UN GÂND ÎNDRĂZNEŢ

M-am întrebat de multe ori de ce oameni mari ca Billy Graham sau Robert Schuller, după zeci de ani de slujire cu demnitate şi intransigenţă teologică (urmăriţi predici mai vechi de-ale lor şi vă veţi convinge), pe măsură ce înaintează  în vârstă devin din ce în ce mai toleranţi şi mai ecumenici. Am ajuns la concluzia că majoritatea dintre noi suntem oricum mai conservatori din punct de vedere teoretic decât practic. Este una dintre slăbiciunile noastre omeneşti. Aşa se face că unii dintre cei care promovează o linie doctrinară strictă,  mai devreme sau mai târziu slăbesc în convingerile lor şi se aliniază unui cod mai relaxat de precepte. Alţii sunt dezechilibraţi de declinul continuu al realităţii de pe teren. Nici Dumnezeu nu a continuat să se lupte pururea cu omul la nivelul conştiinţei lui (Genesa 6). Devii pragmatic, adică iei lucrurile aşa cum sunt. Un alt motiv pentru care unii se lasă păgubaşi este oboseala. Liberalismul naşte şi inspiră ambiţii şi obrăznicii extreme. La un moment dat te simţi ca o cetate încercuită şi asediată. Ghiulelele zboară din toate părţile, atacurile josnice abundă şi îţi  vine să te iei cu mâinile de cap şi să spui „La ce îmi trebuie toată tărăşenia asta?”

Şi totuşi, vine o zi a socotelilor când nu vor rămâne  în picioare oamenii „mari” sau cei obraznici! Nu vor străluci împărţitorii de indulgenţe şi cei ce dărâmă hotarele ci aceia care învaţă pe alţii să trăiască în neprihănire (Daniel 12)! Veţi spune că în ritmul acesta nu va ajunge nimeni în rai (şi ucenicii se întrebau dacă mai are cineva vreo şansă).

Am această convingere îndrăzneaţă: avem un  Dumnezeu aşa plin de dragoste încât dacă toţi oamenii se pocăiesc şi trăiesc în neprihănire, Domnul îi mântuieşte şi îi ia în cer  pe toţi (vreo 7 miliarde!) dar este atât de drept încât e în stare să nu primească în rai pe niciunul fără pocăinţă şi viaţă sfântă! Vă garantez că nu Se va plictisi şi nici nu Îi va lipsi ceva o eternitate! „Dumnezeu nu se lasă batjocorit” de preferinţele sau pretenţiile noastre şi nici nu este intimidat de realitatea cu care încercăm să Îl şantajăm! De aceea ar trebui să rămânem neclintiţi în credincioşia noastră faţă de adevăr şi „credinţa dată sfinţilor odată pentru totdeauna!”

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

29 răspunsuri to “UN GÂND ÎNDRĂZNEŢ”

  1. Am ajuns la concluzia că majoritatea dintre noi suntem oricum mai conservatori din punct de vedere teoretic decât practic.”
    Concluzia dumneavoastra e buna. De altfel realitatea economica va sustine 100%.Datoriile guvernelor si populatiei sunt dovada a lacomiei(pacat condamnat de conservatori).Cresterea consumului de alcohol in Romania in perioada 1989 2007(noroc ca o venit criza de s-o mai pototlit oamenii) concomitent cu cresterea numerica a neoprotestantilor ne arata ca pocainta din hartie nu se compara cu realitatea.

  2. Dumnezeu este o dragoste radicala (Ioan 3:16  Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.

    Dumnezeu este sfintenie radicala (Evrei 12:28  Fiindcă am primit, deci, o împărăţie, care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţumitori, şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică;
    29  fiindcă Dumnezeul nostru este „un foc mistuitor”.)

    Oamenii vad numai o parte, tot discutand pe RM mi-a dat seama de un lucru, nimeni nu pune in centru sfintenia lui Dumnezeu ca adevar absolut. Daca vorbesti un pic mai aspru despre pacat esti imediat etichetat ca fariseu si carturar. Uite cum privesc liberalii, daca te-ai intors la Domnul cu siguranta ca vii din pacate, corect, dar asta nu inseamna ca noi trebuie chiar daca nu mai traim in pacat sa nu condamnam pacatul si sa cochetam cu el. Pavel dupa conversie a condamnat tocmai ceea ce a facul si el o viata, a predicat iudeiilor care prigoneau (el prigonise) a predicat celor ce erau hulitori (el a hulit in trecut). O stai un pic, nu era moral, nu, ca doar el tocmai asta facuse.

    Etichetarea de catre liberali a conservatorilor ca si carturari si farisei este grestita:

    1) carturarii si fariserii erau oameni cu studii teologice inalte (echivalent astazi, seminarii teologice, masterate, doctorate)
    2) erau oameni care se foloseau de religie si manipulau multi oameni de rand sa stoarca bani si sa-si consolideze mereu pozitia autoritara
    3) nu erau asa de conservatori in ce priveste legea, nu isi respectau parinitii, erau lacomi de bani, dar tineau doar anumite aspecte din lege care le conveneau si erau obsesivi pe traditie.

    Observati: cei mai multi dintre noi care comentam aici nu sunt teologi si nici in pozitii eclesiastice si nici din mediul educativ religios, deci eticheta in sine de carturar si fariseu atribuita deseori noua nu este dacat un mijloc invalid de intimidare a celor car nu doresc analizeze esentialul adevarului scriptural care este de netagaduit.

  3. 1.”dacă toţi oamenii se pocăiesc şi trăiesc în neprihănire”: Teoretic da , biblic imposibil.
    așa cum este scris:Nu există nici un om drept, nici măcar unul!

    11 Nu există nici unul în stare să înțeleagă!

    Nu există nici unul care să-L caute pe Dumnezeu!
    2.Sintem mintuiti datorita milei Lui, nu datorita sfinteniei noastre. Cred ca sinteti de acord, nu?

    3. Cineva spunea: daca Domnul mai zaboveste mult, nu mai are pe cine sa duca…

    • Datorita milei Sale fata de cei care umbla in faptele bune asezate inainte, fiind ziditi in Hristos.
      Credinta fara fapte este una moarta.
      Mintuiti prin har pentru fapte. (C.I.)

    • Vechile carari, mai bine spus , soarele fara lumina este un soare mort. Nu lumina face soarele, ci lumina confirma existenta soarelui.

      • Gabi Bogdan,

        pina sa fie facut soarele, lumina deja exista. Mai mult, Dumnezeu a creeat toata vegetatia in ziua a treia inainte ca, soarele sa fie creeat. Cum a trait vegetatia si copacii fara lumina si caldura soarelui ? Apoi un alt lucru interesant este faptul ca, incepind cu ziua intai, s-a confirmat existenta serii si a diminetii, in conditiile in care soarele, luna si stelele au fost creeate abia in ziua a patra.
        Apoi un alt lucru interesant este faptul ca in viata vesnica timpul va fi impartit in zi si noapte.
        Intrebarea se pune: cu ce scop exista noaptea in viata vesnica ( vezi Apoc.7:15, 14:11, 20:10 ) ???

  4. Şi cîntau o cîntare nouă, şi ziceau: ,,Vrednic eşti tu să iei cartea şi să -i rupi peceţile: căci ai fost jungheat, şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam.
    Şi am auzit numărul celor ce fuseseră pecetluiţi: o sută patru zeci şi patru de mii, din toate seminţiile fiilor lui Israel.
    După aceea m-am uitat, şi iată că era o mare gloată, pe care nu putea s’o numere nimeni, din orice neam, din orice seminţie, din orice norod şi de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi în haine albe, cu ramuri de finic în mîni.

    Cred ca gandul e foarte indraznet si ideea ca „Vă garantez că nu Se va plictisi şi nici nu Îi va lipsi ceva o eternitate! ” e foarte departe de invatatura biblica.

    Ioan zice „Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.”
    Eu cred ca D-zeu iubeste omul mai mult decat intelegem noi sau pricepem. D-zeu e sfant si ceea ce cere de la noi e credinta si sfintenie. Dar ceea ce e in inima omului numai D-zeu stie.
    Nu stiu cum va fi mantuita „gloata mare” dar stiu ca ceea ce zice scriptura e adevarat.

    La sfintenie si pocainta, absolut!
    God bless you.

    • Bineînțeles! De aceea am zis „dacă”!
      Ceea ce am dorit să subliniez este că Dumnezeu nu renunță la standard și nici noi nu ar trebui să îl coborâm.
      Adică, am atras atenția acelora care spun că Dumnezeu nu are încotro, nu are alții mai buni ca noi!

  5. Interesant si vrednic de remarcat ar fi fost de constata-ti intelepciunea care vine” mai pe la urma”,dar nu vre-ti decat a va apara incredintarea pe care o aveti si de care Biblia zice sa o ca-m pastram pt noi,nu prea sustineti ideea ;mai batran,mai intelept!Stiti multe dar nadasduiesc sa imbatraniti frumos si sunt sigur ca o sa stiti atunci si de ce? de ce?.Semnat un muritor mai batran putin.

  6. As vrea sa va intreb ceva….. daca Dumnezeu a distrus oamenii care au fost de la Adam si Eva,,,,de la Noe suntem noii? si daca suntem din familia lui Noe, care spune Biblia ca a fost o familie neprihanita cum sa ajuns? ca Dumnezeu sa distruga si aceasta generatie de oamenii neprihanitii?

  7. Este principiul din 2 Petru 3:5-7. Adică nu-l putem manipula pe Dumnezeu. Era o vorbă pe vremuri: „Dacă furăm toţi de la c.a.p. n-au ce ne face că doar nu ne bagă pe toţi la-nchisoare”. Acum vedem bine că şi fără noi cerul există iar Dumnezeu este fericit (ex. 1 Timotei 1:11, 6:15). E bine pentru noi că vrea să ne aibă acolo şi mulţumim Lui pentru răbdarea, bunătatea, mila şi dragostea pe care ni le-a dovedit prin Domnul Isus Hristos.

  8. Traducerea mea pentru „linia doctrinara stricta ” este linia care nu suporta nici o crestere si deci nici o schimbare. Cat de corecte sunt aceste „doctrine stricte”?. Pentruca faceti referire (prea des) la „credinta care a fost data … ” dati-mi voie sa-mi prezint intelegerea mea. Foarte stricta 🙂 . Credinta care a fost data sfintilor odata pentru totdeauna e credinta pe care o MARTURISIM, ca e in EL; ” singurul nostru Stapan si Domn ISUS HRISTOS”. Cei care-l tagaduiesc pe El , traiesc in desfranare pentruca nu vin cu pacatele lor la cruce fiindca nu cred in El (il tagaduiesc). Candva in adolescenta mi se sugera ideea ca „pastrarea credintei” inseamna preluarea formelor si a (sub)culturii inaintasilor nostri penticostali, care au avut si puncte tari. Pastrarea credintei are de a face cu „calea ingusta” si anume ca El e SINGURUL Stapan Domn si Mantuitor. Cei care merg pe calea larga pun pe langa El si meritele lor , aceste „merite” fiind multe calea trebuie sa fie larga.

    • Cred că se confundă prea mult acum cultura sau încredințările cu principiile doctrinare. Suspect, doar în favoarea firii pământești.

      • Trebuie sa mentionez ca stimez si respect pe inaintasii mei , cu toate minusurile lor doctrinare, prin ei a ajuns si la mine vestea ca exista un mantuitor in persoana D-lui Isus Hristos. Frate Ionescu eu vad problematica definire principiilor doctrinare. Daca o facem asa cum am definit nu demult cine sunt „liberalii” …am incurcat-o! 🙂

        • Dragul meu Han Christian,
          vedeți cum, gratuit, dăm curs percepțiilor create?! Domnul Alin Cristea a lansat acest subiect cu definirea liberalismului și acum toată lumea a preluat pasa și fuge după mingea asta. Dacă aș fi spus că la prânz am mâncat o franzelă, ideea era ce înțelegem sau cum definim termenul franzelă dacă nu cumva și verbul a mânca. A fi liberal în contextul românesc penticostal nu este un mister chiar așa de indescifrabil: se referă la îmbrăcăminte, muzică și manifestări (cum a fost cea de la Oradea) și/sau metode în slujba evanghelizării. Ați căzut toți în plasa extrem de subtilă (aștept reacția 🙂 !) folosită în psihologia argumentării pe care, nu mă îndoiesc, dânsul a studiat-o: atunci când nu poți argumenta cu succes substanța conceptului major al discuției, abordează nuanțele terminologiei folosite și intră în critica amănuntelor de exprimare. Cât privește liberalismul teologic, am crezut până mai ieri că nu (prea) există în România și am menționat acest lucru spre deliciul detractorilor care au scos propoziția din context (nimic nou 🙂 !) și s-au afișat cu lozinci de genul ”până și Ionescu spune/recunoaște că…” sau ceva de genul acesta. Citind ultimele postări pe un anumit blog, încep să cred altceva…
          Cât privește definirea principiilor doctrinare ca fiind problematică, pentru mine este simplă. Confuzia este creată de ”șarpele” care încă întreabă după 6,000 de ani ”a zis oare Dumnezeu că?…” Reprezentanții săi sunt foarte activi astăzi prin biserici.

