19 martie 2012 
Între multele comentarii (publicate sau nu) primite pe diferite subiecte mai controversate, au fost unele care își exprimau dezamăgirea că prin abordarea publică a acestora, unitatea și mărturia evanghelicilor în societate este subminată. Este mitul reflexului de struț care, la apropierea pericolului, consideră că dacă el nu-l vede, nu există.
Personal, nu am avut niciun chef să intru în polemica generată de alții, sau să semnalez anumite lucruri care s-au transformat în dezbateri polemice. În cazul Răscumpărarea memoriei am considerat și mai consider încă oportună clarificarea statutului fiecărui slujitor în raport cu securitatea. Traumele de orice gen pe care le-ar dezlănțui acest proces de amputare sunt mult mai suportabile decât cangrena ucigătoare de a avea în trupul bisericii lideri care au vândut ceea ce ar fi trebuit să păstreze și să apere cu prețul vieții! Așa după cum am remarcat și la momentul potrivit, consider că acest demers trebuie desfășurat cu discernământ, pe bază de documente, considerând anumite circumstanțe atenuante. În ce privește cazul Iosif Țon, am observat că în arsenalul folosit pentru demontarea sa au fost folosite și argumente care loveau inoportun crezul și practica mișcării penticostale. Iarăși, personal și, din nou, la vremea potrivită, am sesizat că în baza noilor sale poziții pneumatologice – afirmate și în bisericile noastre – fratele Țon nu mai poate fi baptist decât dacă toți baptiștii ajung să creadă ca dumnealui, sau dacă mișcarea baptistă decide să își lărgească vederile pentru a încorpora pozițiile sale și, bineînțeles, ale altora care cred la fel. Odată ce s-au clarificat acele aspecte care juleau tangențial sensibilitățile noastre, nu cred că este dreptul meu să-i învăț pe frații baptiști ce să facă în ograda lor. În ce privește cazurile Peniel și Pustan, reacțiile mele trebuie explicate mai pe larg deoarece sunt două controverse despre care se percepe că le-aș fi inițiat în spațiul public.
1. Nu eu am inițiat aceste controverse. Reacțiile mele au fost cu privire la imagini deja publicate pe internet. Imaginile publicate au avut la bază gesturi și acțiuni ale protagoniștilor. Controversa a fost începută ATUNCI și de către ACEȘTIA! Ideea că ar fi trebuit să stăm liniștiți și să nu reacționăm este aberantă. Dacă l-aș fi văzut pe fratele Pustan intrând singur într-o biserică greco-catolică și făcându-și semnul crucii, l-aș fi abordat personal și, în cazul în care nu își recunoștea greșeala, l-aș fi confruntat în fața mai marilor lui. În situația în care gestul său a devenit public deoarece EL l-a făcut deliberat și public, atunci odată cu actul confruntării sale, trebuie să existe și un recurs, tot public, care să clarifice crezul penticostal pe care el îl reprezenta vis-a-vis de semnul crucii. La fel în cazul Peniel. Altfel, credința penticostală ar putea fi înțeleasă greșit ca fiind practicantă a semnului crucii și a dansurilor sau a performanțelor pe scenele sale ale unor trupe de entertainment, lucruri cu care eu (și mulți, mulți alții), ca penticostal, nu doresc să mă identific. Că majoritatea nu au această platformă publică de exprimare, în vreme ce eu o am, este altă problemă.
2. Unitatea și imaginea cu orice preț a mișcării evanghelice și, în acest caz, penticostale nu este o prerogativă. Dacă acesta ar fi fost principiul director al religiei, Isus ar fi rămas mozaic, ortodocșii erau catolici, la fel și protestanții, baptiștii erau protestanți, penticostalii erau baptiști ș.a.m.d. Undeva, atunci când diferențele de poziție doctrinare se distanțează pe coordonate care nu mai pot fi acceptate de partea cealaltă, se va produce iremediabil o fractură. Bineînțeles că Apostolul Pavel a crezut în principiul unității propovăduite de Domnul Isus. Dar atunci când această unitate a fost amenințată de învățături străine, nu a ezitat să folosească canalele pe care le-a avut la dispoziție atunci pentru a corecta în spațiul public aceste devieri, chiar dacă a trebuit să-l confrunte până și pe mai marele său, Petru!
3. De ce nu ne vedem fiecare de treburile noastre, în colțul nostru și de responsabilitățile noastre locale? În primul rând, nu mai există nimic… local! Peniel-ul și Cireșarii umblă din loc în loc, sunt publicați peste tot, invadând acest… local fără nicio rezervă. Atâta vreme cât prezența lor se încadrează în limitele noastre de conștiință, putem colabora. Dacă fratele Pustan ar fi vizitat biserica noastră înainte de a avea aceste ieșiri, chiar dacă era perceput ca… mai excentric, ar fi avut o primire frumoasă și posibilitatea de a predica. Acum, nu! De ce? Pentru că, până nu se corectează public de lucrurile prin care a adus prejudicii crezului evanghelic, el este un exponent al unui curent mai mult (adică… rău) decât ecumenic: observăm un iz de universalism! Or, tinerii din toate comunitățile sunt afectați și influențați de aceste precepte. Vladimir Pustan este o personalitate foarte cunoscută, populară și influentă. Ceea ce face el devine pentru mulți o cale de urmat. Îmi dau seama că m-am luat la trântă cu un munte, dar stă să cadă peste colțul meu în care mă sfătuiesc unii să-mi văd de treburi. Și eu chiar asta fac!
4. Trebuie făcută o diferență între aspectele controversate ale credinței noastre și intruziunile eretice strecurate în apa noastră cea de toate zilele. De exemplu, eu sunt mai degrabă arminianist (deși nu 100%) decât calvinist (deși îi accept câteva %). Cred în midtribulaționism deși nu m-aș supăra să fie altfel. Am avut dezbateri furtunoase și frumoase pe acest blog cu privire la acestea și multe altele. De ce? Pentru că, trebuie să recunoaștem… cunoaștem în parte! Pentru mediul evanghelic și penticostal, toate aceste diferențe au un loc în spațiul nostru comun. Când însă vorbim de semnul crucii, intrăm într-un domeniu inductiv: ce urmează, icoanele, lumânările, botezul copiilor mici, pururea fecioria Mariei, moaștele… Că preotul Necula pe toate le-a promovat și apărat sub egida prezentării că va spune lucruri extraordinare la întâlnirea cireșarilor.
5. În final, faptul că nu se răspunde provocărilor pe care le-am lansat este un argument rizibil! Mai întâi, nu sunt provocări, sunt confruntări! Nu aștept niciun răspuns pentru mine personal ca să mi se dea satisfacție! Vladimir Pustan și Peniel ar trebui să răspundă în fața lui Dumnezeu și a instituției pe care au sfidat-o (și pe care continuă să o sfideze) fiind parte din ea! Dar… ce să răspundă? Ce explicații, justificări, atenuări sau tăgăduiri să aducă?
POPAS PENTRU SUFLET 
Da fr. Ionescu, luarea de atitudine pt, apararea credntei date, odata pentru totdeauna si recuperarea sufletelor cazute este biblica , binevenita si necesara comform Iuda 1: 3 , 22-23. Cat despre faptul ca nu vi se raspunde provocarilor lansate…raspunsul vi l-ati dat singur la finalul articolului aveti perfecta dreptate sunt ca si un copil surprins cu mana in borcanu cu bomboane sau in ” cookie jar”( sau ca Eva dupa ce a mancat din pomul oprit)
Catmiel,
F deacord si eu… doar sa nu confundam credinta data pt totdeauna cu credinta data romanilor prin anii 40-50 in Romania–nu cred ca cele 2 sunt sinonime…decat in parte. Mai ales in ca in mare parte a fost trecuta prin rafinariile comuniste….
Stau sa ma intreb daca o fata penticostala doreste sa se casatoreasca cu un frate ortodocs are binecuvantarea fratelui Pustan?
Chiar aș fi curios…
ar fi ipocrit acuma da nu le-ar da-o.
ps1 tare imaginea. : ))
ps2 am obs si eu ca aia care i-or luat apararea lui Pustan, acum tac malc. li s-o fi parand si lor prea de tot ultima lui iesire??!
Iată un punct de vedere ortodox:
_________________________________________________________
„Ceea ce ramane insa, dincolo de toate, este, asa cum mentionam si in articolul initial, legitimarea, ca grupare crestina valabila, a inselarii promovate cu sarg de mare manipulator de Vladimir Pustan. Sigur ca nu e cazul sa se fi mers in mijlocul penticostalilor si sa li se spuna “ratacilor care sunteti voi rataciti, ori la ortodoxie ori la iad”, nimeni zdravan la cap nu ar pretinde asta, sigur ca poti cauta sa pleci de la ceea ce i-ar mana pe acei oameni de la spate catre Dumnezeu, dar nici nu trebuie subestimate astfel de prilejuri de sminteala in care cel mult poti fi considerat un reprezentant onorabil, chiar foarte talentat, al “confesiunii” ortodoxe. Si, atunci cand scopul este sa prezinti seducator ortodoxia, cand strategia este nu atat sa convingi, cat sa farmeci auditoriul, atunci iti poti pune problema daca astfel de ocazii chiar vor folosi pe cineva inspre mantuire. Stai si te intrebi daca nu ar fi mai cinstita o dezbatere polemica asumata, in care scopul nu e “sa ne cunoastem mai bine” si sa vedem care seduce mai frumos, ci una in care se confrunta, deschis (de o maniera similara misiunilor facute de pr. Daniil Sasoev in mediile neoprotestante), invataturile de credinta pentru a iesi la iveala, biruitoare, Adevarul si lumina ortodoxiei, nu priceperea omeneasca.”
_________________________________________________________
Mi-au intrat inițial la spam, nu știu de ce…
prin razboi intru cuvant
…logic ar fi sa candidati la conducerea cultului penticostal…derapajele gen pustan ar fi stopate…
Ironic, desigur…
…se poate discuta serios pe un asemenea subiect…?
Sigur! Numai că… trebuie să faceți acest lucru!
Cu papa și conducerea cultului, nu prea m-ați lămurit!
Iosif Trifa si Vladimir Pustan, fiecare in timpul predestinat , sunt doi pionieri crestini reformisti ai Romaniei !. Ei au indraznit sa indrepte pupa credintei lor impotriva valurilor incapatanarii si mandriei doctrinare . Si nici un fir de par din capul lor nu s-a irosit ori se va pierede fara supraveghiere Divina ori fara sa fie ingaduit de Cel ce I-a ales ca sa ne arate reliefat acele barne groase din ochii fariseilor postati diametral opus ,in cele doua tabere antagoniste !.
🙂
…va intreb direct: v-a descoperit Dumnezeu ca V. Pustan face o lucrare de ratacire?
Și mai spuneți că ar fi bine să discutăm serios…
pai sigur ca „serios” ar vrea cei care nu”vor sa vada”, negind evidentele
mai au nevoie si de „altele”ca sa aiba ce comenta
Marcel eu vreau sa te intreb : Domnul Isus sau apostolii au facut ceea ce face Pustan?Lucrurile nu pot fi amestecate cum face Pustan. Creştinismul nu ajungea aşa de departe dacă ucenicii nu lăsau tradiţia iudaică. Ei trebuiau să formeze ceva nou. La fel este şi în creştinism.Ce legatura poate sa fie intre intuneric si lumina?Cum este in cazul fratelui Pustan. Daca ai observa cand merge el la ortodocsi sau la catolici nu le predica adevarul asa cum trebuie doar ii perie. Chiar ma gandeam daca ar spune pacatului pe nume(dau un exemplu sa vorbeasca despre porunca a 2a sau, despre iad, despre pocainta si ca nu este nici o alta cale spre cer decat prin Domnul Isus) ,nu ar mai fi primit la ortodocsi sau la catolici.
Nu degeaba spunea Domnul Isus ca in vremurile din urma vine lepadarea de credinta. „Cand va veni Fiul Omului va gasi credinta pe pamant?”
„Ne-am departat de calea cea sfanta si curata
De invatatura care Isus ne-a invata
Facandu-ne cararea din ce in ce mai lata
Noi mergem spre pierzare pe un drum de noi trasat
Crestini!…se-aude un strigat
voi cei ce-aveti urechi de auzit
Treziti-va sunteti chemati la viata
Caci timpul este pe sfarsit”
Mda,
numai ca Iosif Trifa ramine Iosif Trifa, acelas om;
iar dl Pustan „ramine” un inconsecvent invataturilor pe care le-a primit
si sta cu fundul in doua luntre;
invatatura fara verticalitate.
Nu stiu daca ne impartim in tabere, eu personal nu ma regasesc in nici care;
e vorba de principii biblice; Da sa fie Da si Nu-NU.
Amestecul „de fire” nu este placut Domnului;
sa ne uitam la apsotolul Pavel;
avem ce invata;
ori cumva si aici ne bagati fortat in tabere.
Domnul sa se indure, dreapta invatatura este ceruta de catre Dumnezeu, sa o dam si sa o respectam.
Frate Ionescu,
sunt obligata sa ma autentific la fiecare comentariu;
asa ceva nu s-a mai intimplat, desi is vreo 5 ani de cind scriu, or 4.
Cred ca „careva” are treaba cu dvstra.
Nu știu de ce. Nu am modificat nimic.
Daca semnezi cu un email diferit nu mai trebuie sa te identifici
Dacă pentru aceeaşi adresă email foloseşti nume diferite, s-ar putea să ceară autentificare
scuze ca virgula careva
Din nou…imi dau si eu parerea( desi nu mi-a cerut-o nimeni)…si nu pentruca acest blog este al unui frate penticostal si acuma am prins prilejul sa zic ceva contra- ca putea foarte bine sa fie un pastor baptist care sa faca acelasi gest si tot acolo eram cu totii. Si inteleg si ca anume comportamente pot deveni o piatra de poticnire. Scrie in Biblie…si deci trebuie luat aminte.
Ce ma mira pe mine insa este faptul ca nu lasa comentarii nici pe aici si nici prin alte parti nici un om confuz care vine din lume intrigat si ofensat de gestul respectiv – ci se indispun tot dintre ai nostrii.
Nu numai la dumneavoastra dar si la baptisti sint multi oameni „seriosi” care au darul de a se impiedica sau…darul descoperirii starii de impiedecare la altii( ca s-ar putea …cineva, undeva – sa se impiedice de ceva…)…si o fac cu persistenta si insistenta. Doamne fereste sa treaca ceva cu vederea sau sa arate ingaduinta sau ceva intelegere…. De obicei acesti frati nu gresesc de loc pentruca dinsii nu fac absolut nimic altceva decit sa critice…si noi stim ca numai cine nu munceste nu greseste!!!
As fi curioasa sa stiu – daca gestul fratelui Pustan este atit de gresit( si poate este exact asa cum spuneti) cum si ce ar trebui sa facem ca sa existe posibilitatea unei evanghelizari facute intr-o biserica ortodoxa de pilda…Si nu spun asta ca sa declar ca scopul scuza mijloacele…ci ma gindesc ca daca procedura asta este gresita, ar trebui mai degraba sa cautam procedura corecta. Asta mi s-ar parea un subiect mai folositor de discutat…cum sa ajungem la ei…la ortodoxi ca sa afle si ei adevarul despre Mintuitorul nostru.
Ma gindesc ca daca eram ortodoxa mi-ar fi parut bine ca cineva sa rupa barierele si sa-si sacrifice reputatia ca sa imi spuna Adevarul.
Scuze pentru indrazneala, dar mi s-a parut ca se bate fierul in acelasi loc si s-a subtiat deja…mai sint si alte aspecte care merita discutate!
Apostolul Pavel a încercat să facă evanghelizare în sinagogă dacă i s-a permis, dar fără să se compromită. Când nu i s-a permis, a făcut evanghelizarea (și cu ce riscuri) alături…
Comentatorii ortodocși scriu, scriu și aici (unii, prea insultător ca să pot publica) și în alte părți. Ceea ce poate nu vă dați seama este că nu sunt deloc favorabili gestului lui Vladimir Pustan dar îl invocă pentru a=i batjocori pe evanghelici!
As vrea sa stiu ce parere aveti despre aceasta stire?
(…)
–––––
Nu mă pot pronunța deocamdată.
„Este o descriere francă şi destul de necioplită a incidentului în care apostolul Pavel şi apostolul Petru s-au ciocnit. Pavel a trebuit să îi stea împotrivă lui Petru şi să-l îndrepte în greşeala lui. Pavel nu încearcă să muşamalizeze faptele petrecute. El spune exact cum s-au petrecut lucrurile. Nu adaugă nimic, dar nici nu neagă lucruri pentru a diminua gravitatea incidentului, pentru a spune că, la urma urmei, Petru nu a greşit atât de tare”. – inchei citatul:
http://www.rcrwebsite.com/galatians5.htm
Ma întreb care este atitudinea colaboratorului sau apropiat (…) vizavi de gesturile lui Vladimir Pustan
Și eu mă întreb…
INVITATIE LA SONDAJ DE OPINIE PENTRU EVANGHELICI
Frate Cristian,
Am pus un sondaj de opinie important pe blogul meu pentru bisericile evanghelice. Va cer ingaduinta sa postati acest anunt daca nu aveti nimic impotriva. Va invit sa participati si dvs. la sondaj si cat mai multi din biserica la care slujiti. Asa cum stiti sistemul de sondaj nu lasa sa se vada cine a participat. Rezultatele sondajului ne va ajuta ca evanghelici sa intelegem mai bine pe unde ne aflam.
Va multumesc,
Paul Dan
Am si eu o intrebare: De ce cultul penticostal nu ia atitudine la toate iesiriile lui Pustan? Mă întreb ce urmează? Poate data viitoare Vladimir va invita şi un călugăr de la vreo celebră mănăstire ortodoxă la sediul Cireşarilor sau poate va fi şi mai convingător dacă următoarea prelegere o să fie ţinută într-o mănăstire ortodoxă şi o să îndemne tinerii penticostali la călugărie.
Cine ştie ce mai urmează. Nu îmi vine deloc să râd, situaţia noastră este gravă. Poate şi mai grav mi se pare lipsa de reacţie a conducerii penticostale. Nu mă refer la măsuri pompieristice, drastice şi radicale. Vladimir Pustan are propria organizaţie, popularitate şi sponsori destui, se descurcă bine aşa că nu ştiu ce măsuri s-ar putea lua. Dar cu siguranţă exprimarea poziţiei oficiale nu ar trebui să întârzie aşa de mult. Această “tăcere oficială” aruncă în aer multe discuţii şi judecăţi independente. Tăcerea conducerii Cultului Penticostal din România aduce o subminare a propriei autorităţi.
Nu am vazut inca nici un comunicat din partea cultului.
http://www.cuvantuladevarului.ro/Mai201223.pdf Frate Cristian a-ti citit asta???
Mulțumesc! Am publicat un scurt articol.