6 februarie 2012 
Un nou sondaj de la Barna Group scoate la iveală câteva aspecte foarte interesante cu privire la impactul pe care biserica (de data aceasta din punct de vedere numeric) îl are asupra participanților. Bineînțeles, procentajele trebuie analizate mult mai profund și este clar că numărul de membri ai unei biserici este reflectat într-o mulțime de factori colaterali. Trebuie să adaug că în condiții specifice de etnicitate (cum este de exemplu comunitatea română din diaspora) aceste numere pot fi arbitrare. Conceptul însă poate fi păstrat. Dar, mai întâi rezultatele sondajului și apoi câteva observații:
Pentru cei care nu înțeleg engleza, întrebările sunt, la rând:
- Te simți parte dintr-un grup de oameni cărora le pasă unii de alții
- Experimentezi o legătură personală și reală cu Dumnezeu
- Dezvolți o cunoaștere și înțelegere mai profundă
- Biserica are ca prioritate ajutorarea săracilor
- Serviciile bisericii au avut un impact major în viața mea
Răspunsurile au fost grupate în trei categorii:
- Membrii unor biserici cu mai puțin de 100 de persoane
- Membrii bisericilor între 100 și 300
- Membrii în biserici care depășesc 300
Procentajele scot în evidență câteva aspecte interesante:
- Bisericile cu mai puțin de 100 de membri oferă participanților un mediu intim, o îngrijire și supraveghere spirituală mai susținută
- Bisericile cu mai mult de 300 de membri oferă o învățătură mai consistentă, de mai mare impact și tot felul de proiecte și activități cu posibilități de implicare personală
- Uimitor, bisericile de mărime medie (între 100 și 300) rămân în urmă la toate serviciile, oferind mai puțină intimitate, îngrijire, hrană spirituală și implicare decât în amândouă celelalte categorii! De ce?
Iată părerile mele cu privire la aceste rezultate oarecum surprinzătoare:
Mai întâi, este o problemă de conducere. Bisericile mici nu sunt dependente doar de viziunea unui lider sau grup de lideri și, chiar dacă nu au o învățătură și servicii divine de calitate, compensează prin faptul că este foarte ușor de administrat, oamenii se cunosc unii pe alții și se ajută reciproc. În bisericile mari, conducerea poate compensa lipsa de intimitate prin tot felul de acțiuni și programe care îi aduce pe oameni împreună în grupuri mai mici, de interes specific.
În al doilea rând, este o problemă de resurse. Dacă în bisericile mici, resursele limitate sunt compensate de nevoi pe măsură, observându-se și mai puțină disponibilitate pentru o activitate mai largă, în afara zidurilor bisericii, în bisericile mari există resurse pentru implicarea în proiecte misionare și umanitare, unele grandioase.
Ce se întâmplă cu bisericile de mărime medie? Consider că le lipsește capacitatea de conducere și viziune a bisericilor mari, dar și posibilitatea unei interacțiuni mai intime și implicarea generală ca în bisericile mici. Resursele limitate și implicarea minimă în proiecte fac din aceste comunități adevărate bălți stagnante. Pe de o parte spiritul vizionar de conducere este înlocuit cu un grup de legiuitori (fie el și stil prezbiterian) și o masă de oameni cu loialități greșit instigate. Dacă într-o biserică mică oamenii sunt loiali unii altora (spirit comunitar), iar în bisericile mari sunt loiali viziunii conducerii (spirit vizionar), în bisericile medii loialitatea este față de… firmă!
Pericole? În bisericile mici, cel mai mare pericol este irelevanța. Acele biserici reprezintă o rețetă a supraviețuirii în cerc închis. În bisericile mari există pericolul corupției și spiritului de cult al personalității. În Bisericile medii, pericolul este că… nu există niciun pericol 🙂 !
POPAS PENTRU SUFLET 
Parerea mea este ca o adunare de maximum 500 de suflete este deajuns. Iar adunarile ar trebui sa se dezvolte in fiecare cartier prin orase. Adunarile mai mici numeric pot fi mai usor de administrat din toate punctele de vedere si lucrarea duhovniceasca ar fi mai buna.
Relatia pastor-adunare si relatia intre membri ar fi mai stransa.
”Avand in vedere scopul pentru care am fost creati noi(adj.) in Hristos, ca sa slujim de Lauda Slavei Harului Sau, consider ca marimea unei adunari nu poate sa depaseasca capacitatea de relationare a madularelor care o compun, in asa fel incat in mod cumpatat, echilibrat, proportional cu masura de credinta a fiecaruia, toti din adunare sa-si poate aduce slujba pentru Gloria lui Dumnezeu.
Epistolele ne dezvaluie aceasta taina, taina Adunarii, “sa fie potrivire in trup”, echilibru, armonie intre madulare, “sa nu fie dezbinare in trup”, toti sa fie ziditi, “prin ceea ce da fiecare incheietura, isi face cresterea potrivit cu lucrarea fiecarei parti in masura ei si se zideste in dragoste.” Ef. 4:16”
de aici: http://vesteabuna.wordpress.com/2009/04/18/masura-marimii-unei-adunari-lucrarea-fiecarei-parti/
Ce este mai important de fapt in aceasta ecuatie? Cat de mari , sau cat de „”calde””? Inteleptul spunea si acum inteleg pe deplin talcul;”Am vazut robi mergand calari si voievozi mergand pe jos”.Uneorii stau mai mult pe genunchi pastorii, pe cand madularele stau la soare si pe terenuri de sport,ca deh , avem nevoie si de odihna. Matematica lui Dumnezeu este simpla,acolo unde sunt adunati in numele Meu , si EL estein mijlocul lor.Peste timp ,orice forma am alege devine obisnuinta si rutina, si incet si declinul. Trebuie sa ne dam toate silintele si sa fim sinceri ca efortul uman fara calauzire divina aduce esec.Statisticile sunt cifre, cifrele sunt arabe ,astfel trebuieste calauzire si dragoste in toate.
Atata cat s-o poti pastori in dragoste ! (1 Petru 5:2-4).
Fratele Petru Laze, comenta pe blogul fratelui Petrica Lascau la http://lascaupetru.wordpress.com/2012/02/04/sfat-bun-zambetul-de-sambata/
„Noi romanii sintem bolnavi profesional, ne-au inbolnavit comunistii, daca nu gindesc toti ca noi ii eliminam din biserica, nu putem trai cu opozitia. Ce este bun la unele biserici americane au invatat sa traiasca cu opozitia si au devenit mai stabile. Exemplu, un pastor roman a vizitat o biserica adventista americana si a intrebat: „Aveti tot 100 de membri?”
„Da”.
„Din care citi activi?”
La care pastorul a raspuns:
„TOTI 50 IMPOTRIVA LA CEI 50…!”
Din aceste motive ne vom diviza pina cind vom deveni biserici americane mici de cartier.”
Cred ca ar trebui sa consideram si o alta posibilitate. Se pare ca marimea bisericii oglindeste o alta caracterisitca, adica cresterea fizica si spirituala. Cartea Faptelor Apostolilor relateaza ca acolo unde lucra Duhul Sfant, oamenii se intorceau cu miile la Dumnezeu.
Bisericile mici (ma refer la acelea sanatoase) sunt inca in crestere. Daca intr-adevar sunt sub autoritatea lui Dumnezeu, vor creste si vor deveni biserici de talie medie. Daca nu, se vor destrama, sau vor deveni doar epave unde doi sau trei batrani se mai aduna sa-si planga trecutul. Faza mai critica este pentru bisericile medii. Se pare ca multe biserici de marime medie supravietuiesc intr-o stare unde nici oamenii nu sunt intr-o partasie cu fratii si cu Dumnezeu, nici nu primesc invataturi sanatoase, nici nu au impact in viata credinciosilor sau a comunitatii din care fac parte. Se pare ca ele raman intr-o stare handicapata, unde li se duce doar vestea ca mai sunt in viata.
Bisericile mature (300+ membri) eventual devin si ele victimele propriului succes. Cartea Apocalipsei ne atentioneaza ca bisericile cele mai renumite, daca nu sunt mobilizate mai intai de dragostea fata de oameni si de Dumnezeu, sunt in pericol de a-si pierde sfetnicul din mijlocul lor.