      • Nu am citit ce a scris (…..) despre definirea liberalismului ,…deci o insinuare! Mi se pare ca descoperiti tot mai multi: liberali romani, liberali penticostali, liberali teologici, liberali libertini… si pe toti ii faceti reprezentatii „sarpelui”…hmmm. Eu nu ma adresez cu „dragul meu” dar va pretuiesc ca frate in Hristos. Ma opresc aici, trebuie sa pregatesc predica pentru dumineca ,subiectul: „Cine este cel mai mare ? ” Luca 9 46-50

        • Descoperim din ce în ce mai mulți pentru că sunt… mulți!
          Dacă nu sunt reprezentanții ”șarpelui” ai cui sunt?…
          M-am adresat cu ”dragul meu” pentru că îmi sunteți drag(i) cu adevărat. Dacă vă deranjează exprimarea, o schimbăm…
          Vă doresc succes în pregătirea mesajului!
          Cu… drag! 🙂

    • Calea larga nu cuprinde meritele si astfel largirea ei;
      imi pare rau, daca cineva intelege asta din Cuvint.
      Acolo e vorba de neprihanirea proprie.
      Noi TREBUIE sa umblam in faptele care au fost asezate inaintea noastra, ca sa umblam in ele(Efeseni 2-10);
      noi fiind ziditi in Hristos , fiind lucrarea Lui.
      Calea larga este cea pe care merg cei care nu intra pe Poarta Strimta; pentru ca pe calea largita din cauza pacatelor nu pot intra cu bagajele respective .
      Pacatele fiind toate „asa zis micile concesii”, care duc la prietenia cu lumea si vrajmasie cu Dumnezeu.

    • E mai bine să ne purtăm mai aspru cu trupurile noastre, din toate punctele de vedere, aşa cum au făcut apostolii şi înaintaşii noştri, ca nu cumva să stîrnim poftele firii pămînteşti, ci mai degrabă firea şi poftele ei să fie răstignite.
      Chiar dacă înaintaşii noştri au fost mai „înguşti” în unele comportamente, raportat la cultura de tip „hollywood” a veacului acestuia, totuşi putem observa în purtarea lor – aşa exagerată cum a fost, o dorinţă sinceră în a urma cît mai aproape Calea Domnului. Mai mult, Dumnezeu a lucrat prin ei, deci înseamnă că „reţeta” a fost bună. Şi dacă a fost bună, atunci de ce să ne debarasăm de ea şi să îmbrăţişăm cultura veacului în care trăim?

  9. „Nu fă ce face „popa” ci fă ce zice el” rămâne valabil şi astăzi deşi multor lideri nu le place atribuirea pentru ei a acestui deziderat. E valabil pentru fiecare din noi cu toate că oamenii lui Dumnezeu căutau să-L prezinte pe El, celorlalţi, prin trăire, prin exemplul personal nu prin înţelepciune firească.
    Pentru mulţi dintre noi diferenţele sunt strigător la cer de mari, între pretenţiile faţă de altul şi standarul trăirii proprii. Să nu uităm însă că primii judecători ai acestei nepotriviri s-ar putea să fim tot noi. Ce bine ar fi însă ca trezirea noastră (şi bineînţeles a voastră) să aibă loc aici!
    De obicei mulţi consideră că ştacheta rămâne sus pentru că o ţin ei ridicată aşa, fără să uite că astfel tu(eu), vei fi sub ştachetă!
    Trezeşte Doamne spiritul de competiţie în noi spre o neprihănire a faptelor ce însoţesc credinţa nu doar spre moftul şi pretenţia neprihănirii ca punere deoparte pentru Dumnezeu!

  10. Din finalul postării == Care este CREDINȚA DATĂ SFINȚILOR ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA ?

  11. Răspunsul la întrebarea lui Tiberiu e super simplu.
    Epistola lui Iuda versetul 3 promite detalierea acestui subiect, anume „vă scriu ca să vă-ndemn să luptaţi pentru credinţa care-a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna”. Apoi vorbeşte despre oameni cărora le place mult prezenţa la biserică (program fain, pe gratis, de ce s-ar plictisi duminica acasă) dar care, in viaţa de zi cu zi trăiesc în firea pămîntească. Deci să primim credinţa aşa cum doreşte Hristos, Moartea firii omului vechi şi naşterea, apoi rămînerea-n Viaţă a omului nou în Hristos.

  12. @KRSt Mulțumesc.
    Este adevărat dar având în vedere atâtea denominațiuni (toate creștine ) ,de la care putem trage concluzia că e cea adevărată? Tot în Iuda v 20…….zidiți-vă sufletește pe credința voastră preasfântă…..,dar unde poți găsi O CREDINȚĂ PREA SFÂNTĂ?
    Bisericii din Filadelfia I-a pus înainte o ușă deschisă pe care nimeni nu o poate închide pentru că ==AI PUȚINĂ PUTERE,ȘI AI PĂZIT CUVÂNTUL MEU, ȘI N-AI TĂGĂDUIT NUMELE MEU=== ( Apoc 3 v 8 ) ,pe când Laodicei,care se credea stăpână pe țintă Îi spune că o VARSĂ DIN GURA LUI (Apoc 3 v 16 )
    M-am uitat puțin mai atent la credința pe care o propovăduia Ap. Pavel și iată ce credință propovăduia el === Învățătura și propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înțelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul și de putere,pentru ca CREDINȚA VOASTRĂ SĂ FIE ÎNTEMEIATĂ NU PE ÎNȚELEPCIUNEA OAMENILOR,CI PE PUTEREA LUI DUMNEZEU(1 Cor 2 v4și5) . Zilele în care noi trăim sunt foarte grele că-ci PUTEREA LUI este tăgăduită (2 Tim 3 v 1-5 ) . Cred că nu am greși dacă ne-am întreba pe noi înșine == Facem parte din Filadelfia ori din Laodicea și după ce ajungem la o concluzie REALĂ ,să facem schimbările necesare. Să nu uită întrebarea pe care a pos-o DOMNUL și nu a primit răspuns la ea== …..când va veni Fiul Omului , va găsi EL credință pe pământ?

    • Începând de mâine… 🙂

    • Aveţi dreptate, frate Tiberiu! Puterea Domnului este tăgăduită şi dragostea multora s-a răcit…. din pricina fărădelegii!
      Mergem la adunare, spunem că „umblăm cu Domnul”, dar Domnul nu umblă cu noi. Noi, ca popor al Domnului, ar trebui să fim „deosebiţi” de lumea aceasta – în purtare, în vorbire, în îmbrăcăminte, în toate lucrurile. (Estera 3:8 – În toate ţinuturile împărăţiei tale este risipit un popor deosebit între popoare, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor…)
      Apostolii au rupt-o cu păgînătatea şi cu poftele lumeşti, au dus o viaţă de rugăciune, în aşa fel, încît s-a putut spune că „lumea nu era vrednică de ei”. Vesteau credinţa cu gura şi dovedeau cu fapta puterea Domnului, astfel că orice umbră de îndoială era dată la o parte.
      Ce e de făcut? Să facem ce a spus apostolul Pavel: „Călcaţi pe urmele mele întrucît eu calc pe ale lui Christos.”

  13. Frate Cristi – UN GÂND ÎNDRĂZNEȚ==

  14. „…se pocăiesc şi trăiesc în neprihănire…”
    „…e în stare să nu primească în rai pe niciunul fără pocăinţă şi viaţă sfântă!”

    Nu exista neprihanire si viata sfanta pentru noi, cei in carne si oase. Asta-i o utopie si reflecta o intelegere incompleta a Evangheliei. Nu ma refer doar la dvs., ideea e foarte raspandita…

    Va rog, uitati-va la vietile apostolilor. Cata „neprihanire” si „sfintenie” vedeti la ei?
    Au fost „doar” oameni, de la inceput, pana la sfarsit…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: