13 august 2012 
O cursă extrem de periculoasă pentru bisericile zilelor noastre este obsesia relevanței. Înțeleg să folosești un limbaj adecvat audienței, să integrezi tehnologia necesară desfășurării slujbelor religioase, să te adaptezi într-o oarecare măsură structurii sufletești specifice fiecărei națiuni. Dar ca să transformi serviciul într-un adevărat spectacol (ca să nu-i zic circ) distractiv, menit să atragă mai degrabă decât să motiveze, să impresioneze în loc să inspire și să satisfacă temporar fără să împlinească nevoia de închinare, acest lucru eu îl consider aberant.
Minciuna este că trebuie să ne luăm la întrecere cu lumea pentru sufletele oamenilor, oferindu-le ceva superior. Sună bine la prima vedere dar, repet, este o minciună. Evanghelia nu este doar o alternativă pentru sufletul omului, pe care trebuie să o împachetăm atrăgător, ci este singura șansă. Noi nu îi chemăm pe oameni la o muzică mai bună, la un teatru mai de calitate sau la o paradă a modei. Niciodată nu vom putea să fim superiori lumii în ale ei. De aceea apostolul spunea ”Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume”.
Evanghelia ESTE ceva superior oricărei distracții fără să fie și numai atunci când nu este distracție. Evanghelia este un mesaj care Îl prezintă pe Hristos ca unic Mântuitor și Mijlocitor între Dumnezeu și om.
De ce Biserica Primară din primele secole a cucerit lumea cu această Evanghelie iar astăzi goana după relevanță ne face din ce în ce mai irelevanți? Deoarece lumea nu are nevoie de artiști mai buni ci de creștini autentici. Lumea nu va fi câștigată cu cât noi devenim mai mult ca ea ci în măsura în care îi vom oferi un contrast radical față de îngrozitoarea și mizera ei existență.
Creștinii din primele secole și din orice secol care au produs treziri spirituale nu au atras atenția prin cât de relevanți ci prin cât de diferiți au fost. Atunci când Domnul Isus a oferit un contrast între Sine și stilul de viață al lui Ioan Botezătorul a arătat foarte clar că natura coruptă a omului nu este convinsă nici prin izolarea în pustie și austeritate dar nici prin șezutul la mese.
Deconspirarea acestui mit era absolut necesară și NUMAI Domnul Isus putea să o facă. De ce încearcă snobii mișcărilor așa zis înnoitoare să reproducă experimentul? Probabil pentru că le plac desfătările relevanței…
POPAS PENTRU SUFLET 
Ce adevar mare ati spus: „crestinii […] nu au atras atenția prin cât de relevanți ci prin cât de diferiți au fost. ” !!!
Cat despre cantare, predicare etc, sa nu uitam: In urma unei slujiri autentice, adunarea trebuie sa ramana cercetata NU impresionata….
Am vazut „trupe” si „grupuri” cantand in fata fara sa se simta prezenta Duhului deloc. Si am vazut frate batran care de-abia tinea melodia cantarii, in lacrimi, iar sala fiind cercetata. Pentru ca inainte de slujire, trebuie o viata traita in pocainta. Altfel, vom asista doar la un program si nu la un servici divin.
Adevarat fr. Ionescu, majoritatea bisericilor nici nu mai seamana cu ce-a ce ar trebui sa fie sau cum erau chiar acuma 30-40 sau mai multi ani in urma. Ne-am imaginat ca teocratie e tot una cu democratie asa ca am introdus concepte lumesti in biserici si ” americanizare”. In cele mai multe cazuri ” reformele ” fiind incurajate, dorite si conduse chiar de catre ce-i care ar fi trebuit sa le opreasca. Un exemplu tipic e cand in biserica romaneasca se canta cantare in comun in engleza sau se predica fara traducere de catre roman tot in engleza (si asta chiar si la conventii.)
Acest articol despre (I)RELEVANTA ar trebui transmis prin fax la toate bisericile si pus in rama la intrare, sunt sigur ca n-o sa se intample asa ceva.
Totuși, predicarea în engleză (sau alta, după caz) are un rol de necesitate în bisericile din diaspora.
Echilibrul intre limba Romana si Engleza trebuie bine gandit si mentinut in bisericile din America pentru ca avem deja persoane din generatia a treia printre noi. Ei cunosc limba Romana destul de slab sau deloc si parintii lor nu sunt motivati sau nu pot sa-i invete, asa ca si ei trebuie hraniti spiritual daca vrem sa ramana in bisericile Romanesti.
Relevanta la care articolul face referinta are mai mult de a face cu influentele lumesti care inflitreaza biserica, nicidecum limba in care se predica sau se canta.
Asta e frate Cristi, obsesia relevantei a devenit ceva normal pentru ca oamenii lumesti nu sunt sensibili la lucrurile atractive din punct de vedere spiritual. Mai bine zis ei nu se lasa atrasi de Dumnezeu, asa ca incercam noi sa-i atragem inspre biserica cu distractii. Am vazut exemple cu flatscreens pe holul bisericii care transmiteau meciuri, atmosfera de concert in biserica cu luminile stinse si scena inundata de lumini colorate, si o predica de o ora pe fond muzical… Now that’s what I call inspiration 🙂
Eu ma intreb daca tinerii din bisericile romanesti chiar nu mai inteleg limba romana ca trebuie sa li se predice in engleza. Oare nu-i suficient cata engleza invata la scoala? Nu ar fi mai potrivit ca acasa si la biserica sa se vorbeasca in romaneste ca sa n-o uite de tot?
Daca vreti sa deschideti un subiect controversat acesta poate fi unul… Dupa parerea mea mea trebuie sa ne desprindem de sindromul „..acum 20-30-40 de ani in urma asa era…” Trebuie in primul rand sa agreez cu doua din afirmatiile dumneavoastra: 1. „Evanghelia a fost si este un mesaj care Îl prezintă pe Hristos ca unic Mântuitor și Mijlocitor între Dumnezeu și om; 2. „…lumea nu are nevoie de artiști mai buni ci de creștini autentici…” Agreez cu aceste doua si eu cred ca biserica dar si cei ce spun ca sunt crestini trebuie sa fie cu adevarat crestini autentici. Revenind la relevanta, generatiile crestine ce s-au nascut dupa 1960 sunt generatii (nu vreau sa jignesc pe nimeni) dar aceste generatii sunt putin mai elevate, mai sofisticate, nu neaparat mai spirituale decat generatiile de dinainte. Bineinteles, cand inviti pe cineva in biserica ta (vorbesc de biserica de la orase sau chiar din diaspora) trebuie ca sa fie atrasi nu numai de prezentarea Cuvantului lui D-zeu dar si de prezentarea ca biserica…Apoi, biserica trebuie sa fie un loc de includere gratioasa si libera a celor ce vin din afara (da sunt si anumite biserici unde se predica „Daca nu te intorci la D-zeu, vei avea parte de focul vesnic” nu spun ca nu este si acesta parte din mesajul chemarii, dar sa nu fie doar atat)…Si in fond si la urma urmei de ce biserica nu poate oferi pe langa serviciile divine si o alternativa tinerei generatii, cand tentatiile din lume sunt atat de mari (un mic concert crestin, o piesa de teatru cu tinerii bisericii, o seara de partasie doar) astea si multe altele pot sa faca biserica relevanta nu numai credinciosilor din biserica dar si celor ce vin si participa la aceste evenimente si vreau sa afle mai mult despre acesti oameni, despre acea persona la care ei se inchina, de ce e atata bucurie si pace si zambetul radiaza pe fetele lor?… Un mesaj scurt ce l-am citit undeva si mi-a placut: „Biserica este solutia lui D-zeu pentru comunitatea de oameni (nu doar de crestini) in care e asezata; atunci cand acest lucru este descoperit si acceptat Dumnezeu isi face lucrarea cu putere”.
Aşa-i, mergem înainte că era mai bine atunci!
E asta da articol , ce pacat ca ai dreptate . Un misionar american venit in RO dupa revolutie ne-a spus ca programul dinaintea predicii trebuie sa pregateasca inimile pt ascultarea Evangheliei nu sa distreze ca spectacolele din lume ! . Duminica predica despre betie din Proverbe a avut un moment fani ca nu am putut zice Amin la terminarea citirii paragrafului , cap. 23.29-35. cum se obisnuieste ! Si azi m-am rugat pt tine cu bucurie !
________________________________
Apăi, cam așa, nimic nu-i relevant – și nici logic (omenește vorbind) – când vine vorba despre Evanghelie. Să moară un nevinovat pentru o grămadă de vinovați nu prea e de înțeles… Și nici să moară creatorul pentru lucrarea mâinilor lui nu prea „face” sens, vorba ceea. Luther, de pildă, era foc și pară împotriva așa-zisei relevanțe; iată de ce adevărul Evangheliei trebuie predicat așa cum este: irelevant și ilogic pentru mintea păcătoasă a omului, însă eliberator și mântuitor prin lucrarea lăuntrică a Duhului.
Cand granita intre Biserica si lume nu se mai poate deosebi clar atunci acolo nu se mai poate spune ca exista Biserica. Despre poporul Israel se spunea in nenumarate randuri ca el este un popor „pus deoparte, care nu face parte dintre neamuri” sau „in tinuturile imparatiei tale” spunea Haman catre Ahasveros „este raspandit un popor cu legi deosebite”. Pavel fiind in Filipi era pus in reclama unei ghicitoare, dar nu a stat la discutii prea mult ca nu cumva cei ce vor auzi Evanghelia sa nu poata discerne care este adevarul. Petru cand este pus in fata unui vrajitor botezat sa ii vanda putere taie fara mila orice amestec. Adevarul si Evanghelia trebuie sa fie distincta in orice privinta, iar cine cauta sa o amestece va fi tras la socoteala nu de un om ci de Dumnezeu. Distinctia trebuie foarte clara. Asa cum s-a spus suntem oameni care trebuie sa dam o directie in lumea aceasta, dar daca incercam sa fim ca lumea ca ei vom ajunge. Biblia trebuie traita nu numai predicata si ascultata. Confuzia care este in lume cu privire la Biserica se datoreaza in cea mai mare masura amestecului care s-a acceptat. Pentru o Biserica din Apocalipsa Domnul ISUS are un mesaj care spunea ” Tu LASI ca Izabela…. „. Prin faptul ca o Biserica nu mai tine sus adevarul asa cum IL prezinta Scripturile (si asta pleaca de cele mai multe ori de sus ” Aaron facuse poporul sa fie fara frau”) respectiva comunitate renunta singura la Dumnezeu. Pe Dumnezeu nu IL slujim asa cum credem noi ca e bine. Pe Dumnezeu trebuie sa IL slujim asa cum a spus El ca vrea sa fie slujit. Au incercat fii lui Aaron sa il slujeasca pe Dumnezeu asa cum au crezut ei si stiti ce a urmat. Apoi David cand ducea Chivotul spre Ierusalim in prima incercare stiti ce a patit. Imparatul Ozia are acelasi tupeu si exemplele pot continua. Pavel spunea Evreilor in cap 12. 14 Urmariti pacea si sfintirea cu toti fara de care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu. Cred ca acest avertisment nu mai necesita nici o explicatie teologica suplimentara.
Biserica TREBUIE sa fie stalpul si temelia adevarului. Asa spunea Apostolul Pavel lui Timotei. Cand acest lucru nu se mai intampla atunci aceea nu se mai cheama Biserica.
Referitor la modul in care trebuie prezentata Scriptura cred ca avem modelul Domnului Isus, al apostolilor care au facut acest lucru nu bine ci asa cum o vrea DUMNEZEU. Atunci cand Duhul Sfant este la lucru nu mai trebuie nimic nici de adaugat (teatre, concerte, pantonima, etc) dar nici nimic de scazut (stingerea Duhului, mandria, fatarnicia, etc). Oameni vor sa vada adevaratii credinciosi in viata de zi cu zi. Atunci cand lucrarea de slujire este insotita de puterea Lui Dumnezeu si Dumnezeu ingaduie sa se faca tamaduiri, minuni si semne atunci zidirea si bucuria vor inlocui aditivi spirituali artificiali.
Slujirea inseamna renuntare. Aici trebuie sa ducem lupta. Caci TREBUIE ca EL ISUS sa creasca iar eu sa ma micsorez. Fie ungerea de sus peste noi mereu.
Reblogged this on IEȘI AFARĂ….
Imaginea vorbeste despre relevanta mesajului. Sa ne oprim la asta. Nu este acceptabila o astfel de relevanta, ca zona de interferenta intre ce vrea cineva sa spuna si interesul cuiva de a asculta mesajul. Modelul biblic e cel din casa lui Corneliu la vizita lui Petru „Suntem aici ca sa ascultam….”
Cat priveste metodele si formele cred ca trebuie sa fim relevanti de dragul Evangheliei. Nu toti primim viziuni din partea Domnului ca si Petru pentru a intra cu Evanghelia in locurile „spurcate”. Stiu ca formalistii si asa zisii conservatori subordoneaza Evanghelia harului , formelor. Ma intreb daca cei care se declara aparatorii ai adevarului, nu o fac de dragul relevantei.
Relevanta capata un contur precis si este definitivata in intregime doar
atunci cand suferinta si sacrificiul facut de Mantuitorul este bine prezentat si bine interpretat.Cele mai multe incercari raman doar un counterfeit.Relevanta sclipeste precum staniolul dar este lipsita de Crestinism si Pocainta ce salveaza,elimina si topeste confuzia. Puterea si capacitatea analitica de prezentare autentica a Dragostei lui Hristos apartine unui numar foarte restrans de pastori si misionari