CÂT DE GROAZNIC ESTE IADUL?

Știu, noi trebuie să-L iubim pe Dumnezeu și nu să fugim de mânia viitoare! Dar, v-ați pus vreodată întrebarea cine ar mai căuta viața veșnică dacă nu ar fi moarte, sau de ce ar dori oamenii să ajungă în rai dacă nu ar fi iad? Adevărul este că ideea de a fi pentru totdeauna într-un chin mai îngrozitor decât orice durere experimentată în trupul acesta este atât de monstruoasă încât ori nu credem deloc, ori credem altceva, ori ne pocăim! Te-ai întrebat de ce Domnul Isus vorbește mai mult despre iad decât despre rai?

Circulă tot felul de mărturii despre vizite în iad sau în rai. O mulțime de oameni și-au descris experiențele morții clinice, unii raportând imagini și conversații pe care în mod normal nu ar fi avut cum să le perceapă. Sunt deja notorii sunetele teribile atribuite iadului, înregistrate de savanții ruși care ar fi penetrat scoarța terestră la o adâncime de aproximativ 14 kilometri în Siberia. Cazul este declarat un fals deși nu sunt prea multe detalii care să confirme sau să infirme legenda. Eu mă îndoiesc de autenticitatea înregistrării.

Nu este scopul meu în această postare să fac un inventar al textelor biblice care vorbesc despre iad. Nu voi face prea multe trimiteri la declarații, mărturii sau documentare legate de acest subiect. Doresc să subliniez un singur adevăr referitor la iad: în eternitate – și iadul face parte din eternitate – lucrurile nu sunt și nu se desfășoară în gradații de tip uman. Acolo totul există și se manifestă în absoluturi. Iadul este un chin absolut datorită infinității sale în timp și intensitate. În iad nu este speranță, nu este ameliorare și nu este compasiune. Acolo este o lume așa cum și-o doresc mulți: fără Dumnezeu!

Probabil – așa cum am menționat – înregistrarea cu țipetele iadului este un fals. Totuși, închipuie-ți că vei asculta acest vacarm – fie el doar imaginar, dar infinit mai intens – pentru restul eternității, fiind în mijlocul lui. Problema nu este că sunetele iadului sunt sau nu așa, ci că nu au termen de comparație în acustica naturală. În imaginea de mai jos, un creștin dovedește că sunetele ar fi un fals, dar simpla lor audiție, înmulțită cu infinitul, ar trebui să ne dea de gândit:

Pentru mai multe informații despre rai și iad, AICI (engleză).

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

40 răspunsuri sa “CÂT DE GROAZNIC ESTE IADUL?”

  1. Cu adevarat infricosator…

  2. Imaginea iadului in mintea omului contemporan este influentata in mare parte de „biserica” catolica si de Dante

    Nu cred ca iadul este o camera de tortura inventata de Dumnezeu sa-i chinuie pe oameni cu ajutorul diavolilor.

    Ca daca diavolii ai chinuie pe oameni , cine-i chinuie pe diavoli?

    Cred ca iadul este mult mai groaznic decit acele urlete inventate de rusi.

    C.S. Lewis spunea ca iadul este inchis pe dinauntru, nu pe dinafara..

    Un batrin a inceput sa invete evreiasca pregatindu-se sa mearga in rai
    Intrebat ce va face daca va ajunge in iad, a raspuns ” deja stiu ruseste”

    • Dar CS Lewis (pe care îl citezi ca pe Biblie 🙂 ) de unde știe cum e iadul, iar tu de unde știi cum nu e…
      Măcar catolicii și-au inspirat imaginația din textul biblic: lac de foc, chin, văpaie…
      Cât privește faptul că demonii sunt și ei chinuiți, e adevărat! Altfel, iadul ar fi raiul lor.

      • Asta observ si eu…. desi Gabi adesea gandeste bine, nu gandeste original… mereu citeaza predicatori ca si cum aia ar insemna ceva…..Cred ca Gabita citeste prea multe carti si nu citeste Biblia 🙂

      • Val

        Evrei 13:7

        Oamenii cu gindiri originale nu scriu pe bloguri ci scriu carti.. 🙂

        De aceea imi place sa-i citez, ca scriitorii blogheristi sa citeasca si ai ceva idei originale

        Nu sint destul de destept sa ma citez pe mine

        As putea sa scriu lucruri pe care le-am citit fara sa dau nume … stiu ca la carismatici/penticostali se poarta…

        Sa scot mitraliera de versete , nu o fac prea des…

        Toata lumea o face pe bloguri

        Cartile, in „cultura” unora penticostalo/carismatici sint pierdere de timp..

        Nema Kultura 🙂

        Vorba minerilor prin 1990: „noi nu gindim noi muncim”

        Cit despre citirea Bibliei , cea ce crezi este credinta ta, de obicei nu contrazic credinta, fiecare cu a lui….. 🙂

      • Gabi,
        Nu trebuie sa ne citam pe noi, dar e mai tare cand spunem ce ne descopera noua Domnul–ca doar si noi avem Duhul–decat sa tot citam ce Duhul descopera altora…. parerea mea 🙂

      • Val , hai sa ne punem caciula de carismatici pe cap si sa gindim:

        Sa zicem ca auzi o voce in cap 🙂 care iti descopera un adevar biblic

        Ma gindesc ca imediat il scrii jos si il impartasesti cu cei din jurul tau sau il pui pe un blog sau il scrii pe o hirtie si mi-o trimiti mie.

        Eu la rindul meu( care nu aud voci si Duhul nu-mi descopera multe, ca doar nu toti prorocim sau avem celeasi daruri) , citesc ce ai scris , judec si constat ca nu este o erezie si de fapt este destul de interesanta descoperirea ta.

        Ce fac eu acuma:

        Ma duc pe alt blog si IMPARTASESC : ” fratele Val , care are darul de a auzi voci , se pare ca o voce i-a spus un adevar mare si acel adevar este……

        Ce este gresit in asta?

      • Val

        Chestia este ca unii penticostali si majoritatea carismaticilor aud prea multe voci prin cap si uita ca Dumnezeu s-a relevat progresiv

        Unora Dumnezeu le-a relevat adevaruri mai multe si la altii deloc…. ca pe unii ia dat sa fie invatatori , pe altii apostoli

        Charles Hodges spunea 🙂

        The progressive character of divine revelation is recognized in relation to all the great doctrines of the Bible. .. What at first is only obscurely intimated is gradually unfolded in subsequent parts of the sacred volume, until the truth is revealed in its fulness.”

        Asa de curiozitate, poti sa ne spui si noua o descoperire noua si originala pe care Duhul ti-a descoperit?

    • Se pare ca ai inspirati straine, cine nu il crede pe Dumnezeu pe cuvintul lui scris nu ai cum sa poti sa il urmezi, si nici sa crezi despre Rai promis de El….. Asculta de Biblie ca nu vei gresi…… (…)

  3. Daca totusi cineva vrea sa fuga de mania viitoare , ce are de facut? Cunosc oameni care s-au pocait de frica iadului 🙂

    • Eu cred ca „macar de frica iadului” daca ne-am pocai, ar fi bine;
      mi se pare ca acum crestinii nu mai cred in Iad;
      si nici a sta nu e un lucru bun;
      de aceea se intimpla lucruri absolut infricosatoare in adunari;
      atitia tineri care nu duc o viata curata, de care chiar parintii se pling;
      daca nu ar pacatui macar de frica Iadului, tot ar fi CEVA.

      • Am gresit cu acel SMILE pus dupa „frica iadului”. Aceasta frica o au toti arminienii, intr-o masura mai mare sau mai mica. Cum Legea nu se impaca cu Harul tot asa frica de iad nu se impaca cu Dragostea lui Dumnezeu de care nimeni si nimic nu ne poate desparti. Merita sa stim si sa spunem si altora cine suntem in Hristos!

  4. Daca pe fondul acestor sunete s-ar mai adauga si sectia ritmica, o chitara electrica cu efecte de „distortion”, si un text ca „Doamne, Tu esti mare/ Lauda Ta umple intreg pamantul/Ridicam mainile…”, ar deveni un nou schlager in mai toate bisericile.

  5. „…atât de monstruoasă încât ori nu credem deloc, ori credem altceva, ori ne pocăim!”

