O fabulă de Esop, despre lupi și câini:
Se spune că o haită de lupi s-au dat binișor pe lângă câinii ciobănești care păzeau stâna:
”Cum puteți voi care sunteți ca noi în așa de multe asemănări să-i slugăriți pe ciobani și să le păziți turmele? Ei mănâncă doar carnea, iar vouă vă dau oasele! Vă bat cu nuiele și vă pun zgardă! De ce nu vreți să luăm oile și să le mâncăm împreună? De ce nu vreți să fiți liberi ca noi?”
Se gândiră că lupii cam au dreptate și, invitați fiind să discute mai pe larg planul, câinii merseră în grota lupilor unde fură sfâșiați și devorați pe dată. Lipsită de pază urmă turma de oi.
Morala: Lupul e tot lup!
O veche vorbă din popor spune că ”lupul își schimbă părul dar năravul ba”. Orice proverb din popor are istoria lui și valoarea lui. Cred că dacă Esop era conteporan cu noi nu mai scia fabula cu lupii și câinii dar scira una despre agenda ascunsă.
Lupul e tot lup, chiar si imbracat in haina de oaie!
Multa lume spune ca un caine este un lup domesticit.
Când cineva este regenerat de Dumnezeu, prin spălarea nașterii din nou și înnoirea făcută de Duhul Sfânt, putem spune cu toată certitudinea că „i s-a schimbat năravul lupului”, chiar dacă părul a rămas acelaş!
Aceasta se traduce popular.LUPUL PARUL ISI SCHIMBA,DAR NARAVUL BA,DA…DAR OAMENII SE POT SCHIMBA(claro, prin Duhul Sfant)
Morala e ca nu trbuie sa te increzi in oricine iti iese in cale
Invatatura ar fi (dupa mine) ca orice discutii cu lupii- oricit de atragatoare ideile si bine intentionati ar parea domnii lupi- nu pot duce in final decit la dezastru .