Pentru că, la împlinirea a 500 000 de… poposiri, am primit ceva statistici cu privire la poziția mea în blogosfera evanghelică românească, îmi voi permite să analizez evaluarea. Dacă un sondaj de opinie științific controlează în mod echilibrat segmentele sociale participante, reacțiile din mediul virtual sunt imposibil de filtrat. Vizibilitatea unui blog depinde într-o măsură de numele și popularitatea persoanei cu care se identifică dar lucrurile nu sunt chiar simple. Contingentul de suporteri are și el gradații. De exemplu, întrebarea nu este doar câți vizitatori ai ci și cât de militanți și exclusivi sunt. Există un mediu general de suport, adică cei ce survolează întreg teritoriul împrăștiind hits peste tot și cei care au predilecții (vizitează selectiv). Apoi, sinusoida clasamentelor ține cont de importanța și relevanța subiectelor tratate. Când apare o temă fierbinte, este clar că se generează un val sezonier de creștere. Nu este ușor să poți afișa totdeauna cele mai arzătoare chestiuni și nici să poți menține constant presiune asupra plutonului. Un alt element important este vechimea. În timp, cristalizarea bazei de suport devine din ce în ce mai reală. Orice evaluare devine extrem de subiectivă. Totuși, vă ofer câteva principii ca parte din activitatea și prezența mea în blogosferă.
- Blogul este pentru mine secundar familiei, bisericii și relațiilor interpersonale. Poate mai târziu, pe măsură ce forumul meu de exprimare se va diminua în alte sfere, voi deveni mai activ în acest mediu. Nu acum și nu curând. Sunt încă la fel de disciplinat în studiu și predicare (de unde nu am ciuntit nimic) și nu mi-am modificat deloc programul meu de slujire. E adevărat, de când cu blogul, dorm ceva mai puțin (de la 6, 7 ore pe noapte am ajuns la 5, 6 ore 🙂 ). Pe de altă parte, tehnologia îmi permite să aprob comentariile destul de frecvent (fără prea mari eforturi) iar de răspuns o fac destul de scurt și doar dacă este necesar. Postările mele exprimă punctele mele de vedere destul de clar și nu cred că este nevoie de prea multe intervenții suplimentare.
- Scopul blogului Popas pentru suflet este primordial de a prezenta punctele mele de vedere cu privire la subiectele care mă interesează pe mine. Nu mi-am propus mai mult. Consider că este menirea altora de a face reclamă la cărți, filme, evenimente sau instituții. Așa după cum în televiziune există emisiuni de știri dar și de opinie, consider că lucrurile stau la fel în blogosferă. Asta nu înseamnă că nu voi face vreodată prezentări de acest gen dar nu este o prioritate.Parazitarea virtualului, prin atașarea de acest spațiu, pentru afirmarea propriilor subiecte de interes este un sport universal.
- Orientarea de substanță pe Popas este spirituală, doctrinară și denominațională (în domeniul evanghelic și, cu precădere, penticostal) deși sunt dese intersectări cu spațiul social și interdenominațional.
- Alegerea unui subiect de dezbatere pe Popas are totul de a face cu interesul pe care mi-l stârnește și absolut deloc cu eventualele fluctuații ale clasamentelor blogosferice. Nici măcar proeminența evanghelică pe internet nu este pentru mine o motivație deși înțeleg conceptul. Împreună cu pagina Bisericii Elim (www.elimro.com) și spațiul a două emisiuni pe Credo TV (Popas pentru sufletul tău și Cercetați Scripturile la www. credo.tv), blogul Popas pentru suflet reprezintă una dintre cele mai active și reprezentative prezențe combinate evanghelice. Dar nu ca scop în sine. Pe de altă parte, celelalte două forumuri au o orientare mai generală și cu scop mai mult evanghelistic în comparație cu blogul a cărui direcție este mai limitată prin context și design.
- Unul dintre reproșurile care mi se adresează are de-a face cu așa zisele campanii de atac sau apărare pe care le-am declanșat în cele opt luni de funcționare. Mi se pare normal. Suntem angrenați într-un proces de cristalizare doctrinară și schimbare radicală de direcție a discursului evanghelic. Este datoria noastră să ne exprimăm chiar dacă fondul devine conflictual. Este mediul în care s-a desfășurat și activitatea profetică, apoi mesajul mesianic și la fel misiunea apostolică, în condiții destul de similare.
- Steluțele, like-urile și thumbs-urile nu reprezintă un mod de evaluare obiectivă ci de exprimare subiectivă care nu validează și nici nu contestă valoarea unei postări. Le-am instalat și le voi păstra în ciuda abuzurilor deja mărturisite (un număr mare de exprimări de către aceleași, puține persoane). Consider baza de vizitatori a acestui blog suficient de matură încât să nu dea prea mare importanță acestui factor. Ca activitate recreativă este o chestiune nostimă. O voi menține.
- Am o paletă de trei culori care simbolizează modul în care mă raportez la subiectele abordate: albastru înseamnă subiecte de inspirație, poeme, zâmbete, meditații și motivații, adică lucruri ușoare, universal digerabile și, în mare, valori pentru căutători; galben reprezintă acele subiecte care generează un interes comun, unde dialogul este posibil, dezirabil și constructiv. Abordez subiectele de opinie cu o minte deschisă spre schimbare dacă este cazul. Uneori, în acest domeniu, îmi asum ignoranța și indecizia; roșu se referă la subiectele conflictuale în care eu văd un pericol spiritual major pentru creștinism, credincioși și biserică, cu privire la care am o poziție principială, clară și intransigentă. Când este vorba de așa ceva nu mai încap discuții, tratative și/sau dialog.
- În ciuda unor abordări tranșante și agresiv-ideologice, nu sunt motivat de resentimente și antipatii. Pot avea conversații deosebit de plăcute și în spirit de iubire și respect cu mai toți detractorii mei. Mai mult, pot fi foarte vehement în argumentarea unor poziții diametral opuse, dar nu voi avea nicio rezervă să mă atașez punctelor comune, bineînțeles, cu delimitările de rigoare.
- Pentru mine blogosfera este extrem de benefică pentru informare și dezbatere, însă doctrina și orientarea bisericilor și/sau denominațiilor nu se realizează în acest spațiu ci pe platformele instituționale.
- Rolul și impactul unui blog nu poate fi determinat într-un anumit moment și pe o anumită perioadă de timp. S-ar putea să fie un efort inutil și fără șanse de obiectivitate. Iată de ce, pentru mine, ideea este să scriu atât cât și când pot, despre ceea ce consider că este important și relevant. Mai departe, îi las pe alții să-și cheltuie energiile, timpul și resursele…
Acestea fiind zise, vă mulțumim din nou pentru poposiri!
Fr .Ionescu niciodata nu o sa fii pe placul la toti subiectele si raspunsurile nu au sa-ti fie apreciate de toti , dar pentru cei mai multi este ceva constructiv mai schimbam o parere mai primim un sfat o mustrare si in final ne mai relaxam putin . Thank you very much for your time and effort .
Și eu vă mulțumesc pentru poposiri!
Felicitari pentru 500,000 poposiri!
Sunt ale voastre!
Cu drag.
Multe felicitări!!! Şi de Crăciun…. un milion! 🙂
Draga fr. Cristi
Felicitari pentru efortul depus, in administrarea celor peste 500,000 de vizitatori.Fiecare dintre noi am avut ceva de invatat.Ne cunoastem mai bine, crezul uni altora prin intermediul acestui blog si nu numai.D-zeu sa-ti de-a putere si intelepciunea necesara si pe mai departe, in a fi folositor lucrari lui D-zeu.God bless you and yours.
Mike O
Mulțumesc!
Multă binecuvântare!
Multe felicitari pentru number 500000.Chit ca pentru multi(stim noi cine) ati fost un party destroyer,acesta e unul din putinele bloguri evanghelice pe care le-as vizita si le-as recomanda si altora sa-l viziteze.
Apreciez și vă mulțumesc mult!
Felicitari si la mai multe … posturi cit mai opinionate! Eventual la cele albastre, ceva muzica cintata de CI, am auzit ca „le aveti” . Si inainte de a face un milion , poate o vizita mai indelungata prin NW, ca acuma sa deschis „granita” , se poate procura o viza ” definitiva” cu posibilitate de cetatenie la capat! 🙂 .
Felicitari!Aveti grija cu orele de somn!Indicat ar fi totusi…8(opt) ore!GBU!
Auzeam că bătrânii nu prea au somn…
Acum știu! 🙂
Felicitări Cristi pentru blog și cei jumătate de milion de vizitatori!
Cât privește somnul de carte se îngrijorează unii… de la o anumită vârstă se doarme de mai multe ori în fiecare noapte, așa că mai ai timp de câte o postare sau comentariu…
Mulțumesc foarte mult!
Bună ideea… 🙂
Multumim pentru subiectele alese;
este un blog sanatos pentru ca sustine adevarul biblic;
avem nevoie de incurajare pe poteca ingusta;
in trista perioada de vreme de pe urma, pe care am apucat-o;
..o avem fiindca „vedem” ca mai sunt 7000. 🙂
Felicitari Cristi! Am aparut mai tirziu pe blog si am fost placut surprins de numarul mare de vizitatori. I-mi face placere sa-ti citesc comentariile tale, intodeauna opinionate , interesante, cu punte de vedere cu care de multe ori agreez. E posibil sa-mi schimbi obiceiul de a citi ziarul dimineata … cu blogul tau!!!!! Eu si familia Damian i-ti doreste nimai bine si mult succes in continuare.
Dragă Dan,
Ești un drăguț ca întotdeauna!
Vă țin cu mult drag în centrul inimii mele!
An elderly pastor was searching his closet for his collar before church one Sunday morning. In the back of the closet, he found a small box containing 3 eggs and 100 $1 bills.
He called his wife into the closet to ask her about the box and its contents.
Embarrassed, she admitted having hidden the box for their entire 25 years of marriage.
Disappointed and hurt, the pastor asked her, „WHY?”
The wife replied that she hadn’t wanted to hurt his feelings.
He asked her how the box could have hurt his feelings.
She said that every time during their marriage that he delivered a poor sermon, she had placed an egg in the box.
The pastor felt that 3 poor sermons in 25 years was certainly nothing to feel bad about, so he asked her what the $100 of one dollar bills was for.
She replied, „Each time I got a dozen eggs, I sold them to the neighbors for $1.”
Sper frate Cristi ca o sa publicati aceasta mica povestioara care cred ca va destinde si cei ce vreau sa si zambeasca pe blogurile crestine. Nu fac nici o aluzie la ideile de pe blogul dumneavastra cu aceasta povestioara. Si zicand aceasta ma alatur si eu celor ce va felicita pentru un blog reusit si echidistant si dupa cate mi se pare unul din cele mai bune de pe „net-ul romanesc”. Dumnezeu sa va dea biruinta si in continuare si sa va mentina balanta sanatoasa, crestineasca si …romaneasca.
Felicitari sincere din partea fam.Vesa;perioda de acomodare cu Ruben micutul nostru ne-a oferit ocazia in cateva dimineti foarte devreme(mai bine zis nopti)sa ne delectam citind postarile dumneavoastra si binenteles comentariile celorlalti.Va dorim succes in slujire si suntem mandri sa va avem ca si pastor.Cu mult drag fam.DANIEL,OANA si RUBEN ADDISON VESA.