9 ianuarie 2012 
Recent am primit un email cu o povestioară care suna cam așa:
Un ceas cu cuc, extrem de inteligent, capabil să evalueze situația la locul de muncă este testat în întreprinderi din SUA, Japonia și România. Iată rezultatele:
- În SUA – la 8 dimineața zice ”cu-cu, cu-cu, bun venit la lucru!”, la 12 ”cu-cu, cu-cu, luați pauză de la lucru!”, iar la 5 seara ”cu-cu, cu-cu, s-a terminat ziua de lucru!”
- În Japonia – la 8 dimineața ”cu-cu, cu-cu, sunteți deja la lucru?”, apoi la 1 ”cu-cu, cu-cu, încă nu ați luat pauza de la lucru?” și, în fine, la 8 seara ”cu-cu, cu-cu, încă nu ați plecat de la lucru?”
- În România – la 9 dimineața se miră ”cu-cu, cu-cu, încă n-ați venit la lucru?”, la prânz ”cu-cu, cu-cu, încă nu v-ați apucat de lucru?”, iar la 4 după amiaza ”cu-cu, cu-cu, mai este cineva la lucru?”
Nu vă ascund că în primă fază m-a bufnit râsul. Probabil că vrednicia japonezilor și lenea românilor sunt oarecum exagerate, deși stereotipurile există. Când am aplicat teoria la românii din America (sau diaspora) nu prea se potrivește. Aici, românii sunt foarte apreciați ca muncitori, meseriași, oameni de afaceri și intelectuali. Sunt neîntrecuți în etica muncii, lucru care afectează participarea la serviciile bisericii. (Credeți-mă, știu ce vorbesc!) De ce? Pentru că li se merită. Poate este în natura oricărui om să taie colțuri dacă poate sau dacă nu este cointeresat. Și în România comunistă cam aceasta a fost situația.
Este adevărat că nu are în sine o relevanță religioasă în sensul propriu, ca să se încadreze în specialitatea acestui blog, dar nu m-am putut abține să nu îmi exprim poziția. Istorioara este hazlie dar nu ne este mai valabilă nouă ca altora. Este reacția naturală a oamenilor dezinteresați. O, dacă tot am zis ceva de a da și un sens creștinesc problemei, Biblia spune:
Coloseni 3:22-25 ”Robilor, ascultaţi în toate lucrurile pe stăpânii voştri pământeşti; nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci cu curăţie de inimă, ca unii care vă temeţi de Domnul. Orice faceţi să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care ştiţi că veţi primi de la Domnul răsplata moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos. Căci cine umblă cu strâmbătate îşi va primi plata după strâmbătatea pe care a făcut-o; şi nu se are în vedere faţa omului.”
POPAS PENTRU SUFLET 
Șeful către muncitori pe un șantier in România
:
– Băieţi, azi e luni… azi e zi grea… nu lucrăm… Mâine este marţi… marţi ne pregătim de lucru ! Miercuri lucrăm, aţi înţeles ?! Joi ne odihnim, Vineri ne pregătim pentru Sâmbătă pentru că e zi de baie, Sâmbătă facem baie, Duminică ne odihnim şi Luni e zi grea şi Marţi ne pregătim de lucru… şi Miercuri iar lucrăm ! Are cineva vre-o nelamurire ?
– Şefu… in fiecare miercuri o să lucrăm ?!
Hmmm! nu cred ca este chiar asa cu toti Romani. De exemplu,Sotia trebuia acum simbata seara sa intre la servici pe ora sapte pina duminica dimineata, iar duminica dupa masa la ora cinci am plecat impreuna la adunare,dar pe ora sapte trebuia sa plece la serviciu, pina aztazi lunea la ora trei dupa masa este la servici.
Deci (Luni e o zi grea) total 32.de ora la lucru.
Nu toata lumea permite sfirsit de saptamina sa aiba o zi de baie,si de odihna,.Deci Frate Gabi vremea zic trebuie Rascumparat,caci zilele sint rele.
Frate Ianos , pai era vorba de lucru pe santier 🙂
Gabi, se fac angajari pe santierul acela? 🙂
da, dar din pacate nu se mai lucreaza miercurea. 🙂
Tot românește sună și aceasta: ”ce poți face azi nu lăsa pe mâine, lasă pe piomâine…poate nu mai trebuie”. așa ceva numai experiența de ani de zile poate să scoată la iveală.
Codul muncii românesc:
1. Cine se scoala de dimineata, e obosit si casca toată ziua.
2. Ce poți face astăzi, lasa pe mâine sau pe poimaine ca raspoimaine poate nu mai trebuie făcut.
3. Cine sapa groapa altuia, face munca voluntara.
Ben ,la americani este vre-un cod al muncii? Sau cu noua administrație toți lucrăm la negru și nu mai sunt necesare coduri?
o intrebare cu bataie lunga …
oare cum ar muncii romanii din romania daca ar fi platiti precum romanii din diaspora? si viceversa: de ce romanii din diaspora nu se intorc in romania sa munceasca cu acelasi elan pe plaiurile natale ???
cum comentam ?
Păi n-am zis de ce? Nu sunt cointeresați!
@maricel, sa ma ierti de indrazneala dar eu as fi curios care este raspunsul tau la intrebarea ta> Ca sint convins ca tu ai pus aceasta intrebare cu speranta ca vei primi raspunsul gindit de tine. Am dreptate?
Oricum te rog daca vrei sa postezi gindurile tale in spatele intrebarii puse de tine. Fii binecuvintat
„Aici, românii sunt foarte… neîntrecuți în etica muncii… (Credeți-mă, știu ce vorbesc!)” 🙂
Daca cele de mai-sus n-ar apartine irealului, cel putin ar fi tragicomice.
Care etica, care stiinta ?!? Ca putem aduce exemple din imediata dvs vecinatate!
Prea vă sunt estompate vederile de ”uscăturile” noastre (de care au toți, nu-i așa?)! Imaginea clară a românului în America este că muncește pe brânci și se realizează! Vorbim de majoritatea!
(Am văzut comentariul dvs. destul de înjositor pe blogul vindecătorului)
D-l Barthimeu, cu un asemenea comantariu nici chiar Vindecatorul nu te-ar fi lasat sa apari pe blog..El mai are inca un dram de patriotism in el si prin faptul ca nu a parasit barca cu toate ca a avut si are sanse si oportunitati ca si dvs.
Vreau sa luati nota ca eu ca roman ma simpt jignit de afirmatiile dvs.Recomand ca pe viitor sa va referiti doar la dvs, lasati-ne pe noi asa cum ne-a ingaduit Dumnezeu.Domnul sa va binecuvinteze.
Oameni lenesi si oameni harnici sant pretutindeni. Noi nu cunoastem caracterul in mod deplin a altor natiuni si de aceea vorbim asa de romanii nostrii.
Eu cred ca, sant si germani si americani, care nu se dau atata in vant sa munceasca, insa mediul in care traiesc ii obliga sa faca acest lucu.
O problema ar fi ca, harnicia nu tine de pocainta si sfintenie. Este plin iadul de oameni care in viata lor au fost harnici, oameni exemplari in societate, din toate categoriile sociale. In viata unui crestin autentic, lenea nu exista si daca chiar este posibil sa apara, ea apare doar accidental, datorita clipei de neveghere.
Si iata ca Maricel a atins coarda, in ce priveste stimulentul. Sant convins ca, daca americanii si germanii ar trebuie sa munceasca pe 150-300$ pe luna, le-ar cam iesi harnicia din ei.
Cine poate nega vrednicia si munca romanului cred ca este nascut pe alta planeta sau Dumnezeu i-a luat mintile sa nu vada si sa nu auda. Nu ne referim la plata muncii in Romania sau respectul pentru aceasta.Nici la procentul de lenesi care exista in orice natiune.
Sunt o categorie de persoane,care datorita unui handicap dictat de sistemul politic comunist ce le-a imprimat aceasta oroare fata de tot ce este romanesc, jignesc si subapreciaza totul, la general.Nu isi dau seama ca vor nu vor sunt parte a sistemului genetic al romanilor.
Frate Ionescu.Foarte bine punctat. Cind un individ are o motivatie corecta, atunci cauta sa =si arate limitele randamentului sau.
Mi se pare foarte binevenita paralela intre vrednicie, motivatie si credinta.Doar ca avem un pic inversate rapoartele. Cind individula ajunge la o indestulare materiala, cind este intr-o situatie sociala cu o protectie mai mare, crede ca este destul si nu se mai „inghesuie” la rugaciune si nu se straduie sa ajunga la timp la intilnirea cu Dumnezeu.Sub impulsul ca a muncit si a obtinut destul de mult, se vede in pozitia de a pierde timpul facind teologie in loc de ucenici.NU FITI MULTI INVATAORI, DAR MERGETI PINA LA CAPATUL PAMINTULUI SI FACETI…
Unde sunt cuvintele bibliei care ne spun ce sa cautam mai intii?
Mai intii trebuie sa ajungem in America.Apoi sa muncim doi-trei ani si cu banii adunati la ciorap sa avem un „mic” bussiness cu ceva bosorogi, adica sa muncim de vreo 2-3 mii de dollari si sa jupuim niste vaduve batrine de 5-6 mii, s-apoi om mai vedea cum este cu credinta, cu timpul de rugaciune, cu facerea de bine, cu impartitul a ceea ce Dumnezeu a ingaduit sa avem CA ESTE CLAR SI BIBLIC CA A INGADUIT ACESTE STARI DE LUCRURI NU LE-A DAT. Ba mai exploatam si niste frati si surori pentru o plata de nimic, fara sa ne gindim ca datorita lor ne indestulam.Ti se va spune ca asa este legea care reglementeaza afacerile.Dar biblia ce spune intereseaza pe cineva?
Vreau sa revin pentru ca luat de val o sa spun alte lucruri si mai grave.
Este o vorba care ne face sa intelegem si mai mult distinctia intre credinta si motivatia care se poate imparti in doua.Motivatia pentru munca si motivatia pentru credinta.
Motivatia materiala te face sa te avinti in munca tot mai tare, pe cind, in ce priveste credinta, abia cind nu mai ai nimic iti dai seama ca Dumnezeu iti este indeajuns.
Biblia nu ne spune munciti pina adunati comoara voastra pe pamint, ci spune CAUTATI MAI INTII IMPARATIA ca celelalte lucruri le vom primi pe deasupra.Nu asa scrie? Cine asculta, cine implineste, sau si mai rau: cine mai crede aceste cuvinte.
Musai sa mai spun ceva. Apreciati voi care cititi cit de fericiti suntem noi crestinii cind se implineste cuvintul lui Dumnezeu in vietile noastre si mai ales cind spune Domnul Isus (parafraza) ve-ti suferi pentru numele meu!
Dar, se poate compara fericirea gasita de unii care afirma raspicat ca fericirea se afla in lucrurile mici :
-o mica vila
-un mic iaht
-o mica mostenire
-un mic helicopter
Judecati voi cele vorbe ale mele, dar cred ca strigarea fr pastor Ionescu ar trebui sa ne opreasca din „alergarea bezmetica” dupa averi materiale chiar avind o motivatie numita dollar si schimbarea motivatiei pentru a putea creste spiritual si a ajunge la sfirsit pentru a primi cununa. Fiti binecuvintati (chiar si cei care nu iubiti romanii)
O vorba spusa deseori printre tineri:
„Luni am zis ca marti ma duc miercuri la servici, joi dac-am vazut ca vineri a trecut, sambata de ce sa ma mai duc, daca duminica sunt liber?”:))