • capitulez de data asta 😉

  5. Îmi pare bine să citesc o asemenea abordare pertinentă care dovedește încă o dată că o gândire matură și spirituală nu este rezultatul fanteziilor, ci a studiilor biblice. Mă raliez acestei gândiri solitare și privesc trist la tumultul de slujitori ai scenelor și nu ai altarelor. Unii au ajuns chiar buni pe scenă de atâta jucat… pentru ei și pocăința e o chestiune de joacă. Se vrea a se fi contemporan/lumesc și nu biblic. De altfel este și mai ușor de suportat de firea pământească încă nerăstignită teatrul și măscăricii vieții acesteia. Este greu astăzi de clarificat care sunt funcțiile unei întâlniri de tineri și ce forme pot acestea îmbrăca. Ca absolvent al ITP nu cred că este corect să blamez școala pt. carențele caracterului meu și pt. deficiența slujirii mele – reacția de scuzare a conducerii Peniel pasată celui responsabil cu vegherea acestei pantomime. Este un alt mod de a se spăla pe mâini … același lighean cu apă murdară însă. Conclud afirmând că este bine venită o analiză spiritualo-biblică a tot ceea ce se întâmplă prin bisericle noastre și o îndepărtare de tot ceea ce/orice vi se pare rău… dar deocamdată aceasta poate fi doar un vis pentru unii … un coșmar pt alții … și o realitate stringentă pt puțini.

  6. Am lucrat in lucrarea de tineret din 1995 pana in 2003 in doua Biserici penticostale din RO. In ambele biserici, pastorul era relativ tanar (40-45 ani). Si in ambele biserici interesul pentru ce faceam eu cu tinerii la intalnirile de peste saptamana a fost minim. Si tare am impresia ca nu doar in aceste doua biserici a fost asa. Imi aduc aminte ca a fost si la o intalnire nationala a liderilor de tineret (tot la Oradea) organizata de Cult (…). Cand am venit acasa nimeni nu m-a intrebat ce am discutat, cu ce planuri am venit, ce dorim sa facem. Pur si simplu ingnorare totala, ca si cum acea intalnire a fost intre niste persoane particulare nu niste oameni trimisi de bisericile locale.
    Cred ca aceasta ruptura intre cei care au preluat initiativa in biserici dupa revolutie care acum sunt in functii (45-60 ani) si tinerii de acum 15 ani (care au acum 30-40ani) a condus la o miscare de tineret independenta de bisericile locale. Practic cei din zona 30-40 ani sunt lideri de tineret in multe biserici si sunt total independenti de slujitorii bisericii. Un fel de bisericuta in biserica. Peniel este un bun exemplu pentru asta.
    Cred ca o mai mare apropiere a pastorului bisericii de lucrarea de tineret ar putea ajuta la acel echilibru (cumpatare) care in general lipseste tinerilor.
    Nu vreau sa scuz ce s-a intamplat la Peniel Oradea 2011. Mi se pare total nepotrivita ideea de a aduce o trupa de teatru sa se produca la conferinta. Si daca nu ar fi iesit scamatoria care s-a vazut, tot as considera gresita colaborarea. E ca si cum am pune un bun orator sa pregateasca un speech dintr-un text biblic (si probabil ca ar face-o profesional) si am numi tarasenia rezultata vestire a Evangheliei.
    Cred ca vestirea Evangheliei trebuie facuta de cei care il cunosc pe Domnul. Noi cand vestim Evanghelia suntem martori, nu oratori (Fapte 1:8). Si tare m-as bucura daca s-ar mai tria un pic si printre predicatorii care bantuie prin biserici. Cred ca unii sunt doar oratori, nu martori. Dar asta e deja alta problema.

    • Da! Sunt de acord.
      Odată ce demascăm răul și îl eliminăm, avem nevoie de soluții. Pastorii (eu inclus) trebuie să renunțe la indiferență și să găsească un cadru potrivit pentru integrarea tineretului în slujire.
      În biserica pe care o păstoresc am avut parte de devieri în lucrarea cu tinerii și măsurile nu au fost confortabile. Dar am repartizat pe departamente și chiar ordinat în lucrare oameni tineri, de echilibru, cu credibilitate la generația tânără dar și iubiți de întreaga biserică și le-am dat autoritate și sprijin. Eu (la aproape 50 de ani) mă târăsc mai greu 🙂 printre jaloanele mai aglomerate ale pruncilor, dar îi iubesc și (în afară de micile escapade prea aproape de râpă) îi înțeleg în ceea ce poate fi înțeles. În niciun caz, nu pot avea înțelegere față de ceea ce s-a întâmplat la Oradea.

    • Cred ca depinde mult si de tine cum te raportezi la pastor si la legatura pe care o ai cu el. Degeaba mergi la intalniri speciale cu alti lideri daca el nu stie. Degeaba iti propui anumite obiective si stabilesti anumite linii lucrarii de tineret daca nu il implici si pe el precum si pe alti batrani relevanti pentru tineri.

  7. DOMNUL a dat două semnale mari de alarmă – atît prin fratele Cristi Ionescu cît şi prin fratele Cornel Avram. (Să nu mai spun de celelalte semnale venite de la ceilalţi fraţi.)
    Ferice de omul care ascultă şi nu î-şi închide urechea la sfatul Domnului!

  8. Frate Avram mai adaug inca un citat de A.W. Tozer, de care nu poate sa spuna nimenea ca e un roman incuiat la minte. Ce e interesant , este ca oamenii lui Dumnezeu gindesc la fel ,nu conteaza ca sint americani sau romani.

    The Miracle Plays had their big run in the Middle Ages. They were dramatic performances with religious themes staged for the entertainment of the populace. At their best they were misguided efforts to teach spiritual truths by dramatic representation; at their worst they were shockingly irreverent and thoroughly reprehensible. In some of them the Eternal God was portrayed as an old man dressed in white with a gilt wig! To furnish low comedy, the devil himself was introduced on the stage and allowed to cavort for the amusement of the spectators. Bible themes were used, as in the modern movie, but this did not save the whole thing from becoming so corrupt that the Roman Church had finally to prohibit its priests from having any further part in it.

    Those who would appeal for precedent to the Miracle Plays have certainly overlooked some important facts. For instance, the vogue of the Miracle Play coincided exactly with the most dismally corrupt period the Church has ever known. When the Church emerged at last from its long moral night these plays lost popularity and finally passed away. And be it remembered, the instrument God used to bring the Church out of the darkness was not drama; it was the biblical one of Spirit-baptized preaching. Serious-minded men thundered the truth and the people turned to God.

    Indeed, history will show that no spiritual advance, no revival, no upsurge of spiritual life has ever been associated with acting in any form. The Holy Spirit NEVER HONORS PRETENSE.

    Can it be that the historic pattern is being repeated? That the appearance of the religious movie is symptomatic of the low state of spiritual health we are in today? I fear so. Only the absence of the Holy Spirit from the pulpit and lack of true discernment on the part of professing Christians can account for the spread of religious drama among so-called evangelical churches. A Spirit-filled church could not tolerate it

    http://www.biblebb.com/files/tozermovie.htm

    • Frate Bogdan, ne va invata oare istoria ca nu am invatat nimic din istorie?

      • Fr. Cornel Avram, se pare ca nu . Comitem aceleasi greseli pe care fiecare miscare crestina le-a facut de-a lungul istoriei. Este interesant sa vezi aceleasi controverse care au fost in 500, 1400, 1800, 1900 repetindu-se acum. Si toate au aceiasi tendinta la baza : incercarea largirii căii inguste..

      • Gabi,

        Acum, ca si atunci, „noroc” cu fariseii care tin calea CEA mai ingusta–si, culmea, si cea mai pe langa 🙂

  9. Un lucru este limpede. S-a sarit calul. Alt lucru limpede: cei calauzziti de Duhul Sfint apara lucrarea lui Dumnezeu, ceilalti apara lucrurile lumesti. A te afla destept sa explici cuvintul Domnului prin trupele de desfriu ale lumii, este de neacceptat pentru oamenii evlaviosi. DAR, cel mai limpede dintre toate, este tacerea nepermisa a celui care a organizat si care se mindreste cu aaceste activitati ca fiind in folosul bisericii. Unde este raspunsul acestuia? Ar trebui sa ia act de fiecare parere si sa raspunda la fiecare frate,indiferent ,acuzator sau nu, DAR, prin acest comportament de strut, dovedeste ca altceva avea in minte cind a gindit , acceptat si promovat acest spectacol demn intr-adevar numai de curvele care au mincat averea fiului risipitor. Nu cred ca se poate scuza nimic din ce s-a petrecut acolo.iar daca se mai spune ca Duhul Sfint a fost prezent, eu nu-mi mai doresc acel Duh care accepta sa se manifeste intr-o astfel de mizerie.Este problemaa mea personala, dar as vrea sa stie si Oniga cit de mult m-a zidit, si cred ca trebuie tinut cont de fiecare dintre noi.Multumim Domnului pentru fr Cornel Avram, un frate scump, care si ain acest mod arata cum se poate plinge pentru durerile provocate lui Isus si dupa 2000 de ani.

  10. Un articol foarte echilibrat, potrivit cred pentru a aparea si in „Cuvantul Adevarului”. Se poate face ceva in acest sens?

  11. Trecind inca o data prin aceste luari de pozitie, vazind cifrele de la „aprecieri” vreu sa multumesc Domnului ca asa cum stie EL a facut ca si opozantii acestei atitudini a fr Cristian Ionescu sa stea cu ochii pe aceste materiale , sa le citeasca si sa lase „urme” ca le-au citit. De fapt era simplu, orice cuvint se intoarce cu rod.Fiti binecuvintati.

  12. Adevarul este ca nu dupa modelul părinţilor şi bunicilor noştri trebuie sa traim astazi. Apostolii au asezat temelia, dar nu cu o carte de reguli ce e voie si nu e voie, ci principii biblice. Este o credinta practica, zilnica in relatie cu EL. Nu este o viata: duminica-biserica (loc sfant), sunt un alt om, lunea- (in lumea pacatoasa) un alt om. El traieste in mine si Eu sunt Templul Sau de luni pana duminica. Aceasta credinta nu are nimic de aface cu religia penticostala, ci cu credinta in Isus Hristos si Cuvantul Sau. Cultul Penticostal cu presedintii si vice-presendintii ei nu are nici o acoperire biblica. Este o institutie cu o mare putere de control in Romania, care urmareste ca traditia si obiceiurile sa fie tinute. A cooperat mult timp impreuna cu comunismul si a preluat multe metode de lucru de la ei. Ierarhia, dorinta de putere si controlul nu au loc in Trupul lui Hristos. Nu ne putem intoarce inapoi la lege, ci trebuie sa ramanem sub har. Aceasta putere urmareste, ca „Cladirile” sa functioneze dupa regulile lor si sa-si mentina pozitia si salariul. Pastreaza credinciosii la un nivel de bebelas si copil mic, pentru ca numai ei fac ce li se comanda. Un matur e invatat sa gandeasca si sa ia responsabilitate pentru ce face. Noi suntem Trupul Sau. Si unde ne miscam noi, se misca EL. Ma indoiesc de faptul ca fratii presedinti nu se uita la TV si nu sunt a jour in viata lor de zi cu zi. De ce se cere atunci sa ne intoarcem 50-100 de ani in urma? Conteaza unde ne uitam la TV??? Discrepanta intre generatia tanara si cea mai invarsta nu a fost niciodata mai mare ca si astazi. Generatia tanara s-a saturat de legi si reguli, de „poverile” fariseice puse pe umerii lor. S-au saturat ca duminica sa traiasca altfel decat lunea. Ma rog ca D-zeu sa dea intelepciune liderilor, sa inteleaga momentul Cairos, in care se afla Romania. Sa se desprinda de duhul de religie si fariseism si sa-si indrepte atentia spre Trupul lui Hristos si Imparatia Lui. Sa-si lase imparatiile lor de o parte (nume, cult, religie etc) si sa asculte ce spune astazi Duhul Bisericii. A venit timpul ca acest duh de fariseism si religie sa fie pus deoparte, pentru ca Duhul Sfant sa conduca Biserica. Suntem inaintea unei reforme spirituale, orice jug de acest fel va cadea de pe umerii Trupului Sau. Daca citesc Cuvantul nu gasesc nicaieri o organizatie de felul: Cult etc. Gasesc doar apostolii, profetii, evanghelistii, pastorii, invatatorii. Acestia au dreptul de functionare spre zidirea Bisericii. Banuiesc ca am lansat un material explozibil prin ceea ce am scris. Si e ok asa.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Pastorii penticostali iau atitudine față de conferința „Peniel” « Penticostalismul AZI - 16 iunie 2011

    […] Alături de demersurile acestuia, s-a alăturat pastorul penticostal Cornel Avram, pastorul Bisericii Române Penticostale „Happy Valley” – Phoenix, AZ, președintele Uniunii Penticostale Române din SUA și Canada, care cataloghează pantomima de la Oradea ca fiind o simptomă a declinului spiritual. […]

  2. Pastorii penticostali iau atitudine față de conferința „Peniel”! « Penticostalismul AZI - 16 iunie 2011

    […] Alături de demersurile acestuia, s-a alăturat pastorul penticostal Cornel Avram, pastorul Bisericii Române Penticostale „Happy Valley” – Phoenix, AZ, președintele Uniunii Penticostale Române din SUA și Canada, care cataloghează pantomima de la Oradea ca fiind o simptomă a declinului spiritual. […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: