4 iulie 2011 
Pe când îmi închipuiam că am auzit tot ce trebuia să aud cu privire la controversa Peniel, m-am mai mirat odată. Foarte criticată, folosirea termenului de liberal pentru a eticheta curentele moderniste care se infiltrează în bisericile penticostale și pe agenții lor, iată că se confirmă dreptatea pe care am avut-o. Una dintre metodele favorite ale liberalismului socio-politic este instigarea luptei de clasă. Bogați vs. săraci, albi vs. negri, femei vs. bărbați și multe altele. Am subliniat deja acest aspect AICI . Iată-l pe pastorul Laurențiu Balcan publicând pe blogul său o chemare la învrăjbire între tineri și bătrâni. Cu alte cuvinte nu mai este vorba de o problemă de doctrină cu privire la decență, închinare, forme de evanghelizare ci un strategic conflict între generații. Este adevărat că tineretul este mai predispus să accepte și să folosească noul, uneori fără discernământ aș adăuga. Este tot atât de adevărat că generațiile mai în vârstă sunt suspicioase atunci când este vorba de schimbări, uneori pe bună dreptate, iar aș adăuga.
Două adevăruri, pastore (cunoașteți foarte bine referințele):
- Nicio generație nu își stabilește propriul standard. El îi este dictat de generațiile anterioare!
- Biblia afirmă autoritatea bătrânilor asupra tinerilor, o autoritate absolută, fie că este vorba de familie, biserică sau societate.
Acum, îmi veți spune că nici ”părinții nu trebuie să-i întărâte pe copii la mânie”. Drept! Comunicatul Conducerii Cultului Penticostal din care – se pare, cu dezgust – faceți parte, a sosit după patru ani de răbdare… bătrânească. Comunicatul anterior de care v-ați bătut joc în mod gratuit a avut un sens de adresare general sub forma (bătrânească și înțeleaptă) de a bate șaua. Încercarea dvs. de a lega acest subiect de proiectul ”Răscumpărarea memoriei” este o altă impertinență pe care o voi taxa de fiecare dată. Nu mă faceți, vă rog frumos, nu mă faceți să cred ceea ce deja am început să cred și anume că acel proiect a fost lansat ca un vehicul subversiv al liberalismului penticostal românesc. Am susținut (și încă… mai susțin) ”Răscumpărarea memoriei” ca pe un proiect independent. Lăsați-l așa!
Cât privește ”întărâtarea la mânie”, mi se pare frate Laurențiu că dvs. întărâtați la revoltă, ceea ce este foarte grav! Poate nu știați dar asmuțirea unui grup împotriva altuia face parte din arsenalul fraților liberali din spectrul politic…
Conducerea Cultului Penticostal are multe de recuperat și nădăjduiesc că o va face într-o măsură. Pe de altă parte, eu nu cred în centralizarea activităților bisericești la nivel cultic. Din principiu consider că toate valorile și toate resursele necesare creșterii spirituale și evanghelizării au fost încredințate bisericii locale. Rolul unui cult ar trebui să fie doar de reprezentare, facilitare a părtășiei, supraveghere a doctrinei și reglementare a eticii în slujire. În cazul Peniel consider că au procedat corect.
Nu mai cereți ”întelepciune, echilibru, izvor de profunzime spirituală și de maturitate” deoarece acestea au fost reproșurile pe care vi le-au adresat alții atunci când a început răscumpărarea memoriei. Ați justificat demersul în baza anilor de zile pe care i-ați acordat de la Congresul de la Timișoara. Ce ați zis atunci când unii s-au scuzat că nu au avut încotro sau că au făcut-o de câteva ori și că nu au făcut rău nimănui? V-am dat și încă vă dau dreptate: actul trădării de frați nu poate fi cuantificat și justificat în vreun fel! De ce nu folosiți aceeași logică atunci când este vorba de subtila infiltrare a modernismului în mișcări ca Peniel? Dublu standard? De ce nu aplicați aceleași măsuri de judecată? Eu am fost acuzat de multe lucruri dar nu mi se poate reproșa lipsa de consecvență.
Deuteronom 25:13 ”Să n-ai în sacul tău două feluri de greutăţi, una mare şi alta mică. Să n-ai în casă două feluri de efe, una mare şi alta mică. Ci să ai o greutate adevărată şi dreaptă, să ai o efă adevărată şi dreaptă, pentru ca să ai zile multe în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău. Căci oricine face aceste lucruri, oricine săvârşeşte o nedreptate, este o urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău.”
POPAS PENTRU SUFLET 
Fratele Laurentiu „visează ca să n-adoarmă” şi prin urmare poate găsi o scuză pentru că ne pune în faţă ca veritabili, pe bătrânii lui Pleşu, cei care nuanţează, nu cei care percep doar alb sau negru, precum învechiţii spiritualităţii creştine.
O recomadare pentru toti, trezirea, dar mai ales pentru cei care se declara adormiti, la ce trebe pastori care dorm, si asa sunt destui lupi care rapesc oi.
We Christians are debtors to all men at all times in all places, but we are so smug to the lostness of men. We’ve been „living in Laodicea”, lax, loose, lustful, and lazy. Why is there this criminal indifference to the lostness of men? Our condemnation is that we know how to live better than we are living. The Bible parable says that while men slept, the enemy sowed tares among the wheat. A boy who rises at 4:30 to deliver papers is considered a go-getter, but to urge our young people to rise at 5:30 to pray is considered fanaticism. We must once again wear the harness of discipline. There is no other way.
„That world outside there is not waiting for a new definition of Christianity, it’s waiting for a new demonstration of Christianity.”
Citate de Leonard Ravenhill
Accept criticile, cei ce ma cunosc stiu asta. Este postarea dumneavoastra o critica? Nu! Este o abureala. Mi se aduc acuzatii mincinoase si tendentioase din partea unui pastor. Nu luptati corect si nici barbateste.Unde chem eu la invrajbire, stimate slujitor al Adevarului? Nu puteti citi o postare asa cum e? Lupta de clasa??? Prostie mai mare nu am auzit la adresa mea.
Va salut resepectuos….
Recitiți-vă articolul!
Am dat o trimitere la pagina dvs. pentru vizitatori.
Rămâne să tragă fiecare concluzia.
Însă ați făcut exact ceea ce am scris că ați făcut.
Nici măcar cu un pic de pardon. Direct, tendențios și dezbinător! Altfel cum pot fi interpretate cuvintele dvs., citez:
”Batranii, sinonimul intelepciunii si echilibrului, izvor de profunzime spirituala si de maturitate, sunt o specie pe cale de disparitie. Au disparut inteleptii si, din pacate, ne scaldam in prostie. Oare nu mai e nimeni in Cultul Penticostal care sa vorbeasca intelept? Nu mai sunt peri albi care sa rosteasca intelepciunea? Vad batrani cu minte de copil si vad peri albi uscati, fara pricepere, fara maturitate.”
Și iarăși:
Face-ti ce vreti, fratilor. Asasinati-ne, batranilor. Distrugeti orice initiativa buna (chiar daca asta implica si esecuri, erori inevitabile) si da-ti cu piciorul oricarui proiect benefic.
Intelepciunea e o treaba complicata. Sa fii batran nu e un lucru usor. Un batran intelept spunea: “imbatranesc, dar imbatranesc invatand in fiecare zi cate ceva nou.” Batranii nostri stiu totul. Ei nu vor sa mai invete nimic. Comunicatele lor sunt ca un buldozer. Defriseaza. Asasineaza. Totul trebuie uniformizat si introdus in propriile tipare. Nu te incadrezi, te dam afara!”
Nu este aceasta o instigare? Și eu care eram acuzat de prea multă duritate împotriva Peniel…
Și, vă rog, încetați cu bărbăția și corectitudinea…
Frate Ionescu
Citat: „nu mă faceți să cred ceea ce deja am început să cred și anume că acel proiect a fost lansat ca un vehicul subversiv al liberalismului penticostal românesc”
V-am atentionat inca de anul trecut ca (…) este de fapt o incercare a unora de a „schimba macazul”. Am fost facut ” varza”! Ma mir ca inca mai aveti sperante. Frate Ionescu, va rog uitati-va (…) vedeti ce invatatura se vinde acolo. Ultimul este Colin Dye, Pastor din Anglia ( suporter al miscarii Toronto Blessing, Benny Hinn, Joyce Meyer, and the whole TBN gang)
Daca dumneavoastra suportati evanghelia prosperitatii, atunci puteti sa suportati (…). (I really hope you know who these people with this gospel are, and i hope you dont agree with them)
Daca nu, ar trebui sa atentionati pe fratii nostrii din Romania de ereziile care sint introduse de (…). You have the forum!
(…) 🙂
Dar cuvintele lui Laurenţiu din comentariul de mai sus cum pot fi interpretate, frate Cristian?
După ce vă aduce injurii, ca la uşa cortului, încheie cu: „Vă salut respectuos…”
Dacă asta înseamnă respect pentru nenea păstoraşul, cum s-ar comporta oare când ar voi să jignească pe cineva?”
Mi-e greu să-mi închipui aşa ceva!
X( (sfinta)
Cred că ai vrut să spui… ceva dar nu prea ai reușit sau nu înțeleg eu.
Explicații suplimentare vă rog 🙂 .
Am incerca sa pun un 🙂 , but angry ( green face)
Mda, nici să vrei nu poți fi mânios!
Te invidiez.
Frate Cristian Ionescu
Va sustin in tot ce ati scris in ultima vreme si nu pot sa nu amintesc si de Comunicatul CP, care in sfirsit a venit (desi trebuia sa apara mai de demult) !
Astfel de Comunicate trebuie sa mai apara si chiar incurajam aparitia lor , pentru reforma evidenta care trebuie in multe Biserici Penticostale (si nu numai ; dar vorbim de staulul nostru acum).
Ce ma mira pe mine ( dupa ce am citit ce Laurentiu Balcan scria), este cum de unii Pastori „de-ai nostrii” au inca vederea intunecata si nu vad deslusit lucrurile asa cum trebuie vazute.
Cultul Penticostal trebuie sa-i aiba sub observatie asemenea „lucratori” liberali , deoarece cred caci sint mai multi si Lucrarea Domnului poate avea mult de suferit !
Mult har si pace !
„Cine n-are bătrâni, să-i cumpere!”
„Ce abureală…” ar zice Laurenţiu, dând cu „oiştea-n gard”.
Frate Gabi B., ieri, intr-un comment spunea-ti ceva de un „oarecare” Warren. Va refereati la Rick Waren, pastorul mega-bisericii Saddleback? Sper ca nu!!!! Nu de altceva, dar vreau sa dorm linistit la noapte. 🙂
BISERICILE LIBERALE
Bisericile liberale s-au desvoltat mult în perioadele cînd economia mergea bine ȋn SUA construind clӑdiri admirabile pentru noua generaţie de români. Limba românӑ a devenit limbӑ secundarӑ la serviciul religios deşi limba latinӑ este şi astӑzi limbӑ de bazӑ la serviciile catolice, care stӑ ca mӑrturie împotriva noastrӑ. În aceste bisericii a crescut foarte mult numӑrul membrilor pasivi care frecventeazӑ şi alte biserici, dând naştere la aglomerarea unor biserici şi golirea altora.
Deoarece bisericile penticostale româneşti au alunecat spre bisericile penticostale americane Church of God şi Assembly of God ele vor avea acelaş viitor.
Ori vor deveni megabiserci ori se vor transforma ȋn biserici mici de cartier. Probabilitatea de a deveni megabiserici este foarte micӑ deoarece depinde de populaţia din oraşele apropiate şi de alte megabiserici. Cea mai mare şansӑ o au sӑ se transforme ȋn biserici mici de cartier. Emigraţia a scӑzut total aşa cӑ nu vor mai există valuri de români sӑ mai împrospӑteze viaţa din bisericӑ. Ce este a mai fost cândva, în secolul trecut cánd era nevoie de biserică dar nu era nevoie de Dumnezeu. Asttfel în numele bisericii s-au săvârşit cele mai teribile crime cu ajutorul Ichiziţiei şi Ordinul Iezuit. Astăzi în secolul XXI (21) glasul bisericii se aude din ce în ce mai încet şi locul ei ca organizaţie a fost luat de Emnesty International. Este nevoie de Dumnezeu dar nu este nevoie de biserică. Biserica românească va supravieţui numai prin generaţia nouӑ care nu va mai fi legatӑ de limba şi tradiţia românească.
O parte din aceastӑ generaţie este legatӑ mai mult de servici (job) decât de bisericӑ, astfel îşi schimbă biserica odatӑ cu schimbarea serviciului.
O altӑ parte (din noua generaţie) ascultӑ prin internet toate serviciile religioase de pe acelaşi fus orar. Ei susţin cӑ ȋn secolul nostru nu mai este nevoie de biserici când pӑrtӑşia frӑţeascӑ se poate realiza şi prin e-mail. Din punct de vedere pedagogic nu mai este nevoie de bisericӑ pentru cӑ orice seminar şi studiu biblic se poate face şi prin internet. Ceea ce nu se poate face prin internet sunt mesele de dragoste.
Astfel bisericile liberale au mӑrit numӑrul meselor de dragoste şi serviciul religios ȋn parc. Este adevӑratӑ zicala cӑ ȋn zilele din urmӑ dragostea celor mai mulţi se va rӑci şi va creşte dragostea de mese.
Nu cumva Doamne sântem noi?
ASI
Pe lîngă ceea ce a spus fratele Petrică mai sus, bisericile care tind spre o nuanţă liberală, acestea mai sunt caracterizate şi prin propovăduirea evangheliei prosperităţii. Dacă liderii acestor biserici află că eşti un om înstărit din punct de vedere material, te curtează şi ajungi promovat la cele mai înalte funcţii bisericeşti. Dacă nu eşti un om bine-situat din punct de vedere material, eşti considerat „pleava bisericii”. Trist, dar acesta este adevărul! Uitaţi-vă şi priviţi la un serviciu de înmormîntare! Cînd moare unul înstărit, vine corul bărbătesc de nu ştiu unde, fanfara de nu ştiu unde, şi predicatorii cei mai străluciţi de nu ştiu unde. (Să nu mai vorbim de parastasul îmbelşugat de după înmormîntare.) În schimb, cînd moare cel sărac şi nenorocit…să-l îngroape gunoiul oraşului! Avem noroc că unii pastori mai au şi voce de cîntat şi pot face şi slujba de cantori…