6 iunie 2012 
Știu, e la modă să-i altoim pe pastori. E adevărat, unii ne-au făcut de rușine și au aruncat blamă asupra noastră a tuturor. Dar, ca să fie spus tot adevărul, afirm că marea majoritate a slujitorilor (cel puțin pe care îi cunosc eu cât de cât) Îl iubesc pe Domnul, trăiesc o viață devotată Lui și Bisericii Sale, au familii respectabile și își poartă poverile în tăcere.
Nu neapărat ca să trag focul la oala noastră, dar măcar din când în când, consider că este necesar să fie auzită o voce și din partea lor. Oamenii s-au obișnuit să ne vadă câteva ore (cel mult 5,6) în fiecare săptămână, la amvonul bisericii. Bine îmbrăcați, bine dispuși ( 🙂 ), în exercițiul autorității. Ce bine de ei…
De fapt, ce (și cât) face un pastor pentru lucrarea lui Dumnezeu? Sunt câteva dimensiuni ale slujirii de care majoritatea membrilor nu sunt în cunoștință de cauză. La prima vedere par ridicole sau ireale, dar consumă foarte mult timp și o enormă cantitate de energie spirituală și fizică.
Mai întâi, mulți ignoră factorul disponibilității. Destul de des mi-am lăsat musafirii la masă. Mă plâng pentru ei, că familia nici n-o mai pun la socoteală, iar cât privește farfuria jumătate plină și dumicatul înghițit cu forța, ca să răspund la telefonul urgent, nu mai vorbim. Este slujba pastorului să intervină chiar în miezul nopții dacă trebuie! Pentru toate acestea nu-l plângeți, nu-l idolatrizați și nici nu ezitați să-l contactați când situația o cere. Doar fiți conștienți de lucrul acesta și nu mai întrebați, tendențios, cu ce se ocupă toată ziulica!
Un alt lucru neînțeles în activitatea unui slujitor este faza de planificare și concepție. Programările, activitățile, conferințele, serviciile, proiectele, viziunea departamentelor de lucru și motivarea cadrelor acestora nu se întâmplă de la sine.
Urmează una dintre cele mai dificile, mari consumatoare de timp și ineficiente activități pastorale: gestionarea conflictelor! Apar ca ciupercile după ploaie și… plouă tot timpul! Liderii departamentelor pentru spațiul folosibil, ușierii cu (unii) membrii pentru (ne)respectarea rânduielilor, cântăreții cu echipa de la sunet, administrația cu frații și surorile cărora le este prea… frig unora, cald altora, concomitent!… Bineînțeles că nemulțumiții cărora nu le facem dreptate instantaneu și tranșant, fie ne amenință cu plecarea la biserica cealaltă, fie tac și… nu ne mai votează data viitoare!
O activitate esențială, zilnică (ar trebui) a pastorului este studiul personal și devoțiunea. Cred în inspirația Duhului, dar nu cred în ”pică pară mălăiață…” Studiul aprofundat al Scripturilor și pregătirea predicilor și studiilor sunt (pentru slujitorii care își iau în serios responsabilitatea amvonală) nu numai o chestiune de profesionalism (în sensul bun al cuvântului) ci și de bun simț. Nu ai dreptul să te ridici în fața oamenilor fără o pregătire temeinică. Închinarea personală trebuie să se măsoare dublu ca timp și intensitate decât la membrii pe care îi slujim.
Dacă adăugăm la toate acestea consilierea premaritală a perechilor care se căsătoresc, consilierea maritală, vizitele la spital sau acasă la bolnavi, apelurile telefonice, e-mail-urile, ședințele și timpul petrecut cârtind la auzul zvonurilor, bârfelor și suspiciunilor, ajungem la 60-70 de ore pe săptămână! Nu e de mirare că, în sondajele de opinie secrete, mulți pastori recunosc problemele familiale cu care se confruntă (soțiile lor sunt în pericol de depresie acută, iar copiii lor ajung să deteste biserica).
Adunările generale au devenit un adevărat abator pastoral, climatul perfect pentru descărcarea frustrărilor, locul unde lucrurilor li se spune pe nume (că doar ”suntem ca-n familie”, auzi!), motiv pentru care 80% din membrii bisericilor nu participă niciodată (spre marea dezamăgire a unora).
Și acum, cireașa de pe tort: noi nu avem dreptul să greșim! Greșim și atunci când nu greșim, nu mai au oamenii ce să vorbească, săracii…
Ca să nu rămân dator cu ceva, încă două lucruri: din nou, pentru a câta oară, nu, blogul nu îmi răpește din timpul de slujire! Este 11:49 seara, sunt de 20 de minute în fața acestui articol și tocmai am servit două bucățele de cake cum numai nevastă-mea știe să facă (vă asigur)! Astăzi am gestionat cele 10-15 comentarii în aproximativ 10 minute, total (pe iPhone). Al doilea lucru: toate aceste neajunsuri NU, NU, NU reflectă calitatea spirituală medie a bisericilor noastre. Marea majoritate a credincioșilor pe care îi slujim sunt oameni duhovnicești, de caracter și cu mult bun simț. Ne pare rău că pentru mulți dintre ei nu mai avem timp și energie. Pompierii merg și ei unde e foc! Cei care se confruntă cu probleme și au nevoie de sprijinul nostru (la toți ne vine rândul, nu?) ne deranjează atunci când se sfiesc crezând că ne… deranjează. E slujba noastră și ne-o facem cu bucurie! Nu am scris aceste lucruri ca să vă facem să vă simțiți vinovați sau nedoriți, nicidecum! Am vrut doar să se înțeleagă lucrurile și din perspectiva (mult prea nebăgată în seamă, în ultima vreme) a pastorilor. Bineînțeles, cu riscurile de rigoare…
POPAS PENTRU SUFLET 
Cu nadejdea ca o sa-mi acceptati o ilustrata mai moderna dar cu tilc mai aproape de noi si dorintele noastre, indraznesc.
Era in Piata Casei poporului un agent de politie care facea de slujba.In timp ce mergea pe strada si supraveghea circulatia cetatenilor, isi lovea falos bastonul de cauciuc de palma miini opuse ca sa se inteleaga cine este seful in acel loc. Mergind asa fara un scop precis, la un momentdat se gindi el ce bine ar fi sa fie politist in Chicago.Si cum lovi cu bastonul, hop, se trezi in Chicago. Mare bucurie pe el cind isi dadu seama ca bastonul lui face minuni.
In timpul imediat urmator se gindi ca ce bine i-ar sta sa aiva si ceva avere si o casa frumoasa, si lovind cu bastonul deodata se trezi cu o casa minunata si cu multi bani.
Aproape ca nu ii venea sa creada ceea ce vedea.Dar, cind politistul nostru se vazu cu banii doriti, cu casa casa, se gindi el: Chicago este un oras periculos, ce bine ar fi sa aiva un loc de munca unde sa nu trebuiasca sa faca nimic.Si cum lovi cu bastonul in palma, hop, se trezi in Piata Casei poporului.
Despre morala nu ma pricep, dar, daca trece editarea, poate s-o incumeta cineva sa ne dea citeva variante, legate bine’nteles de subiect, raminind tema, sugestiile pot fi si duhovnicesti. Mult har si pace .
„Mare este secerisul, dar putini sunt lucratorii!” (Mat.9-37) E adevarat ca adevaratii lucratori, au putin timp de odihna, dar daca isi fac bine slujba mare va fi rasplata in cer.
Frate Ionescu,si eu ma gandeam candva, cum de poti face fatza atator activitati? Unui om atat de ocupat ca tine, macar din cand in cand i s-ar potrivi cuvintele Domnului Hristos spuse ucenicilor dela Marcu 6-31:”Veniti singuri la o parte, si odihniti-va putin”, caci erau multi care veneau si se duceau, si ei n-aveau vreme nici sa manance.” Interesant ca Isus s-a gandit si la asta! GBY
Frate Ștefan,
Adevărul este că dorm foarte puțin.
Noaptea trecută m-am descurcat cu 5 ore, ceea ce pentru mine este enorm.
Semăn cu mama mea despre care, în copilărie, credeam că noaptea se gândește cum să mă țină pe mine mai din scurt a doua zi. 🙂
instabilitate,nemultumire si..MULTA RAVNA FARA PRICEPERE..
commentul se refera „ca morala”la ilustratia lui Mihail
Drago, fratele meu.Te rog sa ma crezi si sa nu o ei ca o lauda personala, eu la „pricepere” am avut nota destul de mare, dar cu raspunsul tau RECUNOSC ca nu prind tilcul.Poate este omeneste sa cer o translatare. Din punctul meu de vedere,nici vorba de instabilitate, asemenea slujbasi sunt „repartizati”! Nemultumirea fata de un stadiu de evoluare ,pentru un militar este normala. Dar „multa rivna fara pricepere” tu glumesti.Cred ca ai inteles ca este vorba de un agent de politie. Rivna? Raritate mult prea mare. Te rog frumos sa decriptezi raspunsul tau pentru a ma bucura impreuna cu tine.Har si pace.
(…)
____________________________
Știți de ce v-am moderat comentariul? Pentru că se vede de la o poștă că nu știți ce spuneți!
Conceptul este implementat fără probleme în bisericile românești. Sunt alte subcurente care nu au făcut obiectul acestei postări.
Nu mi-am imaginat nici odata ca pastorul nu-i ocupat Ba tot timpul m-am gindit ca e foarte ocupat.Totusi are si pastorul prioritatile lui.
Daca apeleaza un om de rind mai sarac din biserica sa-l ajute cu ceva se face ca a uitat.Daca apeleaza un frate mai insemnat mai bogat mai bine zis pentru ceva atunci pastorul e gata oricind de sacrificiu.Are si pentru cine.
Personal vreau pastorul sa fie fara partinire Sa cunoasca cuvintul lui Dumnezeu.
Cind vad ca numai bogatii au chemare de la Domnul in lucrarea de slujire(pastor,prezbiter,comitet).Cind vad ca la sarbatori pastorul trimite carduri numai la cei ce au buisness din biserica Etc.Nu-s din rindul celor ce invidiaza,dar ma doare si nu inteleg.Oamenii lui Dumnezeu isi pleaca capul si se ascund.Cum sa fie unitate in biserica cind vezi asemenea lucruri.Cum sa mai fie o trezire spirituala
Nu este corect ca un pastor să fie părtinitor…
Fr. Ionescu,
ba chiar este foarte daunator sa fie partinitor si asta e valabil nu, numai pentru pastor. Partinirea este un pacat grav cu, consecinte catastrofale. A fi partinitor, inseamna a fi nedrept si Biblia spune ca cei nedrepti nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. Aduceti-va aminte de exemplul preotului Eli si fii sai.
Cum credeti ca un pastor poate fi nepartinitor cand pe langa salariul care il au primesc (CEI MAI MULTI) daruri de un fel sau altul?
Multa pace.
Oh common pastor Ionescu. Nu mi lati moderat. Mi lati sters de tot. Si alti posteaza si nu stiu ce spun.
🙂
Niciodată nu am minimalizat rolul pastorului.
Penrtu cune nu .tie ce înseamnă-că tot sunt atâte obiceiuri-instituiți operațiunea,,Pastor pentru…o săptămână”.
Să vedem dacă nu îi trece.
Dacă cineva nu ia în serios rolul pastorului într-o comunitate,să facă el treaba mai bine,și abia după să comenteze.
Fă ce face el măcar și dupămai vedem.
În ziua de azi,cănd nu mai luptă nimeni pentru tine,ce am fi fără lider care să ne tragă de mînecă atunci când nu facem bine.?
State în state,individualisti ca sferele reci și străine ,interacționând doar din greșeală.
Ca bulele într-un vid fără liant.
Măcar ne mai adună cineva de pe drumuri,că prea o luăm razna.
Mihaela
Toata stima pentru un pastor care lucreaza cu responsabilitate in respect si teama fata de Dumnezeu. Acel om se bucura de roade vrednice de lucrarea pe care o face si va avea o rasplata de la Dumnezeu. Pe partea cealalta cei mai multi pastori ( romani si nu numai ) au probleme cu pocainta, motiv pentru care nu pot sub nici o forma face lucrarea dupa voia lui Dumnezeu.
Greu va fi la judecata pentru unii pastori care se joaca dea Biserica si fac lucrarea lui Dumnezeu cu nebagare de seama. Si dati-mi voie sa va spun ca, in cele mai multe cazuri, pastorii si comitetul sunt responsabili de relele care se petrec la nivel de adunare ( nu la nivel de individ ).
Voi reveni pe acesta tema cu ceva mai concret.
Mie, ”cei mai mulți pastori” mi se pare o exagerare. Generalizăm în necunoștință de cauză.
Da, poate aveti dreptate. Atunci ( nu cei mai )multi pastori.
Atunci 2 Corinteni 2:17 la cine se refera ???
cornelilioi,
” cei mai multi ” din 2Cor.2:17 nu se refera la pastori.
Ce ziceti de un pastor ce e arestat pentru si-a oprit fata de numai 15 ani sa mearga la o petrecere cu prietenii la unu noaptea?! Tara asta merge in viteza spre un sistem in care parintii nu vor mai putea sa-si disciplineze copiii deloc. Si unde vom ajunge atunci?!…
http://news.yahoo.com/megachurch-pastor-creflo-dollar-arrested-163311154.html
Cred ca toata lumea crestina trebuie sa iasa cu indrasneala sa ceara reviziunea constitutiei si amendamentele cu privire la familia si responsabilitatile ei in legatura cu educarea copiilor. NIMENI decit tatal si mama care aduce cu greutate ,munca si sudoare painea pe masa –asa ca atit timp cit depinzi de parinti -sa si asculti de ei – cu niciun chip altii sa-si bage nasul
toate legile vor fi incet-incet anticrestine:
„sa nu folosesti nuiaua ca parinte”
„suni Politia sa anunti ca mama sau tata iti vrea binele si foloseste dupa Cuvinul lui Dumnezeu , nuielusa”
incitarea la neascultare, destramarea familiei, sunt ‘necesare” pt instalarea unei Noi Ordini mondiale.
citind lista dvs de atributiuni, mai ca nu va compatimesc. insa mi-e greu sa cred ca e chiar asa; nu toate se intampla intr-o zi. cred in continuare ca e mai usor sa fi pastor decat sa muncesti obligatoriu in stres (unii) 8-9 ore pe zi la un loc de munca, poate si acela prost platit, iar apoi sa continui acasa.
Nu mă așteptam să fie toți convinși.
Vă asigur că e mai greu! De unde știu?
Am fost în ambele situații!
Pace Fr. Ionescu !
Nu scriu pt a mai apare un comentariu, ci pt a va cere niste sfaturi din experienta Dvs. de pe vremea cand trebuia sa va impartiti timpul intre familie, serviciu si adunare. Banuiesc ca ati trecut printr-o astfel de perioada.
As vrea, daca se poate, sa-mi scrieti in cateva cuvinte cum ati trecut prin acea perioada si cum v-ati stabilit prioritatile. Ce greseli ati facut si ce ati face altfel, daca ar fi sa treceti din noua prin asa ceva ?
Va multumesc,
Gabriel CIMUCA
Am slujit o perioadă în acest fel. Extrem de greu. Ceva cedează până la urmă. În cazul meu… sănătatea.
Dar, voi încerca…
Serviciul nu poate fi neglijat. E pâinea familiei. Familia este prioritară. Cu ea rămâneți. Biserica este lucrarea Domnului. Cum să o faceți fără băgare de seamă?
Dar frații trebuie să înțeleagă că nu sunteți super-om și ori să vă facă salar, ori să aibă așteptări mici de la dvs.
Daniel nu a fost arestat pentru ca a oprit-o ci pentru ca a strins-o de git, e mare diferenta ,trebuia el sa sune primul la politie pentru astfel de fata, care vrea la unu dimineata la party,
Da, pastorul nu trebuia s-o stranga de gat, dar trebuia sa-i dea 5 nuiele la fund sa le simta bine si poate-i trecea pofta de ” Party ” !!! Frate, cand un copil sta in casa mea si este in intretinerea mea mancand si imbracandu-se pe banii mei, respecta regulile ce se impun, altfel este liber sa-si aleaga alt loc de vietuire, pe cont propriu.
pete__ te intreb prieteneste tu ce ai fi facut in locul lui Creflo Dollar ? daca fata a luat o atitudine de anarhist –eu cred ca parintele a folosit toate metodele ca sa o faca sa inteleaga dar si rabdarea are masurile ei –mai ales ca a doua zi trebuia omul sa predice la bis –iar fetita ii minca timpul la 1 noaptea prin razvratire fara tupeu