Aseară, după episodul cu ursul, cu acordeon și chitară, ne-am strâns în jurul unei cărți de cântări vechi de din vremea stăruințelor de demult (ce amintiri!).
Cred că am cântat vreo 50-60 de cântări, de la „Cine-mi va da lacrimi de căință”, „Sunt un firicel de floare”, „Când simți în piept amar mustrarea” până la „Am văzut adâncul mării” și „”Deșteptare”. Ne-am poticnit doar la… „Doar o colibă aici jos îmi ajunge” din cauza cuvintelor (nicicum nu am putut să acceptăm că o colibă poate avea etaj 🙂 ).
Oricum, am stabilit unanim că sunt mai faine cântările vechi.
CÂNTĂRI… CA PE VREMURI
12 noiembrie 2011 
11 comentarii
About Cristian Ionescu
Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA11 răspunsuri sa “CÂNTĂRI… CA PE VREMURI”
Lasă un răspuns
ELIM – YOUTUBE
Vizitați pagina Bisericii Elim, Chicago
ULTIMA GENERAȚIE
CONVENȚIA PENTICOSTALĂ ROMÂNĂ, SUA ȘI CANADA
Comentarii recente
 | Cristian Bumbar la FROM THE SLAPS TO THE POK… |
 | Gaby la WHAT IS GOING ON |
 | CE SE ÎNTÂMPLĂ?! Nim… la WHAT IS GOING ON |
 | Nick Franciuc la PILDA CELOR ZECE FECIOARE… |
| Nick la PILDA CELOR ZECE FECIOARE… |
 | Mihai Nicolae la CESAȚIONISMUL ÎMPOTRIVA BIBLIE… |
 | Mihail Marinescu la 12 MITURI DESPRE CALVINISM, TO… |
 | Cărţile Ploieştiului la ANDY STANLEY, YOU ARE WRONG,… |
 | A.B la ANDY STANLEY, YOU ARE WRONG,… |
 | Mike M Lozneanu la THE CHURCH AND THE VINDICTIVE… |
Roata popularității
POPAS PENTRU SUFLET 
Imi place foarte mult sa cînt,cu acordeonu. Poate aţi cintat si cîntarea aceasta, Doamne Dumnezeul meu; Tu să mă ajuţi la greu o,Isuse Doamne.
Poate Dumnezeu v-a mai îngădui ca în călătoria noastră spre ţara sfintă să ne mai intilnim dacă nu?
Ajutăne doamne ca Dorinţele din această cîntare să se împlineasca în dreptul fiecăruia dintre noi. Adică; Şi in cartea ta ne-ai scris; Pentru al Tău Paradis..
Cu toţii în cer să fim;la masa ta să servim… -Cu toată familia,……..
Cu Avram şi cu Isac;… Cu Enoh şi cu Ilie să cîntăm o vejnicie o,Isuse doamne
Poate faceti un video si-l postati aici 🙂
Cintarea „doar o coliba” este o mare minciuna. 🙂
Ati vazut pe careva in coliba stind?. 🙂
Frate Cristian,
faceti va rog o incercare:
anuntati biserica ca in urmatoarea intilnire, nimeni nu va cinta nimic,
separat, in duet, cor sau fanfara;
vor fi doar cintari comune;
sa vedeti cum se unesc cu bucurie fratii in cintare;
este nemaipomenita cintarea comuna;
mai ales daca vorbiti cu fratii si dati cintarile vechi.
Poate de asta a venit ursul , sa stati mai mult impreuna ianuntru si sa cintati, sa prindeti gustul. 🙂
care au atita miez si melodie.
cred ca deja i-ati prins gustul.
eu am vazut, chiar daca nu pe viu. am vazut si copii care mor de foame sau care n-au pe nimeni si de care nu le pasa nici macar crestinilor.
Cei care stau in coliba pot sa cante cantarea Doar o coliba…” nu noi care traim in comfort.
Si atunci ce ne ramane de facut decat sa ne intoarcem la Dumnezeu asa cum cere El? Sau… ne cere ceva ce nu suntem gata sa-I predam, precum tanarul bogat din Biblie? Caci asta e ce ne cere Domnul; o inima neimpartita. Sa ne ajute Domnul pe toti la aceasta, ca odata sa vom putea serba la masa Sa… cu Enoh si cu Ilie in a Sa Imparatie…. Amin!
“Ati vazut pe careva in coliba stind?”
Acum vreo patru ani am locuit sase luni intr-o „coliba” din placaj 2.5mx2.5m, din iunie pana in decembrie, la marginea Bucurestiului.. Prima luna am stat fara apa (fantana), apoi urmatoarele luni fara curent electric. In octombrie, desi aveam curent electric cu care sa ma incalzesc, veneau vecinii pe la mine sa vada daca nu am inghetat 😦 . Desi nu aveam serviciu, nu am dus lipsa de nimic … In decembrie, cainele mi-a adus un iepure abia vanat … si am multumit Domnului pentru purtarea de grija …
… asta pana sa imi fac „coliba” cu etaj … 🙂
Contextul compunerii melodiei DOAR O COLIBA este chiar la indemina corului din Chicago deoarece cartea COLIBA UNCHIULUI TOM descrie viata grea a negrilor de pe plantatiile statelor din Sudul Statelor Unite, unde va aflati chiar acum. Iar in cantecele negrilor americani crestini revine des tema aceasta.
Mike,
eu vorbeam de „contextul cintatului” acestei cintari. 🙂
Auzi, oameni bogati sa cinte asa ceva. 🙂
In Romania or mai fi, si tot nu se potriveste,e ca nuca-n perete;
si la noi familiile bogate „dicteaza” in biserica, nu cei care sunt duhovniceti, aceia se retrag.
niste versuri: „ridica receptoru`, suna creatoru`, ii e dor de tine.” : | tocmai le-am auzit pe alfa si omega tv la un predicatorcantaciosprooroc. ceva de la „flacara inchinarii”.
Da, este adevărat, sunt mai frumoase cântările vechi deoarece sunt inspirate de Dumnezeu, dar multe din cântările noi sunt de inspirație omenească, senzuală, fară călăuzirea lui Dumnezeu. Ne cântăm nouă, ne amăgim prin cântările senzuale ce au în conținut doar senzualitate, și inducerea de hipnoză prin repetarea exagerată a unor versuri, care în esență nu-l au pe Dumnezeu nici destinatar, nici sursă, ci pe demoni sau pe om. Ne amăgim prin versuri „religioase” pe muzică demonică cum este rock-ul, jazz-ul, blues-ul și altele asemenea lor. Trebuie sa veghem că vrurile sunt grele. Fii binecuvântat(ă) de Dumnezeu !