14 aprilie 2012 
Este adevărat, Domnul i-a cerut să fie credincios și nu necredincios. Dar, cu ce a fost Toma mai necredincios ca ceilalți?
Deși L-au văzut pe Isus Hristos înviat, nu le venea să creadă și nu înțelegeau ce se întâmplă. Măcar Toma după ce a văzut, a crezut! Ce am putea spune despre (ne)credința lui Toma?
Consider că atitudinea ucenicilor în general și a lui Toma în particular dovedește că mărturia învierii nu a fost o înșelătorie. Acești oameni nu au fost ușor de convins, nu au fost creduli, nu au acceptat învierea fără dovezi.
Un alt aspect esențial care rezultă din text este că trupul înviat al Mântuitorului purta (”mielul care părea junghiat”) semnele răstignirii. Nu îmi închipui ca toți să credeți că au fost credincioși care să-L fi văzut pe Domnul Isus în vis sau vedenie. Apostolul Pavel scrie despre asemenea experiențe. Sunt mărturii cu privire la revelații de acest gen (teofanii).
Noi nu avem o imagine a chipului Domnului Isus. Nicio reprezentare artistică nu poate fi luată în serios, oricât de măiastră ar fi. Recunoașterea Mântuitorului are de-a face cu două aspecte: caracterul Său și semnele răstignirii Sale. Unde se pot vedea astăzi într-o lume flămândă după dovezi? În noi!
Pavel spunea că poartă în trupul său semnele suferinței Mântuitorului. De asemenea, Scripturile spun că trebuie să purtăm chipul Domnului în caracterul și comportamentul nostru!
”Cei ce n-au văzut și au crezut” suntem noi și milioanele de credincioși de la Toma și până azi! Și totuși, toți au văzut ceva:
Matei 5:13-16 ”Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni. Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.”
POPAS PENTRU SUFLET 
Cine l-a poreclit:Apoi a zis lui Toma: … nu fi necredincios….. (Ioan.20:27)
Faptul că Toma a pipăit cu mâinile lui locul cuielor, gestul acesta spulberă orice afirmaţie din partea unora care ar spune că învierea lui Isus n-ar fi avut loc în trup ci doar în duh. Apostolul Ioan spune în 1 Ioan 1: 1-3: „…ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit ŞI CE AM PIPĂIT CU MÂINILE NOASTRE, cu privire la Cuvântul Vieţii…aceea vă vestim şi vouă…”
Frate Ionescu,
textul cu privire la Toma trebuie interpretat literar. Da, el a fost cuprins de necredinta ca, dealtfel si ceilalti ucenici. Aspectul pe care-l aduce Toma vizavi de semnele rastignirii Domnului Isus, demonstreaza faptul ca, Toma a avut o revelatie dupa rastignirea Domnului Isus. Nimeni nu stia cum va arata trupul Domnului Isus inviat, fara ai fi descoperit de Dumnezeu Tatal. In principiu nu era nevoie ca, Toma sa primeasca acea revelatie , in conditiile in care el a primit putere de la Domnul Isus pentru a savarsi lucrarile randuite de Dumnezeu atunci cand au fost trimisi toti 12 si in conditiile in care el personal a umblat cu Domnul si a vazut toate lucrarile pe care le-a facut Mantuitorul : vindecari, eliberari de, demoni, invieri din morti, etc, etc si El le-a spus foarte clar ca, a treia zi va invia.
Incepind de la caderea Evei si a lui Adam in gradina, nu a existat om pe fata pamantului pina in ziua de azi sa, nu fie atins de acest germene al necredintei fata de Dumnezeu.