    Este o expresie care am auzit-o prima data aici in America. Este vorba de expresia „I choose to believe there is no hell” (Aleg sa cred ca nu este iad). Prima data am crezut ca este o gluma, dar persoana era serioasa. Daca ar fi spus ca NU CREDE ca este iad, nu mi-ar fi parut neobisnuit. Ar fi gresit, dar asa crede el. Dar sa zici ca alegi sa crezi, dupa mine este ca un oximoron, sau contrazicere in sens. Ca si cum ai vrea sa te ridici singur tragindu-te de sireturi. Cum adica aleg sa cred? Ori CRED ceva, si chiar daca este gresit eu asa cred si asa e convingerea mea. Nici o problema de sens. Ori NU STIU ceva, si atunci n-am ce crede. Ma pot interesa, mai aflu ce zice unul si altul, dar se poate sa nu am o convingere. Si aceasta ar face sens. Problema e cu ALEG SA CRED. Pentru ca asta mai degraba inseamna ca inca nu esti convins, dar totusi te consolezi singur alegind ce este mai convenient, fara a cauta sincer adevarul. Ca un alpinist care si-a leagat funia de o creanga uscata si asa la vedere are ceva indoieli ca n-ar fi destul de tare, dar alege sa creada ca o fi ok, fara sa traga de ea, sa verifice sa fie sigur ca tine. Hai sa zicem ca ar mai merge sa zici de un lucru neimportant… aleg sa cred ca punga de plastic e mai convenienta decit de hirtie, ca masina pe motorina e mai economica decit pe benzina, stiu eu ce exemple sa mai dau. Dar cind este vorba de viata si de moarte, si mai ales VESNICA, aces ALEG SA CRED nu-si are locul.

  6. Eu cred ca nu e nevoie de un chin mai mare, decat sa te stii despartit, pentru totdeauna, in infinit, de Dumnezeu; de pacea si siguranta si armonia care ti-o ofera El…
    O data, cand eram copil, am crezut ca am hulit pe D.S. prin niste ganduri, doar pentru 3 ore, pana am avut curajul sa ii spun mamei mele ce am gandit, si nu doresc nimanui, acel chin al constiintei prin care am trecut.
    Sa te stii despartit pentru totdeuna de Dumnezeu…
    Groaznic…
    Dumnezeule pazeste-ne!

    • arh.Anca
      daca tot speculam
      Chiar crezi ca omul care l-a urit pe Dumnezeu aici i va simtii lipsa „acolo”
      parerea mea este ca insusi prezenta lui Dumnezeu o sa fie un chin ptr. omul nemintuit…avem exemple in biblie
      Tim Keller scria…. oops … sorry…. 🙂

      • De acord Gabi. In iad nu va exista dorinta pentru apropiere de Dumnezeu, pentru iertare, pentru pocainta, sau nazuinta dupa prezenta Domnului- cu tot ca El este omniprezent… Cei care ajung acolo nu au cunoscut niciodata aceste lucruri.

      • ba au cunoscut. sunt oameni care au cunoscut si au cazut de la credinta. dar daca tu esti calvinist ca prietenul tau gabi, da, va inteleg.
        cei care vor ajunge acolo vor regreta multe, doar ca va fi prea tarziu.

      • Elior
        ba poftim
        Elior stie cum e in iad
        Elior stie ca sint calvinist
        Elior stie din ce cauza se pocaiesc oamenii
        Oare ce altceva mai stie Elior?

      • eLioR., nu fiti asa de sigura despre iad…

        Totusi, probabil ca va exista un nivel de regret, dar nu putem fi siguri. Regret, adica parere de rau pt pacat? Trebuie sa avem grija cu argumentul asta pentru ca regretul este primul pas catre pocainta. In iad nu va exista nici o poarta pentru pocainta sau iertare. „Plansul si scrisnirea dintilor” nu cred ca se refera la regretul necesar pocaintei pt faptele lor. E mai de graba ura, ciuda, manie, etc impotriva lui Dumnezeu… Dar aici suntem pe un teren de pareri personale.

        Nu sunt calvinist… 🙂 Iar arminian nici atat.

        Gabi inclina spre calvinistic hedonistic christianistic si nu mai stiu ce 🙂 Inca nu l-am descifrat.

      • Chris , let me know when you do… 🙂

  7. Este adevarat ca cele mai de succes predici, predicate la evanghelizari si in general in biserici,sunt predicile despre cit de groaznic este iadul.Se pare pe moment ca dau rezultate(oameni ridica mina sus )in ce priveste,,largirea imparatiei ”..Ce este trist, este faptul ca, cei care se pocaiesc de frica iadului, in general,sunt persoane neimplinite, li se pare calea pocaintei foarte grea si tot ei sunt si cei care creaza cele mai multe probleme in biserici.Ei totdeauna se compara cu alti mai slabi ca ei si sunt foarte atenti sa faca minimul necesar ca si crestini, doar atit cit sa nu mearga in iad.Spre deosebire de ei, cei ce se pocaiesc de dragul lui Isus, sunt oameni impliniti, chiar daca viata lor nu este totdeauna roz, dar pacea si fericirea inimi lor nu depinde de circumstantele vieti de zi cu zi, ci de prezenta dragostei lui D-zeu in inima lor.Acestia isi compara viata cu viata lui Isus(cuvintul biblic) si nici odata nu obosesc in incercarea de a multumi cit mai mult posibil pe Iubitul inimi lor.Acestia stiu sa se imbrace cuvincios, stiu sa se implice in lucrarea D-lui, nu creaza probleme nimanui nici in biserica si nici in societate, ci sunt plin de rivna si dragoste pentru orice lucrare buna.Cu alte cuvinte, aduc multa roada, vrednica de pocainta lor.
    Ce doresc sa spun cu aceasta, este ca cei ce vestesc evanghelia, ar trebui sa-i convinga pe oameni de marea dragoste a lui Cristos (Ioan 3-16) nu sa-i sperie pe oameni cu iadul.Iadul de fapt nici n-a fost creat pentru om de la inceput, ci pentru diavolul si ingeri lui.Asta nu inseamna sub nici o forma ca nu exista si ca nu vor ajuge acolo toti cei ce nu se vor pocai si nu vor trai o viata de crestin nascut dinou.Pentru a intelege mai bine ce doresc sa spun, vreau sa prezint o intimplare, pe care am auzit-o destul de recent.
    Un bunic imi povestea o intimplare cu nepotul lui, care ma cutrmurat.
    Intr-o zi jucinduse cu nepotelul lui de vre-o 3-4 anisori, a inceput sa-i vorbeasca despre Isus, la care nepotelul i-a zis, mie nu-mi place de Isus, findca el ma baga in foc.Bunicul la intrebat, dar cine ti-a zis asta? Iar nepotelul i-a raspuns, mama.Ce se intimplase era ca, mama lui il infrica cu Isus care-l va trimite in iad, ori de cite ori era rau.Copilul dezvoltase o frica de Isus, si chiar credea ca Isus este o persoana rea.Domnul sa lumineze pe toti cei ce vestesc evanchelia,s-o vesteasca prin Duhul Sfint si cu dragoste, in asa fel, incit sa-i faca pe ascultatori sa se indragosteasca de ISUS si Raiul sau.,,
    God bless you all.

    • „…cei ce se pocaiesc de dragul lui Isus sunt oameni impliniti chiar daca viata lor nu este totdeauna roz, dar pacea si fericirea inimi lor nu depinde de circumstantele vieti de zi cu zi ci de prezenta dragostei lui D-zeu in inima lor.”

      Frumos spus si mai ales adevarat!

    • oamenii care se pocaiesc nu se impart in 2 categorii: de frica iadului sau din dragoste pt Isus. astea-s gogomanii ale evanghelicilor. la fel si descrierea aferenta fiecarei categorii. toti oamenii se pocaiesc de frica iadului. Isus a amenintat cu iadul de cate ori a fost nevoie, dar trebuie sa fie unii care sa faca pe spiritualii.

      • @ eLioR…..”toti oamenii se pocaiesc de frica iadului”. Chiar esti asa sigur? Chiar toti? Nu negociezi nimic? Poate cativa, poate unii, poate cei mai multi, dar chiat toti? Hmmmm……

      • O, draga mea Elior,
        eu nu am stiut prea mult de iad in Ziua Aceea cea mai importanta
        din viata mea , crede-ma.
        Am avut dintrodata connstienta pacatului din mine si nevoia de
        Mintuitor, care ma poate curata prin Singele Sau, si am plins si am plins ,acolo in biserica, simteam ca ma topesc de plins si rrusine si cind predica fr Fred american si el (desi mi nu mi prea palc americanii. 😉
        pe el l-a trimis Domnul atunci la Brasov si poate ca numai pentru mine, si crede-ma ca nu am retinut ceva despre iad.

  8. Am observat ca in ultimul deceniu ,in biserica si nu prin alte locuri, ca din 100 de predici,doar cu totul intimplator in una sa-a vorbit despre iad. Asadar , sa in teleg ca nu ar trebiu sa mai vorbin despre iad in biserica de teama ca ne vom ppierde credinciosii?Ce sa spunemde la altar ca daca se4 marturisesc totul va fi bine?Dureros , dar in iad vor merge si multi pastori si comitete cu tot, pentru ca nu l-au slujit cu teama si frica pe cel vesnic sfant.Nu ,nu sau ocupat toate locurile in iad , inca este deschis in toate zilele pe care le traim ,pana cind va veni sfarsitul.Va fi o judecata :universala Mat.25:32,b)dreaptaFapte 17:31,Ps.98:9, c)publicaLuca 12:2-3,,d)simultan,Mat.25:32-46,e)infricosatoareApoc.6:15-17 ,e)definitiva,Mat.25:41-46,f)siguraIoan 5:28-29.Despre locul de pedeapsa se vorbeste atit in Vechiul Testament cat si in Noul Testament,ca un loc unde omul isi culegerodul elegerilorsi faptelor sale. De acolo, nu mai exista salvare, se roaga dar nu sant ascultati, se pocaiesc dar fara rezultat, un loc care se numeste iad. Oare cine o fi spus ca nu se teme de iad ci de vesnicia lui?Imi pare rau sa o spun , dar ne ratacim pentru ca nu cunoastem ce spun altii,sau npentru ca nu citim zilnic Scriptura?

  9. Spuneti-mi si mie unde scrie in biblie de Iad? ca eu nu am gasit asa ceva poate nu am citit eu biblia.Or pe CSLewis a lui G.Bogdan.
    Am gasit despre Iazul cu foc.Cu foc si pucioasa Despre moartea a doua,dar sincer nu stiu unde scrie Ma ajuta cineva?

    • Iosif,

      cuvintul ” iad ” se refera la, Locuinta Mortilor. Locuinta Mortilor este locul temporar unde sufletele nemantuite asteapta judecata. Dupa judecata finala toti cei nemantuiti vor fi aruncati in iazul de foc, care arde cu foc si pucioasa.

      • @remus,
        conform celor afirmate de tine ,iadul=locuinta mortilor,ar fi un loc de „odihna”temporara a sufletelor..???
        Aceasta afirmatieconcluzie a ta NU corespunde cu ceeace afirma biblia despre iad=iazul de foc unde este scrasnirea dintilor etc..

  10. Rasa umană, de la căderea din Geneza 3, e condamnată. Mânia lui Dumnezeu s-a arătat temporar şi se va dezlănţui cu putere în final împotriva oricărei nelegiuiri. Omul trebuie să-şi vadă situaţia actuală: condamnat (în final i se va citi doar sentinţa pt. veşnicie) şi să-L vadă pe Domnul Isus ca singurul care îl scapă de condamnare, ca pe singurul Eliberator. Atunci Îl va iubi, va trece de partea Lui şi va dori să-I împlinească voia, să se bucure în prezenţa Lui. Va lupta împotriva duhurilor răutăţii care vor să se folosească de firea veche pt. a-l face să neglijeze părtăşia cu Tatăl, cu Fiul şi cu ceilalţi răscumpăraţi.
    Dacă nu-şi vede clar situaţia, va căuta să-şi scape de osânda veşnică, nu doar sufletul, ci şi firea veche, pe care o va proteja în continuare, în loc să se poarte aspru cu ea.

  11. V-ati simtit vre-o data in viata, in anumite circumstante , „ca-n iad ” ??!! . Tatal meu ,spre intregirea credintei mele, a ingaduit sa impartasesc astfel de momente ce mi-au confirmat cu certitudine de 100% de existenta Iadului si a membrilor componenti lui ! .

  12. Cineva(unul) e luat la mijloc .Fratilor unde Biblia tace sa tacem si noi ;un predicator dupa descoperirea ce ii este data prin Scripturi si direct de la Duhul Sfant ,trebuie (obligatoriu,must)sa prezinte deopotriva si Raiul si Iadul ,Bunatatea si dragostea lui Dumnezeu dar sa nu uite si de cealalta latura :Dumnezeu e drept si nu poate tolera pacatul.In Iad vor ajunge toti acei care le place sa traieasca in pacat si care nu vreau sa accepte dragostea lui Dumnezeu oferita pentru ei spre iertarea pacatelor daruita din dragoste pentru toti la Golgota. Gresala facuta si azi ii culegem roadele prin unele biserici, e chiar aceasta :100 de predici despre dragostea lui Dumnezeu,si o predica(poate de 10 minute despre pacat) Oameni nu trebuie infricati cu Iadul dar trebuie sa fie constienti de urmari daca traiesc in pacat.Iti pun inainte viata si moartea:alege si Dumnezeu ne chiar da ideia;”Alege viata ca sa traiesti.

  13. Problema pe care o vad eu cu visele despre iad si rai cand „povestim” visele celor necredinciosi, parem atat de duhovnicesti incat nu numai ca ei nu ne cred dar le si dam impresia ca viata noastra de crestin are directie si greutate atunci cand mai visam un vis doua (ca venit special pentru noi de la Dumnezeu), ca sa ne sustinem „punctul de vedere”. Am mai spus aici, pe acest blog, si e doar parerea mea, ca atata timp cat viata noastra, a crestinului, pe care o traim in fata celor ce nu-L cunosc pe Dumnezeu, nu oglindeste adevarul, lumina, speranta, trairea, vorbirea si umblarea curata, nu are rost sa-i ametim pe cei necredinciosi cu „impresiile” noastre despre rai si iad. Mai tare ii va inversuna sa nu-L lase pe Dumnezeu in inima lor. Cand cele enumerate mai sus sunt oglindite in viata noastra de fiecare zi, avem un atu in plus in fata oamenilor si Dumnezeu poate folosi marturiile noastre ca o motivare la pocanta a celor ce nu-L cunosc pe Dumnezeu.

  14. Un articol interesant pe acest subiect merita citit la: http://www.despreisus.ro/Articles/ViewOne.aspx?ArticleId=11

    „Imaginea „gheenei” şi a „viermilor” înseamnă descompunere. Odată ce corpul este mort îşi pierde frumuseţea, puterea şi coerenţa, începe să se rupă în părţile constituente, să miroasă urât şi să se dezintegreze. Deci, ce înseamnă un suflet omenesc „făcut praf”? Nu îşi încetează existenţa, dar devine complet incapabil de a mai face vreunul dintre lucrurile pentru care a fost creat sufletul uman – să gândească, să simtă, să aleagă, să dea sau să primească dragoste sau bucurie. De ce? Pentru că sufletul uman a fost creat pentru a se închina şi a se bucura de adevăratul Dumnezeu, iar adevărata viaţă umană decurge din această menire. În lumea aceasta, toţi oamenii, chiar şi cei care s-au întors de la Dumnezeu, sunt susţinuţi de „providenţe binevoitoare” şi „harul comun” (Fapte 14:16-17; Psalmul 104:10-30; Iacov 1:17) menţinându-ne capabili de înţelepciune, dragoste, bucurie şi bunătate. Dar, în momentul în care pierdem cu totul prezenţa susţinătoare a lui Dumnezeu, rezultatul este iadul.”

    • Interesant. Versiunea aceasta n-am mai auzit-o. Deci daca corpul se descompune si nu mai poate face sau gindi nimic este considerat in iad? Ideea mi se pare prea limitata la materie. Una din legile fizicii zice ca nimic nu se pierde ci totul se transforma. Deci cind mori nu dispari doar te descompui in elemente chimice. Faza aceasta se ocupa numai de trup… Eu cred ca lumea materiala este doar ceva temporar „inventat” de Dumnezeu pentru aceasta perioada de „incubatie” a rasei umane, si aceasta e doar temporar. Ceea ce dainuieste, sufletul omului, este cu totul diferit de ceea ce vedem si pipaim. As compara trupul omului cu o masina iar sufletul cu soferul. Cind pleaca soferul, masina ramine pe loc neputincioasa sa faca nimic. Desi arata foarte bine (cum se spune si de cei din sicriu). Dar cel ce merge in iad sau in rai este „soferul” nu masina. (Foloseste comparatia pentru ce se potriveste, pentru ca de la idea cind Dumnezeu va transforma si aceste trupuri nu mai merge analogia)… Asa ca un alt punct de vedere.

      • In legatura cu postare precedenta se pare ca am fost limitat in intelegerea mea ca se refera numai la trup. Dupa ce am trecut si peste articolul de pe link, mi-am dat seama ca totusi vorbeste si de suflet. Dar totusi mi se pare ca „impinge” realitatea iadului prea mult spre o „idee”. Adica doar spre faptul de a te indeparta incontinuu de Dumnezeu. Cum spune si de bogatul din iad ca si cum ura si respingerea lui de Dumnezeu i-l tine acolo (ca si cum parca daca n-ar mai uri s-ar putea intoarce ) – de unde ideea ca iadul ar fi inchis pe dinauntru. Sa nu uitam si de acea prapastie care nu se poate trece, daca tot sintem la pilda cu Lazar si bogatul. Pot fi portile largi deschise ca tot numai pina la prapastie se ajunge… Sa n-o lungesc prea mult, eu cred ca IADUL ESTE UN LOC TOT ATIT DE REAL CUM ESTE RAIUL. Ca daca nu, putem incepe sa spunem si de rai ca este doar o idee. Doar o apropiere tot mai mult de Dumnezeu, sau stiu eu cit ne mai duce imaginatia sa le comparam…
        PS. E bine sa vorbim constructiv. Luam ce este bun de pe unde gasim. Domnul sa ne lumineze. Si sa nu ne impiedecam in vreo vorba gresita sau chiar o intelegere gresita, ca poate pe parcurs omul si-a dat seama (ca mine mai ‘nainte), dar ce-i scris e scris. Important e ca adevarul sa iasa la iveala. GBU all!

    • aberant articolul interesant.

      cineva spunea ca viermele este constiinta care nu va muri niciodata, ci-l va chinui intruna pe cel ajuns in iad.

  15. O pezie foarte sugestiva despre Iad
    IAD
    Trecând prin şapte nopţi fără de vad,
    Cu Îngerul m-am pogorât la Iad;
    Nici foc, nici fum, nici clocote de smoală –
    O veşnicie netedă şi goală…
    Stau trupuri lângă trupuri, prinse-n chin
    Ca boabele de struguri în ciorchin.
    Nici ploi de plumb, nici aspră biciuială –
    O mucedă, cumplită lâncezeală,
    Că nu se mişcă-n veci nimic din loc,
    Nici flacără de dor, nici gând de foc.
    Că-n aerul pătruns de făr? de lege
    Nu poate val de cântec să se-nchege
    Şi-n cuget pângărit şi necurat
    Cuvântul sfânt nicicând nu s-a-ntrupat.
    O piatră-ncremenită-n nemişcare
    Puteri să dea viaţă nouă n-are.
    În noaptea fără margini totu-i şters,
    Culoare, formă, armonie, vers.
    Din goluri, care fără fund se cască,
    Nu poate frumuseţea să se nască;
    În duhurile oarbe de păcat
    Nu străluceşte chipu-i luminat.
    Cu Îngerul treceam prin Iad în pripă,
    Vedeam durerea care nu mai ţipă.
    Pe-ntinsul înfiorător de mut
    Se ţes zăbranice de chin tăcut.
    Stau osândiţii-n cruntă neclintire,
    Cu trupu-nveşnicit în zvârcolire,
    Cu rânjetu-mpietrit pe faţa lor,
    Cu răni, ce-i ard adânc, dar nu-i mai dor.
    Se-nchiagă-n jar, ca gheţurile-n râuri,
    Şerpi otrăviţi de pofte şi desfrâuri.
    Petrec în sânul Marei Urâciuni
    Mulţime nemişcată de nebuni.
    Pe toţi i-a şters din Cărţile Vieţii.
    Păcatul împotriva Frumuseţii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: