PE UNDE APARE ”CODIȚA” ĂLUIA

Biserica este ca o cetate asediată. I se caută punctele vulnerabile. Fisurile sunt lărgite până devin spărturi, inamicul pătrunde și învinge garnizoana. Cetatea este cucerită. Dușmanul Bisericii și al bisericii este diavolul cu coarnele, copitele și codița sa (vorbesc figurativ). Uneori, codița este cea mai periculoasă.

  • Galateni 2:4 ”…din pricina fraţilor mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi ca să pândească slobozenia pe care o avem în Hristos Isus, cu gând să ne aducă la robie…”
  • 2 Petru 2:1 ”În norod s-au ridicat şi proroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul care i-a răscumpărat şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năprasnică.”
  • Iuda 1:4 ”Căci s-au strecurat printre voi unii oameni, scrişi demult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioşi, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru şi tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn, Isus Hristos.”

Deci, care sunt punctele vulnerabile ale unei biserici:

1. Păstorul și conducerea bisericii. Aici avem de-a face cu orgolii, pretenții, interese personale, sfere de influență. Este zona cea mai fierbinte și mai predispusă la CONFLICTE interioare. Ori Domnul Isus spunea că nicio împărăție care se dezbină împotriva sa însăși nu dăinuiește. Nu mai vorbim de faptul că aici avem de a face cu amvonul bisericii de unde se pot spune lucrurile bune dar și de unde se pot lansa ereziile.

2. Departamentele de activitate. Cu toate că aici este dinamica unei biserici, aici există și potențialul de a se crea instituții paralele și în competiție. Toate aceste departamente solicită resursele financiare și facilitățile bisericii. Fiecare departament se consideră cel mai important. O altă mare problemă este că nu întotdeauna personalul departamentelor respectă viziunea și orientarea păstorului și a conducerii bisericii, creându-se discrepanțe între ceea ce se predică de la amvon și ceea ce se execută la nivel de activități.

3. Programele bisericii. Aici este un punct foarte nevralgic. Pe de o parte, valoarea slujirii stă în primul rând în calitatea sufletească și dedicarea celor care slujesc. Asta nu înseamnă și chemare. Astfel, avem de a face cu ”predicatori” care nu știu să predice, ”cântăreți” care n-au voce, ”ușieri” care nu știu să zâmbească amabil etc. O altă problemă sunt preferințele (mai ales muzicale) care transformă serviciile publice ale unei biserici într-un fel de ”dați-mi ce-mi place, altfel plec.” Programele sunt și locurile unde lumea își descarcă marfa cel mai ușor, tocmai pe coordonatele acestor preferințe.

4. Evenimentele speciale. Nunți, botezuri, binecuvântări de copii, înmormântări, invitați speciali… Stresul la care acestea îl supun pe un păstor sunt inimaginabile. Mai ales nunțile. Mereu apare câte o inovație, pentru că fiecare vrea să aibă o nuntă care să intre în istorie. Unele ajung de pomină. Necazul este că ne fac și pe noi de pomină…

5. Adunările generale, sfaturile frățești. Fără un nivel de maturitate, acestea pot deveni călcâiul lui Achile pentru orice biserică, oricât de bine ar sta. Aici se pot crea percepții. Dacă cinci, șase persoane vin în față cu aceeași critică adresată păstorului, se insinuează că este o problemă cronică, ajunge să fie generalizată și îi demolează reputația și popularitatea. Dacă se pun întrebări retorice de genul ”de ce nu mai este ca altădată” sau ”unde este unitatea din biserică” sau ”de ce nu merge bine biserica”, acestea sunt lovituri de berbece în însăși poarta cetății. Este greu de răspuns la asemenea acuzații deoarece, mai întâi, nu sunt formulate ca acuzații directe ci mai degrabă ca lamentări, apoi știți că cine se scuză se acuză și în fine, există predispoziția de a fi suspicioși față de liderii bisericii. Nu insistăm cu privire la întrebările tendențioase de genul ”ce s-a făcut cu banii”. Uneori, fără vreo dovadă, se lansează campanii de pescuit ”să vedem ce-o ieși” care destabilizează biserica fără o bază reală. Întorcând moneda, bineînțeles că păstorul și conducerea bisericii trebuie să dea dovadă de integritate în administrarea lucrării lui Dumnezeu.

6A. Prăpastia din ce în ce mai adâncă între ceea ce credem/predicăm și felul în care trăim. Aici cred că este cel mai vulnerabil unghi al ”cetății”. Asistăm la o adevărată schizofrenie spirituală în familiile și bisericile noastre. Spunem ”amin” împotriva minciunii dar spunem și minciuna. Aprobăm condamnarea păcatului și apoi intrăm cu dezinvoltură sub această condamnare comițând păcatul. Îi judecăm pe alții, dar în același timp facem aceleași lucruri.

6B. Asemănarea tot mai mult cu chipul veacului (lumea). Cei care fug de pericolul fariseismului descris la punctul 6A au o alternativă mai perfidă decât prima. Ei afirmă că adevărata credință este în inimă și exteriorul nu contează. Astfel, bisericile sunt în pericolul să ajungă (mai devreme sau mai târziu) arene de distracție, unde ne îmbrăcăm ca lumea, cântăm ca lumea, dansăm ca lumea și facem tot ce face lumea.

Deci, atenție la codiță

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

14 răspunsuri sa “PE UNDE APARE ”CODIȚA” ĂLUIA”

  1. Ar fi interesant să vedem şi ce se întâmplă când unele din acuzaţiile de care faceţi vorbire sunt şi fondate (indiferent de cine şi de ce le aduce). E uşor să ne ascundem în spatele ungerii ceremoniale şi să desconsiderăm sau să respingem orice critică de pe această poziţie. Nu mi-o luaţi în nume de rău, dar nu am găsit încă un pastor care să gestioneze corect criticile aduse de membrii congregaţiei (o spune un enoriaş ce a trăit cea mai mare parte din viaţa lui în casa unui pastor dar şi în preajma multor pastori). Dimpotrivă, dacă este ceva de observat cu privire la acest aspect al slujirii e faptul că cel mai greu pentru un pastor este să-şi recunoască măcar sieşi faptul că a greşit, că e depăşit de situaţii, nu are soluţii, e plafonat etc etc. Îmi amintesc că unul dintre pastorii ce bloguiesc (cred că Laurenţiu Balcan, nu am timp să verific), se plângea că nu mai găseşti bătrâni adevăraţi în multe dintre bisericile noastre.
    Tare aş vrea să mai găsesc un Petru (un adevărat conservator, nu am vrut să mă abţin) care, după ce e făcut cu ou şi cu oţet în public, de faţă cu toţi mai marii Bisericii, de Pavel cu privire la făţărnicia lui are putere să scrie: „Pavel are o revelaţie deosebită şi scrie lucruri greu de înţeles (chiar şi pentru mine), pe care ignoranţii le interpretează cum vor.”

    • Aveți dreptate din următorul motiv: tuturor ne este greu să acceptăm critica. Totuși, în marea majoritate a cazurilor eu cred că pastorii nu sunt așa răi precum îi acuză unii. Poate sunt subiectiv… 🙂

      • Frate Ionescu……gindul ma duce comparativ la imaginea turmei adevarate si a turmei alegorice, turma crestina. In turma adevarata, oile nu ataca pastorul, pastorul nu ataca oile, pastorul comanda ciinilor sa protecteze turma, ciini inconjoara turma si din cind in cind cite o oaie se rataceste CAUTIND HRAHA, dar este ADUSA din nou in turma de acei ciini protectori chiar daca uneori foloseste si dintii insa numai pentru corectie nu pentru vatamare.

        Sa vedem ce se intimpla in „turma” crestina, mai ales in zilele actuale……”pastorul” comanda ”ciinilor” SA-L PROTEJEZE PE EL, ”ciini” ocupati de protectia ”pastorului” lasa ”turma” nepazita si ”lupii” imbracati in ”oi” intra in ”turma”…apoi acesti ”lupi” uneori ataca ”pastorul” iar ”pastorul” se razbuna literal pe toata ”turma” folosind ”sabia” din mina ( Cuvintul) duminica de duminica predicind despre nerespectul ”oilor” pentru el, ”ciini” ocupati peste masura cu protectia ”pastorului” numai aduc oile ratacite inapoi, dimpotriva LE INDEPARTEAZA efectiv din mijlocul ”turmei”, pe motiv sa nu ‘afecteze’ si pe altele de ‘liberalism’ religios.

        Punind in antiteza aceste doua imagini ( daca nu sunt adevarate, accept sa primesc orice critica) se vede ca ”PASTORII” nu sunt nici rai, dar nici buni….la ora actuala majoritatea ( NU SPUN TOTI SA NU GENERALIZEZ) sunt doar pentru ei, si binele lor.

        Tragic dar adevarat.

        • Cred că exagerați. Cunosc foarte mulți păstori care nu potrivesc profilului pe care îl atribuiți ”majorității” pastorilor.
          Este o percepție periculoasă. De exemplu eu nu am haită de câini și nu am cerut nimănui să mă apere. Pe de altă parte, chestiunea cu îndepărtarea ”liberalilor” este caraghioasă.

      • Frate Ionescu.Trebuie sa intelegeti ca este un fenomen prin biserici.Cand cineva face un pacat,vinovat e pastorul.Daca eu acum as viziona un film Porno,vinovat ar fi pastorul meu.Daca eu as fuma,vinovat ar fi tot pastorul. Cel care m-a adus la pocainta(un skater de 18 ani) mi-a spus asa:Orice s-ar intampla,tu esti singurul vinovat pentru toate pacatele tale.Esti destul de mare sa citesti biblia si sa o intelegi.Daca ai calcat-o,nu poti da vina pe pastor.
        Acuma sa ne gandim.De ce dau toti vina pe pastor?De ce pastorul e vinovat pentru starea unor tineri din biserici(cei care spun ca majoritatea tinerilor din bisericile penticostale romane sunt vai de ei,nu stiu ce vorbesc)?Simplu.Acele persoane nu au citit biblia.Ca de ar fi citit-o nu s-ar fi bazat ei pe predicile pastorului ci s-ar fi descurcat singuri.Dar asa,sa dam vina pe pastor.

      • Cornel Ilioi.Spuneti mai jos:PASTORII” nu sunt nici rai, dar nici buni….la ora actuala majoritatea ( NU SPUN TOTI SA NU GENERALIZEZ) sunt doar pentru ei, si binele lor.
        Okay.In primul rand ca afirmatia e periculoasa.In al doilea rand,sa inteleg ca pastorul trebuie sa vina sa citeasca biblia pentru mine?Carevasazica nu pot sa citesc singur biblia?

      • @ Cornel Ilioi:

        In ce priveste turma Domnului, nu cred ca Christos i-si lasa oile in paza ciinilor. Probabil ca in biserica sunt si dintr-acestia, dar nu as vrea sa fiu unul dintre ei si nici nu vreau sa am rasplata lor. („Afara sunt ciinii…”)

      • Frate Ionescu…..recunosc ca poate scrierea mea a fost putin cam directa, dar nu este altceva decit o descriere prin ilustratii a punctului 1). din topic…..

        …..si ca sa completez comentariul meu, vin cu citeva intrebari generale:
        – de ce asa de multe biserici in acelasi oras, uneori 3-4 pe raza a 5 mile?…..distanta nu poate fi invocata, ”oile” orisicum se viziteaza des….inseamna ca numai din dorinta de a crea cit mai multe pozitii de ”pastor”.
        – de ce pastorii asa zis ‘mari’ nu se viziteaza intre ei fara conditia slujirii…pur si simplu sa se viziteze, sa stea pe banca in sala, sa asculte si ei o predica?
        -citi pastori refuza invitatii de la prieteni cu ocazia evenimentelor ( nunti, binecuvintari de copii, botezuri) daca nu sunt inclusi in program?–-am fost refuzat si stiu ca e posibil–-
        -citi pastori ati vazut cu ocazia unor chemari la altar sa iasa si ei la rugaciune….(ei nu au nevoie de rugaciune pentru ei insusi?)….ci mai degraba stau cu ochii deschisi pindind doar-doar ii cheama cineva si pe ei in fata sa-si puna miinile peste enoriasi?–-am vazut asta personal de nenumarate ori–-

        Concluzia:…..daca pastorii s-ar intelege cu adevarat unii cu altii, daca s-ar iubi cum cere Isus de la ucenicii Lui, GARANTAT bisericile ar merge mult mai bine si mult mai spiritual, si mult mai putine probleme ar fi in ele.

  2. Dupa descrierile de mai sus se pare ca codita nu prea face mult necaz. Am impresia ca firea paminteasca ,care se tolaneste PE cruce( vorba lui Pustan) este problema.

  3. Dar dacă primul punct descris == Galateni 2 v4 == ,lucrează din plin și vedetele noastre cooperează din plin cu cele din adânc (considerând că fac un lucru bun,bineînțeles, Ioan 16 v 2 ) ? Un lucru este clar == Acela care L-a întâlnit pe Mântuitorul lui, este GATA de a plăti ultimul PREȚ.

  4. Eu cred ca din toata lista doar 6A si B sunt adevaratele portite pt „codita”, restul sunt doar efecte ale lor.
    Daca oamenii care se manifesta in celelalte 5 puncte nu sunt afectati de 6A si B nimic nu s-ar intampla rau. Dar …. 😦

  5. 6B
    exteriorul nu se poate desparti de interior, simplu, pentru ca „nu se poate”
    despre imbracaminte..iarasi. 😦
    si nu numai.
    http://illbehonest.com/romana/De-ce-faci-ceea-ce-faci-Tim-Conway

  6. Când vorbim despre ”codiță” avem în imaginea pe fatele sau sora care a spus sau a făcut cutare sau cutare… De cealaltă partea, ei cred că spun adevărul și dau pe față nelegiuirea și nedreptatea, nici poveste că au căzut în ispită.
    Dar cel mai bun studiu de caz cred că îl are fiecare doar dacă se uită în oglindă.
    Nu cred că este măcar unul pe care să nu-l fi ”gâdilat” codița. Maturitatea, sau lipsa ei se poate vedea cu ușurință: ori te ia cu codița lui și te pune la ”lucru” (Apoc 12:4)…, ori pleacă de la tine (cum spune un proverb) ”cu codița între picioare” (Mat 4:10,11).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: