ÎNCHINARE PRIN ASCULTARE

Închinarea, spuneam – nu numai eu – și cu alte ocazii, închinarea adevărată nu se referă doar la serviciile religioase, ci la întregul trăirii noastre.
Jertfa noastră duminicală include toate celelalte zile.
Ceea ce doresc să adaug astăzi este legat de atitudinea închinătorului. Mă refer la închinătorul care nu este predicator, nu are voce (nici măcar ureche… muzicală), nu iese cu nimic în relief. Fratele sau sora cutare!
Dar ascultă! Ascultă predica și „primește cu blândețe Cuvântul” chiar și atunci când este mustrător, ascultă cântarea și este mișcat în adâncul ființei sale, adică, închinătorul conștient de prezența lui Dumnezeu în adunare!
Pentru că, în primul rând, realitatea închinării noastre se măsoară în creșterea spirituală acumulată de fiecare dată, nu întotdeauna vizibilă imediat, nu întotdeauna remarcată de oameni, dar de fiecare dată apreciată de Dumnezeu.
Testul instantaneu, personal, al închinării ar fi să (te) întrebi cu ce ai rămas la încheierea unei zile de părtășie. Nu mă refer la ceea ce ai admirat, ci la adevărurile pe care ți le-ai însușit. Ca lăptăreasa de odinioară care fiind pentru prima oară la biserică și întrebată ce a înțeles a răspuns prompt: „De azi nu mai pun apă în lapte!”

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

7 răspunsuri to “ÎNCHINARE PRIN ASCULTARE”

  1. Eu cred ca si fratele sau sora cutare, care care nu canta predica ar trebui integrati in slujire, grupe de partasie, de rugaciune, sustinere prin post a biosericii, etc. Adica toti suntem madulare….si apoi multi dintre ei ar putea si canta, predica etc., dar pt asta e nevoie ca Biserica „sa identifice si sa recunoasca” chemarea lor, ceeea ce nu prea se intampla din pacate…

  2. Nu cumva ASCULTAREA este ceea ce de fapt Dumnezeu aşteaptă de la noi mai mult ca orice? Cred că un om cu o atitudine ascultătoare, care î-şi raportează viaţa la Cuvântul lui Dumnezeu este şi uşor maleabil în mâna Domnului; cu alte cuvinte, un om pocăit de care Dumnezeu se poate folosi. (Aici se include şi ascultarea de conducerea Bisericii pe care o frecventăm, aşa este?)

  3. Aveți mulți cititori, și nu greșesc să presupun că toți sunt credincioși și au dor de rugăciune. Aici vă dau vești despre Radu Mureșan , fratele nostru,
    http://horvathliviu.wordpress.com/2012/04/20/scrisoare-catre-dumnezeu-radu/

    http://horvathliviu.wordpress.com/2012/04/23/domnul-isus-david-livingstone-si-radu-muresan/

    http://horvathliviu.wordpress.com/2012/04/23/psalmul-lui-radu-muresancontemporaneizarea-psalmului-22/

    Avem harul, noi păcătoșii și netrebdnicii să avem grijă de el fizic, și cât putem sufletește. Suntem lângă el, suntem singurii care mai pot să-l vadă faâă n față, Dumnezeu este peste el, și în el.

  4. Geneza 4:1-8, enunta un principiu pe care nu ar trebui sa-l scapam niciodata din vedere atunci cand dorim ca inchinarea noastra sa fie placuta Domnului.
    Cuvantul spune ca primi frati (Cain si Abel), au avut dorinta buna sa aduca sa se inchine Domnului prin jertfa de reconostinta. Unul a reusit iar altul a esuat, inchinarea lui abel a fost primita iar a lui Cain respinsa. Stim bine aceasta istorie si deznodamantul ei…
    Principiul din Genesa 4, ne spune ca Domnul INAINTE SA SE UITE LA INCHINARE SE UITE LA INCHINATOR: Geneza 4:4-5, ”Abel a adus şi el o jertfă de mâncare din oile întâi născute ale turmei lui şi din grăsimea lor. Domnul A PRIVIT cu plăcere 1. spre ABEL şi 2. spre jertfa lui; dar spre 1. Cain şi spre 2. jertfa lui n-a privit cu plăcere…” Sublinierea din Geneza este ca Dumnezeu s-a uitat mai intai spre om apoi spre darul omului… Apostolul Ioan (1. Ioan 3:12), subliniaza ca Dumnezeu s-a uitat la faptele lor… „nu cum a fost Cain, care era de la cel rău şi a ucis pe fratele său. Şi pentru ce l-a ucis? Pentru că faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau neprihănite.” In viata lui Abel, Dumnezeu a gasit ascultare iar in a lui Cain, neascultare… Inainte de inchinare, slujire sau orice altceva trebuie sa existe ASCULTAREA de Dumnezeu, doar printr-o viata caracterizata de ascultare, Dumnezeu este onorat si astfel priveste cu placere spre ce-i oferim.

  5. „Inchinarea” in ascultare a Cuvantului la biserica este de multe ori doar…pasiva. Dumnezeu ne cheama sa fim „madulare active” pentru imparatia Lui. Foarte multi de aici au opinii subiective despre inchinare. Cei carora le place muzica spun ca inchinarea adevarata e in cantare, predicatorii sustin ca inchinarea in “ascultare” si predicare sunt foarte importante… Cei care sunt implicati in misiuni in alte tari sunt sigur ca nu vor veni pe acest blog sa ne spuna ca ceea ce fac ei e cel mai important… In mod sigur se vor gasi aici multi care vor spune ca asta se face prea mult, asta deloc… Parerea mea este ca trebuie sa avem prioritatile bine definite in viata in asa fel incat Dumnezeu sa-si gaseasca placere in noi in ceea ce facem si ceea ce facem pentru EL sa fie facut cu toata inima, nu de ochii “fratilor”… Sunt multe aplicatii unde avem fiecare loc de “adevarata inchinare” inaintea lui Dumnezeu, nu doar in fata bisericii… Prin rugaciune si o viata traita in adevar Dumnezeu ne poate descoperi care este menirea noastra pe acest pamant, si unde putem sa avem un impact asa cum EL ne doreste sa avem.

  6. Draga C.I.
    Acuma e inmormantarea fratelui Radu Muresan. Banuiesc ca ati auzit c-a murit marti.
    Este in direct pe net.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: