NU AM VĂZUT OLIMPIADA. CE-AM PIERDUT?

Am văzut câte ceva la news (foarte puțin, minute). Astăzi dimineața m-am întrebat cu ce sunt inferior celor care n-au scăpat un moment. Cu nimic! Mai demult, mi se părea că dacă n-am auzit fiecare cuvințel de la Fox News nu am cum să înțeleg pe ce lume trăiesc. Am pierdut evenimente importante în timpul desfășurării lor, cu comentatori care storc la nesfârșit știrea, întorcând-o pe toate fețele, cuvântări analizate în amănunt, în fine, ce s-a mai întâmplat aiurea.

Sincer, de la sine și de bunăvoie (nu obligat) am din ce în ce mai puțin nevoie să știu ce face toată lumea. Pentru că viața se petrece în micul nostru univers unde, adeseori, nu vedem nimic demn de luat în seamă. Trăim altundeva deși nu suntem acolo, admirăm altceva deși nu este al nostru, interacționăm cu alții deși nu sunt lângă noi.

De fapt, așa se irosește timpul, după care ne mirăm cât de repede trece viața. Atunci când industria cinematografică a lansat serialele zilnice (soap operas) au apelat tocmai la disperarea multora de a-și trăi imaginațiile. În tot acest timp, propria lor existență se scurge fără să fi fost trăită.

Societatea de azi ca și cea de demult este clădită pe ”pâine și jocuri”. Or, viața nu se trăiește doar cu pâine și nu este o joacă.