A VENIT URSUL

Sunt într-o călătorie cu frații din corul bărbătesc al bisericii noastre. Duminică vom sluji în Biserica Maranata din Knoxville, Tennessee, păstorită de fratele Vasile Deac.
Tocmai am ajuns la o cabană cu vreo 20 de încăperi, undeva pe un munte.
Cum am intrat ne-am pus pe glume că aici nici ursul nu urcă. Vreo trei dintre frați au deschis balconul și când colo… ursul trecea pe sub nasul lor!
Stăm cuminți înăuntru, în timp ce fratele Uțu pregătește mămăliguța cu șuncă.
Eu sunt în camera 1, chiar lângă intrare și nu am chef de glume…

20111112-003522.jpg

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

33 răspunsuri sa “A VENIT URSUL”

  1. Frate Cristian,
    V-am „prins intr-o …pasa proasta” ?

    „Vreo trei dintre frați au deschis balconul și când colo… ursul trecea pe sub nasul lor!”

    Apoi,

    „…Eu sunt în camera 1, chiar lângă intrare și nu am chef de glume…”

    E posibil ? Sigur ca da !
    Dar haideti sa va-nveselesc putin si sa va provoc la o cugetare, fiindca veni vorba de…urs.
    Desigur ca nu face obiectul postarii de…weekend, dar pildele sunt pilde chiar si pentru
    cei intelepti dar care iubesc intelepciunea. Ca pastor o stiti prea bine !

    1. Frate Cristian, desigur ca va mai amintiti de povestirea aceea cu tâlc, din cartea de Citire de prin clasa a treia, nu-i asa?
    Cei doi prieteni care mergeau impreuna prin padure si unul din ei, vazand ursul, repede se urca intr-un copac, lasandu-si prietenul „sa faca pe…mortu-n carare !”
    Stim ce i-a soptit ursul, nu ? (Desigur, ca desi sunt…”intrunite” toate conditiile de a va intalni cu…mos Martin, totusi sunteti inconjurat de alta categorie de prieteni. „Prietenul adevarat iubeste oricand si in nenorocire ajunge ca un frate !” Asa ca, stati linistit ! Sunteti pe maini bune ! desigur ca nu ale…ursului !

    2. A doua istorioara am aflat-o de curand…Este mai pilduitoare decat prima, dar cu acelasi subinteles, cu acelasi substrat spiritual ! Pentru „cine are urechi de auzit, sa auda !”

    Zice-se ca doi prieteni, (probabil ca aceeiasi din prima istorioara) mergeau prin padure. La un moment un urs se ia dupa ei. Ei se-opresc; se-opreste si ursul. Pornesc iarasi; porneste si ursul dupa ei. Cuprinsi de frica, se pun pe genunchi si incep sa se roage. Unul dintre cei doi, curios, deschide un ochi la rugaciune (asa cum fac si astazi din cei care „se fac ca se roaga…”) si priveste spre urs. Ursul, era …si el pe genunchi…
    Atunci cel ce vazuse ursul rugandu-se (urseste) plin de bucurie incepu sa strige: „Doamne, Tata, Te laud ca si ursul este crestin ! se roaga impreuna cu noi !”
    Se aseza apoi linistea, iar in aceasta liniste aparenta, il auzeau pe urs „rugandu-se printre mormaituri: „Domane iti multumesc pentru un asa pranz…”

    No, commment, frate Cristian !
    Deduceti cu ce fel de „om al rugaciunii” se-ntovarasisera cei doi…

    Desigur ca iarasi nu este cazul dar poate sluji de pilda celui care, pastor fiind o poate da si amatorilor de…rugaciuni formale !

    Domnul sa va binecuvinteze, si sa aveti un weekend implinit si sufleteste si trupeste, ca aveti foarte mare nevoie !

    • @ aciduzzu
      Era bun acolo si N.O.C.
      Hai sa fim seriosi ,sa fi atras oare mirosul mamaligutei mioritice pe ursul american.??.
      Sau o fi mirosul de fragute pe care corul barbatesc il are.?
      Avand in vedere ca intotdeauna oameni Lui Dumnezeu sunt o mireasma,cine stie ce mireasma a simtit ursul prin preajma corului barbatesc.
      Dar lasand gluma la o parte ,eu zic ca totusi fratele pastor sa se gandeasca de acum incolo bine inainte sa plece asa la munte..
      Ca nu cred ca a fost asa o coincidenta de mare si asezare camerei ,asa acolo in fata ursului ,chiar la intrare.
      Sa fi fost supus oare pastorul la vreun test ?
      Sa fi vrut oare corul barbatesc sa afle daca pastorul este imun la ursii.waou.
      Or fi observat ei ca prin jungla urbana ,pastorul este imun la lupii,si au vrut sa se asigure ca pastorul are imunitate si la ursi .Asta in cazul in care bisericile vor incepe sa fie prigonite ,si sa fie nevoite sa se adune prin padurii sau muntii.
      Ori a fost supus corul barbatesc la un test de tacere.,,,stam cumintii”””,e relatarea pastorului,in sfarsit tace corul ,nu mai face atata galagie.Ar fi si asta o invatatura pentru alti pastori care doresc macar un moment de liniste in mijlocul turmei,sa isi duca enoriasi prin preajma ursului,si apoi sa vezi cumintenie si liniste.
      Pe viitor poate ursul va deveni o metoda de potolire a turmei ,avand in vedere ca lupiii sunt deja bine amestecati cu oile.

      • Frate cimm,
        Din poveste-nepoveste, am invatat un singur lucru.
        Cand locul misuna de ursi sa-ti tii…respiratia…pana pleaca !
        S-ar putea ca ursilor sa nu le placa…respiratia (unora) etalata atat de duhovniceste…
        Aerul de munte este inmiresmat de parfumul fructelor de zmeura, fragutelor, afinelor, cetinei de brad nicidecum aroma artificiala de…chewing-gumm Winterfresh sau de pasta de dinti Colgate White…Ursul devine agitat in preajma artificilor „duhovnicesti” !

  2. Se pare ca acel cor, este numai un cor de barbati ( in cel mai bun caz), nu unul barbatesc! 🙂

  3. „Eu sunt în camera 1, chiar lângă intrare și nu am chef de glume…”

    : ))))

  4. Poate a fost trimis sa va pazeasca …. de ispite 🙂
    Daca ursi din partea aceea a locului sunt obisnuiti cu oameni s-ar putea sa fie periculosi, nu-i intaratati, dar daca nu sunt obisnuiti cu prezenta omului se sperie si fug.
    🙂 Si mai ales sa nu incercati sa faceti pe mortul (in afara faptului ca ati lesinat de frica), ursul nu acitit povestea. Va spun eu ce sa faceti: va opriti, bateti din palme de trei ori si ziceti: Bai, ursule! Pleaca tu in padure in treaba ta ca noi suntem oameni cumsecade si nu avem nimic cu tine!” :)))
    Oricum noi ne rugam pentru dvs si apoi cum sa lase Domnul sa fie mancati de urs niste purtatori de pace, vestitori de Evanghelie. Stati linistiti.

  5. O glumita sa va mai inveseliti:
    Doi ursi stau de vorba, inainte de hibernare si privesc cum frunzele cad din copaci.
    Unul dintre ei zice:
    – Odata si odata, tot ma trezesc eu mai din timp sa vad cine lipeste frunzele la loc!

  6. Cred că e Alin Cristea, negru ca cerul gurii sale 🙂

  7. Nu v-a papat nici ursul, nici Alin, la ora sase (ora dvstra)
    erati pe blog…m-am linistit. 🙂

  8. Un sfat: daca la noapte o sa dormiti in acelasi loc, chemati fanfara in ajutor, ca de trompete fuge si ursu….

  9. Se vede că nu s-a înțeles mesajul aticolului,
    Acela era ultimul urs care părăsea zona pentru noaptea aceea. Nu-și fac ei de lucru cu bărbații din Chicago, știu ei că pot sfârși în tigaia lui Uțu 🙂

    • Frate Corneliu,
      Eu ma refeream doar la urs nu la…bantuirea blogosferei !
      Mesajul este limpede ca apa de izvor. Conotatiile ar trebui sa-i vizeze doar pe cei neavizati, neaveniti…ca si ursii gunoieri. ca sunt si-n Romania cu precadere in zona Brasovului…dar si in alte zone… suburbane !

      • COMPLETARE:
        Frate Corneliu, mai bine sa lasam mesajul asa cum este ca nu cumva sa-l interptretam ad-literam pe tinerelul cu parul balai – David – care marturisea cu lux de amanunte cum s-a luptat cu ursul care tabara dupa prada-n turma, cum se lupta cu el si-l biruia prin…”ruperea falcii…” ( 1 Samule 17:35).
        Am deveni prea violenti din pasnici cum suntem !
        Blogosfera, se stie, este prea plina de salbaticiuni…

      • 1 Samuel 17:35…

      • Lei, soareci, elefanti,ursi, vrabiute… o adevarata fauna.

  10. V-ați tulburat la comentariul meu?!?!?!
    De la interpretare bag bine de seamă.

    ”V-am “prins intr-o …pasa proasta” ?”

    • Nu, nicidecum frate Corneliu Olan!
      Chiar mi-a placut comentariul dumneavoastra.
      Nu „m-am tulburat”, voiam doar sa-l condimentez nitel ! Pe bune. Sper sa nu fiti dumneavoastra intr-o…pasa proasta cu adevarat si sa…faceti alergie” la comment-urile mele.
      Chiar daca intotdeauna v-am admirat acuratetea gandirii si spiritul de observatie patrunzator.(Spre deosebire a unora, care asa cum am mai spus, bantuie blogosfera cu gandirea lor alambicata si plina de „idei” abstracte). Ca doar la asta ma refeream, fara triplate semne de intrebare si de exclare care puse anapoda, dau impresia ca te rastesti la cineva sau ca il injuri. (Oare nu stiati ca in spatiul virtual, atunci cand pui in urma unei propozitii sau fraze, prea multe semne de exclamatie, combinate cu semnele de interogare, unele dupa altele, fara nicio noima, se pot interpreta, pe drept cuvant, ori ca il injuri pe cel cu care dialoghezi, ori ca te…rastesti la el ?
      Puntei-le cel putin intre paranteze ca sa le deviati conotatia ce tine de astfel de intentii….)
      Deci, frate al meu, nu ma dezamagiti.! Sincer, doar voiam o „condimentare” a propunerii dumneavoastra in contextul dat de…prezenta ursului, nicidecum de prezenta dumneavoastra binecuvantata. Imi pare rau ca m-ati confundat cu…ursul !
      Cand ma refeream la „blogosfera prea plina de salbaticiuni, banuiti la ce si mai ales la cine ma refeream !

      Va doresc multa binecuvantare si sa nu ramaneti nici dumneavoastra „intr-o pasa proasta” cu privire la mine. N-aveti de ce ! Chiar n-aveti de ce !

  11. Trebuie sa intreb si eu…avea ursul coada? Sau era inainte de a fi fost pacalit? Ca negrul din cerul gurii precis de acolo i se trage…

    • Sora Rodica, intrebarea filozofico-retorica „De ce n-are ursul coada?” capata valente enigmatice sinonime cu „De ce are elefantul coada ? („Ca sa nu se termine brusc !”. o stiti nu-i asa ?)
      Spre deosebire de elefant, bietul urs a devenit negru in cerul gurii (precum un „a harapus cutya” din ungureste…), din cauza ca a… „luat teapa” de la cumatra vulpe, atunci cand cu „pescuitul interzis !”, cu braconajul, adica !
      Caci, spre deosebire de pesti care, in viziunea proprie se pot prinde si cu propria-ti coada (?) din dotare (ca doar nu-i…cel cu coada atat de negru…) in blogosfera nu „te prinde” ci SE PRINDE oricare incepator si-ti musca din coada ! De-aici toata negreala din cerul gurii ! Si nu se duce nici daca s-ar spala cu…hipoclorit, „cu lesie (silitra), cu multa soda…” (Ieremia 2:22: „Chiar dacă te-ai spăla cu silitră, chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămâne scrisă înaintea Mea, zice Domnul Dumnezeu.”)

  12. ACIDZZU
    În general îți citesc comentariile, chiar dacă sunt adesea lungi și prea lungi, dar înțeleg că acesta e felul în care te exprimi tu în scris.
    Nu mă grăbesc să îmi formez impresii despre o persoană fără ai da mai multe șanse, în spațiu virtual… who cares.
    Impresia mea despre tine nu e rea dar nici cred că prea contează.
    Dar uite te las pe tine să slectezi ce îmi adresezi fiindcă comentariul tău începe cu aprecieri, educație blogosferică, ortografie, apoi faci referință la înjurături și răstituri (nici nu mă gândesc vreodată la înjurat iar pe blog nu mă răstesc la nimeni, oricum nu prea ajută) spre final sunt iar frate, ai așteptări (nu-ți fă prea mari) și la sfârșit mă și binecuvintezi. Împartele pe categorii.
    Toate cele bune în continuare și te asigur că vreu să mai comunicăm.

    • Draga frate Corneliu Olan,
      Departe de mine gandul de a insinua sau a acuza intentii despre folosirea de cuvinte triviale sau injuraturi „in facto”. Ma refeream la folosirea unui limbaj codificat intr-un anume fel atunci cand comunicam in spatiul virtual. Semnele de exclamare sau interogare folosite succesiv unele dupa altele intr-o anumita succesiune sau intercalate de paranteze mari, paranteze mici, acolade, lasa sa se inteleaga intentia ca atare. Eu la astfel de intrebuintari ma refeream. Este bine sa se stie chiar aici pe un blog elevat, de catre cei necunoscatori cam „cu ce se mananca” aceste semne grafice si ce vor sa exprime. Desigur ca acum am fost suficient de explicit si de-acum incredintat fiind , ma veti privi si dumneavoastra cu alti ochi.
      Desigur ca intentia mea este de a comunica, nicidecum de a…injura si nu ma-ndoiesc ca si dumneavoastra aveti aceeasi intentie caracterizata de o binecuvantata curatie de inima.
      Sunt sigur ca vom fructifica timpul si spatiul intr-o binecuvantata comunicare de care avem asa de multa nevoie.
      Daca „somnul ratiunii naste monstri”, la fel de bine si lipsa de comunicare sau o comunicare defectuoasa tot monstri naste.
      Vedeti bine ce „iese” de fiecare data din comunicarea defectuoasa cu „Justitiarul extracuricular” al blogosferei si care, plimbandu-se bantuitor pe toate blogurile precum in ograda proprie amendeaza pe oricine n-are IDEI, virgule, cratime sau „vechime” in spatiul virtual…
      Sa stiti insa ca aprecierile mele sunt pozitive, iar daca va numesc frate si va binecuvintez in Numele Domnului, o fac din incredintare nu dintr-o limba despicata de cameleon. Sunt in stare sa intind o mana de impacare chiar dusmanilor mei, pentruca „roada neprihanirii este semanata in pace pentru cei ce fac pace!” (Iacov 3:18).
      Cu atat mai mult intind mana spre un frate al meu in Hristos, chiar daca in unele lucruri nu suntem de aceeasi parere dar, totusi, umblama la fel !

  13. De data aceasta simplu și cuprins în versuri:
    Cât privește despre mine
    Totul se va repara
    De-acu va fi și mai bine
    Fiindcă vom comunica 🙂

    • …Mana-ntinsa azi, pe puntea
      Gandului banuitor,
      Iute-nsenineaza fruntea
      Ce-i cuprinsa-n sfant fior !

      Se pecetluieste clipa
      Partasiei dulci, sub Har;
      Petrecuta sun aripa
      Duhului Sfant, la Calvar !

      Adevarata impacare
      O aduce imediat,
      C-o nemaitraita stare
      Iubind neconditionat !

      Iata deci, frate Corneliu ca se pot inchega partasii atunci cand suflelete sunt cuprinse de o binecuvantata stare poetica !

Trackbacks/Pingbacks

  1. Poante cu Alin Cristea (12.11.2011) « Romania Evanghelica - 12 noiembrie 2011

    […] https://popaspentrusuflet.wordpress.com/2011/11/11/a-venit-ursul/#comment-11490 Share this:FacebookTwitterLinkedInLike this:LikeBe the first to like this post. […]

  2. 13 postări în Top 100 WP (13.11.2011) « Romania Evanghelica - 12 noiembrie 2011

    […] fi “pregătit” pentru venirea Domnului? Nu, vei fi pe facebook! (mariuscruceru.ro) 7. A Venit Ursul (popaspentrusuflet) 10. Bodo – Solutia lui Huidu: intoarcerea catre Dumnezeu! […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: