ÎNCĂ UN LUCRU DESPRE CONVENȚIE

Dintre toate întrebările despre rațiunea de a exista a convenției (unele de-a dreptul ridicole, altele aparent obiective și realiste dar, de fapt, rezultate din frustrări personale), una mi s-a părut interesantă: este această platformă justificată spiritual, sau doar o scenă a afirmării cuiva, fie și o promovare de ordin confesional?

Răspunsul meu este simplu: nu este posibil să separi factorul uman de cel spiritual. În orice activitate religioasă de dimensiunile convenției, spiritualul și umanul se interpătrund. A păstra puritatea absolută a spiritualului e ca și cum ai vrea să bei apă fără să folosești un pahar.

Scopul este de a nu lăsa ca umanul să devină firesc, otrăvind și sufocând spiritualul. Cum poți cânta fără a-ți folosi talentul, cum poți predica fără o anumită doză de oratorie, cum poți sluji public fără să te despachetezi pe tine însuți de ceea ce ai mai bun? Foarte adevărat, Apostolul Pavel spunea că ”învăţătura şi propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul şi de putere, pentru ca credinţa voastră să fie întemeiată nu pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.” Însă tot el continuă și zice: ”Totuşi ceea ce propovăduim noi printre cei desăvârşiţi este o înţelepciune; dar nu a veacului acestuia, nici a fruntaşilor veacului acestuia…”

Oricine de care nu-ți place îți poate părea a se da în spectacol. Unii justifică asemenea percepții prin exagerări gratuite, ridicole. Inima o cunoaște doar Dumnezeu! Dar, cu bunele și mai puțin bunele lor (depinde ce cârlige ai în suflet de care să se poată agăța), convențiile au dovedit în timp că au un impact pozitiv asupra comunității noastre. Mai ales în ultimii ani când tehnologia ne-a permis să cuantificăm oarecum impactul real și răspunsul publicului larg, trebuie să recunoaștem că acest eveniment are un rol mai mult decât justificat ca instrument de evanghelizare, zidire sufletească și întărire a părtășiei.

Mi se pare foarte nesănătos să criticăm buna colaborare din ultimii ani a celor trei organizații românești (Assemblies of God, Church of God și Uniunea) ca fiind un monopol, când în anii trecuți mulți se lamentau că suntem prea fracturați. În SUA și Canada sunt acum aproximativ 115 biserici penticostale române, dintre care vreo 90 se declară în părtășia uneia din aceste organizații. Părtășia Uniunii nu implică niciun document legal de afiliere, este doar un consimțământ de asociere spirituală, fără să afecteze în vreun fel statutul local de organizare al fiecărei biserici. De ce există și biserici izolate, eu nu înțeleg, iar dacă se vor izolate, de ce s-ar plânge că nu sunt băgate în seamă, nu este aceasta ceea ce vor cu tot dinadinsul? Cu toate acestea, în dorința de a include pe toți, avem în vedere chiar și reprezentarea acestor comunități și sunt binevenite în părtășia noastră dacă doresc acest lucru.

Anul acesta, cam atât…

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

11 răspunsuri to “ÎNCĂ UN LUCRU DESPRE CONVENȚIE”

  1. Am doua intrebari:

    1. Exista vreo diferenta doctrinara intre cele trei organizatii – Assembly of God, Church of God si Uniunea?
    2. Care ar putea fi motivele (avantaje, dezavantaje, etc.) pentru care unele biserici prefera apartenenta la una din cele trei organizatii, respingand pe celelalte doua?

    Multumesc. 🙂

  2. Enoriasii de la AOG cu cei de la COG comunica ,se saluta , se iubesc , uneori chiar pastorii romani se invita unii pe altii la predica. In cazul de fata , apartenentele diferite nu reusesc sa slabeasca spiritualitatea fratilor de rand [ americani sau romani ] ci , doar la partea umana [ fireasca ] ,unii lideri de ambele tabere beneficeaza de unele avantaje – [ tot pamantesti ]Se pune o intrebare : Liderii cei mai mari [ superintendentii ,overseeerii etc [ din ambele tabere [ doar de la americani ] au ei , aceesi relatie unii cu altii , ?….Am avut ocazia sa il intereb odata pe unul dintre e[-iCoG] : Daca te invita un pastor american [ AoG] sa le predici in ideea edificarii sufletesti a Bisericii [ ca doar la urma urmei , ambele tabere lucreaza pt aceesi cauza- extinderea Imparatiei ] , vei accepta invitatia ?….Mi-a dat un raspuns neclar , intortochiat , – chiar politic . De aceea unii lideri decid sa nu se ”spurce” si stau izolati cu biserica cu tot.

  3. As putea sa va raspund la ultima intrebare, ca unul care fac parte dintr-o biserica neafiliata…insa ma tem ca-mi irosesc energia…deoarece nu cred ca sunteti interesat sa aflati…Ma insel ?

    • Frate Florin N.,

      Dacă mie mi se adresează comentariul dumneavoastră, întreb: De ce credeţi că n-aş fi interesat să aflu răspunsul? E bine de ştiut, aşa ca informaţie generală…

      • Frate Ovidiu..Daca doream sa-ti raspund tie…as fi facut-o in dreptul postului tau…insa era vorba de intrebarea fratelui Cristian…
        „De ce există și biserici izolate, eu nu înțeleg, iar dacă se vor izolate, de ce s-ar plânge că nu sunt băgate în seamă, nu este aceasta ceea ce vor cu tot dinadinsul?

        Acum as putea raspunde si intrebarii tale ….insa in mod cert va fi o parere personala…dar..zic eu o parere educata…

        In cazul in care se formeaza o biserica noua….exista 4 optiuni…AOG, COG, Uniunea sau ramane independenta asa cum mentiona si fratele Cristian…Daca gruparea e mare..va adeara la una dintre cei doi granzi….

        Avantaje;

        – facilitarea legalizarii ca si organizatie non-profit
        – facilitarea legalizarii lucratorilor din biserica pentru efectuarea actelor de cult(cum ar fi casatoria) si recunoasterea lor de catre guvernele locale.
        – facilitarea unor imprumuturi cu dobanzi mici, fara credit prea mare, pentru cumpararea unui locas de inchinare.
        – medierea problemelor din biserica in cazul in care ele exista…
        – facilitarea partasiei cu alte biserici din aceeasi organizatie,
        -etc.

        Dezavantaje;

        – 10 % din zeciula inregistrata anual merge catre organizatie,(pentru o biserica de 60-100 membri este dezastruos la inceput)
        – cladirea bisericii(in cazul in care se cumpara una) apartine organizatiei,
        – organizatia in cele mai multe cazuri nu le pasa de opinia membrilor(chiar si majoritari) din biserica..
        – etc,

        Exista si a treia optiune…

        Aderarea la Uniune.

        Aderarea la Uniune nu schimba statutul de biserica independenta. Biserica/adunarea beneficiaza doar de mediere cand exista probleme si are parte de facilitarea partasiei cu frati/biserici din uniune…

        Acum….in cazul celei de a trea optiune..exista o problema…pe care niciunul din membri executivi nu o vor recunoaste fatis.
        In general o biserica noua apare in urma unui ruperi dintr-o biserica mai mare(unde membri executivi au prieteni/rude) si in general cei care pleaca sunt cei „nepocaiti” sau „caprele”(exclus este cand intre cei plecati exista vreun pastor/predicator de renume sau dintre cei plecati au rude/prieteni pe vreunul din membri executivi).

        Daca niciuna din conditiile de mai sus nu sunt indeplinite,
        Uniunea nu va dori aderarea acestei grupari la organizatia lor.
        Implicit…majoritatea bisericilor in cauza, din lipsa de optiuni vor ramane independente si vor ramane izolate. N-au decat sa-si planga de mila ca „nu sunt bagate in seama”.

        Din nou este o parere personala…. chiar daca vorbesc in cunostinta de cauza….

        • Acum….in cazul celei de a trea optiune..exista o problema…pe care niciunul din membri executivi nu o vor recunoaste fatis.
          In general o biserica noua apare in urma unui ruperi dintr-o biserica mai mare(unde membri executivi au prieteni/rude) si in general cei care pleaca sunt cei “nepocaiti” sau “caprele”(exclus este cand intre cei plecati exista vreun pastor/predicator de renume sau dintre cei plecati au rude/prieteni pe vreunul din membri executivi).

          Daca niciuna din conditiile de mai sus nu sunt indeplinite,
          Uniunea nu va dori aderarea acestei grupari la organizatia lor.
          Implicit…majoritatea bisericilor in cauza, din lipsa de optiuni vor ramane independente si vor ramane izolate. N-au decat sa-si planga de mila ca “nu sunt bagate in seama”.

          Din nou este o parere personala…. chiar daca vorbesc in cunostinta de cauza….
          __________________________________________________________________________________
          Era să fiți APROAPE corect. Adevărat, în primă instanță, Uniunea nu se va grăbi să andorseze deschiderea unei noi biserici prin rupere (nu au făcut-o nici în cazul meu, deși m-am considerat îndreptățit de împrejurări și eram membru în conducerea Uniunii…).
          Dar după o vreme, dacă este o lucrare legitimă și stabilă și dacă dorește, Uniunea este deschisă pentru o asemenea lucrare.
          Sunt situații în care cei care se rup au rude în Conducerea Uniunii. Li se aplică același tratament.

          • Va multumesc pentru transparenta…
            Iertati-ma…insa dupa raspunsul dumneavoastra am si mai multe nedumeriri….si intrebari totodata. Intrebarile sunt pertinente(zic eu)..

            1. Cum au luat fiinta majoritatea bisericilor din diaspora dupa 1989 incoace ?

            Daca prin rupere atunci ” Uniunea nu se va grăbi să andorseze deschiderea unei noi biserici prin rupere” mi se pare un fel de scarpinat dupa ureche cu mana stangace…

            2. Cine aproba veridicitatea unei lucrari din punct de vedere omenesc ? Daca ” Dar după o vreme, dacă este o lucrare legitimă și stabilă ” inseamna un anumit timp…de ce nu se specifica x ani/luni/saptamani/etc ?

            Dupa un anumit timp de ani biserica in cauza nu mai are nevoie de nici o culoare „politica”. Procesul de vindecare trebuie sa inceapa in primul an.

            3. Dupa cat timp a-ti fost acceptat(biserica Elim) in Uniune ?

            Va multumesc….

          • 1. Prin strângerea unui număr de credincioși într-un anumit oraș și prin separare. Sunt ruperi și ruperi. De exemplu dacă scopul este ca să fie și cutare ceva și ia un grup de 20, 30 de persoane e una, iar dacă sunt motive întemeiate este altceva.
            2. Evident, modul de interpretare poate fi subiectiv. Unele începuturi se cristalizează mai repede, altele mai încet. Noi răspundem cererilor care ni se adresează și păstorilor care solicită să fie parte din părtășia noastră. Participăm la procesul de vindecare dacă suntem solicitați. ”Culoarea politică” este irelevantă pentru noi deoarece nu avem avantaje personale din existența Uniunii și nu urmărim nimic decât părtășia și păstrarea mărturisirii de credință.
            3. Nu a fost o chestiune de ”primire”, nu avem niciun angajament legal, biserica noastră este încorporată independent. Este vorba mai degrabă de o acceptare. A fost graduală și a durat în total vreo doi ani. Nu m-am supărat (prea tare 🙂 ), am avut răbdare.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Cristian Ionescu: Încă un lucru despre convenţie « Platforma Radar - 6 Septembrie 2012

    […] ca instrument de evanghelizare, zidire sufletească și întărire a părtășiei.” (Popas pentru Suflet) Share this:TwitterFacebookLike this:LikeBe the first to like this. Tag-uri:Convenţia Bisericilor […]

  2. Evanghelici în Top 35 WordPress (7.09.2012) « Platforma Radar - 6 Septembrie 2012

    […] 8. Cristian Ionescu (Popas pentru Suflet): “Încă un lucru despre Convenţie” […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: