ÎNTRE POLITICĂ ȘI BARICADĂ

Orice luptă se desfășoară pe holurile intereselor politice și numai după aceea pe baricadele din stradă. Drumul pe care îl străbate acest interes șerpuiește pe la poarta predispozițiilor și prejudiciilor personale. Adevărul devine o simplă inscripție motivatoare pentru mase. Adică o lozincă în care (mai) cred oamenii de rând. Practic orice război ideologic înseamnă până la urmă cine poate crea un curent mai puternic în rândul mirenilor. În dimensiunea politică (și la propriu și la figurat) lucrul acesta se întâmplă între republicani și democrați (în America). Pe fiecare subiect de dezbatere unii o iau la dreapta iar ceilalți, implicit, la stânga. După care începe încăierarea. Nu, nu în sălile de discurs; acolo doar se întărâtă mulțimile.

Când este vorba de viața religioasă, mă tem că a început să se petreacă același lucru. Pentru a deveni ceva (cineva) ai nevoie de un subiect de opoziție. Așa au apărut revoluțiile. De cele mai multe ori, oameni cu scopuri ascunse, s-au pus în fruntea unui curent pe care l-au considerat viabil, l-au alimentat până la paroxism și au încercat să îl folosească doar ca pe un vehicul al propriilor aspirații. Această formă politică aduce după sine contrarevoluția, adică eliminarea vehiculului după ce și-a îndeplinit menirea. Este ca și când, frustrat și rebel față de autoritatea de fapt, liderii opoziției predică împotriva abuzurilor acesteia și proclamă cu vehemență că Biserica nu este a unui om ci a Domnului, până când și după care, atunci când ajunge domnia sa pe poziție, îndeamnă la supunere și respectare a aceleiași autorități pe care a contestat-o până mai deunăzi.

Controversele pe care le-am observat în ultima vreme cu privire la organizarea cultică a evanghelicilor se raportează acestui model. Revoluția va încerca nu să desființeze sistemul ci să schimbe conducerea și să-i dea o nouă ideologie. Același sistem va deveni bun pentru cei care pun mâna pe putere. Îmi amintesc de un articol scris de un observator și suporter prezent la inaugurarea președintelui Clinton. În timpul ceremoniilor, dintr-odată au început să vuiască avioanele armatei americane în formație de paradă. Contrariat (liberalii au o repulsie instinctivă față de armată, considerată ca fiind aservită republicanilor), reporterul se întreba ”ce caută ăștia să ne strice sărbătoarea noastră?…” După un moment de gândire se… răzgândește și exclamă entuziasmat: ”Stai puțin! Acum aceste avioane sunt ale noastre!” Deveniseră, deci, bune…

Mă consider un om simplu, de rând. Sincer, dar nu prost. Eu chiar cred în ceea ce spun că… cred și (până la o vreme) în ceea ce spun alții că… cred ei! Și dacă cineva mă convinge că un lucru este adevărat și drept îl susțin. Așa se face că de-a lungul timpului m-am trezit pe baricade lângă mulți tovarăși de slujbă. Dacă au zis bine au avut suportul meu. Însă, consecvența mea mă face de multe ori… inconsecvent. Pentru că atunci când mă prind (încet, dar sigur) nu am nicio problemă să întorc armele împotriva șmecheriei.

Rămân convins că idealul purificării sistemului de entitățile dubioase ale trecutului este o cauză dreaptă. Ceea ce mă tem este că pentru unii nu înseamnă decât o lozincă în spatele căreia este alimentat un curent care țintește puterea. Acest curent flutură steagurile liberalismului (știți despre ce vorbesc, s-a epuizat definirea definiției) agresiv care recent a bombardat zilnic blogosfera cu sfidările unor inflexiuni psihologice de genul ”Peniel-ul este prea retrograd și foarte conservator” 🙂 !

Am început să mă… prind!

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

22 răspunsuri to “ÎNTRE POLITICĂ ȘI BARICADĂ”

  1. Vedem ca rascumpararea memoriei este folosita de liberali ca prilej pentru a pune mana pe putere.Trist dar adevarat.In astfel de cazuri,chiar te intrebi daca aceasta carte isi avea rostul .
    Personal cred ca cartea isi are rostul dar trebuia sa o scrie un conservator pur sange.

    • Adrian…poti sa te explici…? Point by point…Iarta-ma, dar nu faci sens… cel putin pentru mine…

      • E simplu.
        1.Nimeni nu e perfect.ASta a demonstrt-o rascumpararea memoriei.
        2.(…) are tendinte liberale.Gabi Bogdan a prezentat odata o lista de carti citate de (…) Td jakes, Hinn,etc..Nu e nici un secret ca majoritatea crestinilor liberali din Romania sunt cei care nu au trait pe vremea comunistilor si care acuma se folosesc de rascumparare zicand ca uite la ei ce-o facut cu conservatorismul lor.Noi suntem mai buni.Noi nu am turnat pe nimeni. E ca si cand Lenin s-a folosit de mase pentru a lua puterea.Astfel de exemple sunt peste tot in istorie.

  2. Nu ma intereseaza politica in religie dar as vrea sa va spun o minune ce a facut Dumnezeu azi in Hot Springs dupa atitea zile de canicula de peste 100 grade ieri am fost sa luam Apa dela un izvor de aici si am urcat sus in parc, am vazut un pui de caprioara care respira rau, am dus un bidon mare cu Apa de la un piriu secat nu prea multa si seara m-am rugat ca Dumnezeu sa aibe grije de aceste animale, nu de noii Doamne am zis ci de ele…..a doua zi a inceput o ploaie de am crezut ca se rupe cerurile, multumirii si Slava Domnului Amin

  3. Brother Ionescu, guess we can sing kumbaya again. It took almost one year for this.
    Ce se gateste in ROMANIA crestina acum, este un fel de giveci preparat din idei carismatice cu idei venite de la emergentisti ( emergent church movement) presarate cu un pic de rock si servita consumatorilor de mancaruri fine americanesti( oxymoron)

  4. Sămînţa liberalismului se cam seamănă de mulţi ani prin biserici…

    Ştiind că în unele biserici americane, pe lîngă trupele de laudă şi închinare, au mai fost introduse şi trupe de dans care prezintă o coreografie în ritmul muzicii cîntate, m-am gîndit să scriu o scrisoare organizaţiei Church of God şi să cer anumite lămuriri în privinţa aceasta. (Că doar…ce se decide la nivel de „headquarters”, se impune în bisericile afiliate. Şi dacă o biserică cu renume dă tonul – fie la bine, fie la rău – nici celelalte biserici nu se lasă mai prejos.)
    Aşa că, acum vreo 3-4 ani în urmă, am scris celor din conducerea organizaţiei CoG o scrisoare, prin care am solicitat mai multă lămurire cu privire la combinaţia trupelor de laudă şi închinare cu cele de dans. Scrisoarea nu a avut un ton acuzator, şi nici nu am specificat că aş fi pro sau contra acestor practici, ci doar am vrut să aflu la mod general, care este punctul lor de vedere cu privire la aceste lucruri. Nu am primit niciun răspuns de la ei…

    Să fie şi tăcerea un răspuns?

  5. O carte care am citit-o cu ceva vreme in urma, poate e un pic exagerata dar cu siguranta are mare dreptate, desi nu se poate nega ca America si Anglia a avut o contributie imensa in raspandirea Evangheliei. http://www.theophilos.3x.ro/Biblioteca/Carti/ONLINE/Americanizarea%20crestinismului/index.html
    Nebunia cea mai mare mi se pare dorinta misionarilor si a lucratorilor din Vest care pun accentul pe cantitate (multimi) si fac orice sa aiba „records”. Dupa cifrele multor organizatii din America in Romania s-au predat foarte multi oameni la Hristos si automat sunt si mantuiti, numai ca nimeni nu-i gaseste nicaieri.

    • una e pocainta pe hartie,alta e pocainta adevarata.Din 1990 pana azi neoprotestantii s-au inmultit de 3 ori.Cu toate asta nu s-a redus consumul de alcohol iar coruptia nu a scazut.Concluzia este simpla.Somebody has phony books.

    • Doresc sa stiu cum se cheama cartea in original, in limba engleza……

    • Spunea odată fratele Valentin Popovici că rolul românilor în America este semnificativ, anume că-n timp ce viaţa spirituală-n bisericile americane se degradează, în bisericile româneşt credinţa se păstrează. Deci şi America are nevoie de sfinţi.

    • Adrian, crezi ca problema este la eanghelistii pentru ca cei ce s-au predat nu au rămas in biserica? Am văzut multi oameni care a venit sinceri la Hristos, dar datorită sistemului biseicesc au plecat dezamagiti. Sigur ca noi cei „tari” putem sa-i etichetam ca samanta cazuta lângă drum sau între spini, dar adevarul este ca poate am făcut prea putin ca ei sa poată creste spiritual si sa rămână in biserica. Evanghelistul a veni a semanat samanta dar noi ce am făcut?

      • HEhe.Daniele.Partea cu phony books e adevarata.Sunt multi care vin pentru ca sa scape de prea mult lumesc,nu pentru Hristos.Sunt multi baieti care frecventeaza adunarile ,ca sa se aleaga cu o fata buna de tot si cuminte pe deasupra.Toti acestia au alternative motives si nu sunt pentru Hristos dar din pacate acestia sunt inregistrati ca si SAVed,ori realitatea economica ne arata ca astia nu sunt saved.Faza e ca la astia nu a existat niciodata samanta.

      • Deci da.Problema e la evanghelisti care nu le-au aratat in ce se baga.

  6. Am văzut aici în România un cerc vicios, ca să nu spun închinare la Mamona:
    Vin FONDURI pentru evanghelizare de la parteneri externi; pentru justificarea fondurilor se fac poze cu sală plină, mîini ridicate, pozele alea justifică şi atrag noi investiţii, şi totul se repetă la nesfârşit.
    Nu prea se predică-n biserici faptul că nu-i suficient să primeşti Cuvântul, ci trebuie să rămînem in ce-am primit, ba mai mult, trebuie să nu stagnăm, ci să creştem (vezi de exemplu Filipeni 1:9-11), adică să nu stăm ci să alergăm spre ţintă.
    Prin 1995 au fost blestematele alea de festivaluri rock crestine la Făget-Cluj şi am apreciat poziţia conservatoare a penticostalilor. De-atunci s-au schimbat pare-se multe:
    avem în biserici trupe de muzică ce-şi laudă talentul interpretativ, predici cu vorbiri meşteşugite, nume sonore care sună a chimval zângănitor.
    Prin cântare, predică sau orice altceva să avem ca scop ZIDIREA sufletească, spirituală a bisericii (vezi 1 corinteni 14:26). Funcţie de cum ne hrănim spiritual, aşa ne dezvoltăm. Eu consider printre cele mai importante versete din Biblie ISAIA 7:15. Se referă la hrană: sunt mulţime de cântări care nu mint, ce-i drept, aşezate bine doctrinar, dar nici nu ajută. Sunt predici plictisitoare care nu mint, dar nici nu zidesc nimic. Desigur că-n alegerea hranei avem în vedere ca să n-aibă toxine, dar chiar şi ceea ce-i comestibil trebuie sortat în funcţie de necesităţi.
    Ascultam consternat duminică la adunare o predică politică despre ce oribil e cultul penticostal. Prin politică sau festival, se urmăreşte nu zidireaq în Hristos, ci alimentarea firii pământeşti.

Trackbacks/Pingbacks

  1. 11 postări în Top 100 WP (14.07.2011) « România Evanghelică - 14 iulie 2011

    […] “Soţia tipică de pastor a … murit” (mariuscruceru.ro) 10. Între PoliticĂ Și BaricadĂ (popaspentrusuflet) 21. Perle de lectură… biblică (vaisamar) 27. Subiect titularizare […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: