”LAUDA ȘI ÎNCHINAREA”… SECULARIZATĂ

Am citit cu atenție articolul publicat de Teofil Stanciu, intitulat Un impas al ”trupelor de laudă și închinare”. Pornind de la controversa ”Quo Vadis”, dar fără să acutizeze subiectul enunțat de mine AICI, deci într-o altă ordine de idei, autorul cere o dezbatere a necesității de a crea un spațiu mai larg decât cel strict bisericesc, pentru exprimarea unor simțăminte umane normale, cum ar fi dragostea de familie și oameni, admirarea naturii, diverse relații și situații, mă rog, chestii care au de-a face cu viața.

Bun. Hai să zicem că viața ar avea de-a face mai mult  decât doar cu Biserica și pocăința. Mersul la servici, o cafea cu prietenii, făcutul lecțiilor cu copiii, câteva momente de tandrețe cu soția, dusul cu bicicleta la piață, dușul de dimineață sau, pur și simplu, uitatul la stele într-o noapte senină de vară. Și multe, multe altele. Dar, mă întreb eu, poate fi scos ceva din spațiul relației noastre cu Creatorul? Sau, ca să mă exprim mai bine, poate fi scos Dumnezeu din amănuntele mai puțin eclesiastice ale existenței noastre?

Dacă vorbim de dragoste, cine este Dragoste? Dacă admirăm o priveliște, cine a creat-o? Dacă interacționăm, care sunt normele de conduită și principiile de viață în virtutea cărora ne raportăm la oameni și circumstanțe? De exemplu, cu ocazia binecuvântărilor de copii, în biserica noastră cântăm despre mamă. La nunți avem poezii, cântări și chiar predici despre dragoste. Mai mereu adorăm prin momentele de ”laudă și închinare” pe Dumnezeul care a creat munții, pădurile și galaxiile (ca să respectăm, strict, cronologia biblică). Dar toate acestea sunt exprimate în contextul în care Dumnezeu este omniprezent în strofe și refren.

Ceea ce mă tem că simt nevoia ”trupele de laudă și închinare” – conform intuiției exprimate în postarea cu pricina – este eliminarea acestei încadrări în duhovnicesc, incomodă glorificării unor stări pe care doresc să le trăiască la o intensitate mai firească, lucru destul de dificil atunci când tot la al treilea vers zicem ceva despre Dumnezeu.

Compătimirea că acești ”închinători” nu ar fi găsit o platformă unde să-și exprime liber aceste deziderate este nejustificată. În ultimii ani, inventivitatea muzicii de ”laudă și închinare” a creat o adevărată cultură pseudocreștină, caracterizată de ambiguitate. ”Te iubesc, mor după tine, sunt disperat(ă), te respir, mă respiri, aoleu ce simt”, dar nu știi la cine se referă, la mama, tata, cățelul sau pisica, drăguțul sau drăguța, sau, poate, poate chiar la… Domnul? Hai să fim serioși! Ce să mai vorbim de adoptarea unor melodii pe(ntru) versuri creștine, circurile lumești care profanează chiar cântările inspirate sau ”How Great Thou Art” cu… Elvis Presley! Ce cântăreț din lume își permite să nu aibă un album de… Crăciun? Bine, cu zurgălăi, brad și iubită, dar mai puțin cu Isus… Păi chiar așa, să ne încurce El, tocmai de Crăciun? Iar la Paște, dă-i cu ouă vopsite și iepurași, dă-i cu ”Vine, vine primăvara”, că în înviere cine mai crede…

Cuvântul lui Dumnezeu ne cheamă la separare. Lumea glorifică totul fără Dumnezeu. Aceasta nu este o nevoie a spiritului uman ci a omului decăzut. Omul firesc nu-și poate celebra cu dezinvoltură patimile în prezența lui Dumnezeu. Atunci când a apărut fenomenul ”crossover” în muzica creștină americană (via Amy Grant și Michael W. Smith) s-a crezut în unele cercuri că este un instrument de evanghelizare inedit și poate mult mai eficient. Nici vorbă! De curând, ceva cântăreți români s-au pocăit dar continuă să cânte muzică seculară. Acest amestec între sacru și profan produce confuzie și facilitează lumificarea bisericii și trivializarea unei vieți trăite exclusiv pentru Domnul.

Întrebarea de căpătâi este cu privire la identitatea cântărețului și muzica sa doar ca exprimare artistică sau închinătorul care se închină. Din păcate, ca de obicei, în numele culturii și artei, toate aceste subiecte sunt negociate în favoarea tendințelor carnale, mai degrabă decât în direcția unui stil de viață duhovnicesc. De parcă această căruță s-ar rostogoli la deal…

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

31 răspunsuri to “”LAUDA ȘI ÎNCHINAREA”… SECULARIZATĂ”

  1. Tot pe acest subiect, ca si lectura suplimentara(si chiar ca un semnal de alarma) recomand articolele fratelui Dan Bercian:
    – Imoralitate şi ocultism în muzica “creştină”: http://www.radiounison.ro/editorial/imoralitate-si-ocultism-in-muzica-%E2%80%9Ccrestina%E2%80%9D.html
    – Imoralitate şi ocultism în muzica „creştină” (II): http://www.radiounison.ro/editorial/imoralitate-si-ocultism-in-muzica-%E2%80%9Ecrestina%E2%80%9D-ii.html
    – Muzica New Age in biserica: http://www.radiounison.ro/editorial/muzica-new-age-in-biserica.html

    • @ cristianboariu
      Si cei de facut atunci Cind cinta cineva o cintare sa luam google sa vedem daca e New Age music.Pina la urma cine stie chiar sigur daca cintarea cintata de Sealah You rise me up este originata in new Age.
      Secret Garden . Eram la o nunta in Chicago si la intrarea mirelui si miresei cinta Enya.
      Vreau sa spun ca e greu sa cunosti daca e sau nu e.

  2. Vă răspund strict în dreptul meu, ca să clarific puțin lucrurile.

    N-am propus scoaterea umanului de sub sfera divinului, nici vorbă. Ideea era să existe un loc în care să poată fi exprimat în mod legitim. Firește că tot ceea ce avem bun, adevărat, frumos este de sorginte divină, dar există în noi lucruri care trebuie exprimate și nu își găsesc locul în închinarea bisericii. Când am o frământare, se poate să scriu o poezie care să-l ajute și pe altul să înțeleagă că e normal să te frămânți, dar s-ar putea ca la momentul în care închei poezia să nu am încă o soluție. Personal, n-aș promova această poezie în închinarea publică, fiindcă pe unii s-ar putea să-i smintească. La fel și cu cântările. Nevoia sufletului și omului de a se exprima depășește exigențele spațiului bisericesc de închinare. Cu aceste „resturi” mă întreb ce facem.

    De pildă, cred că există cărți sau piese muzicale, poezii sau picturi profund creștine, dar care n-au nicăieri menționat numele lui Dumnezeu. M-aș simți puțin bizar să le folosesc în biserică, dar mi s-ar părea o prostie să le evit doar pentru că nu se pot folosi în biserică.

    După cum ați văzut în PS-ul textului, sunt multe lucruri de care nu m-am ocupat. Nu vreau să discut teologia trupelor de închinare acum, aici. Nici despre componenta financiară nu vreau să discut, deși s-ar putea să descoperiți cu surprindere că sunt mai aproape de o poziție pe care bănuiesc că o împărtășiți.

    Am plecat de la premisa că toată lumea e de bună credință, că toți compozitorii și textierii vor să își respecte și îndeplinească vocația cel le-a fost încredințată. Cu toată credincioșia și onestitatea. Cazurile deviante nu pot fi invocate ca argument împotriva unui demers care, oricum, nu ținea cont de ele din start. Ele pot fi discutate în alte contexte.

    Părerea mea e că tocmai lipsa unui spațiu de liberă exprimare (prin „libertate” nu înțeleg degringoladă și imoralitate, am precizat că nu consider nici măcar autenticitatea ca fiind o virtute în sine; dacă doriți, pot detalia) a generat acea ambiguitate pe care o sancționați. De la asta am pornit și eu, dar am tras concluzii diferite, din câte se pare.

    Încă o dată, pledez pentru o diferențiere cât mai netă a sacrului de profan. Însă asta presupune rezolvarea problemelor care se ivesc în cazul vocațiilor de graniță. Îi obligăm pe toți cei ce produc muzică să se exprime în spațiul eclesial sau admitem că se pot exprima legitim și în afara lui (poate renunțând cu totul la cântatul în biserică)? Eu cred că ar trebui dat un răspuns cât mai clar la această problemă, fiindcă ea izvorăște tocmai dintr-o separare extrem de deficitară și adeseori arbitrară a celor sfinte de cele lumești.

    În ce mă privește, prefer muzica „de modă veche”, mai degrabă liturgică, prea puțin asta săltăreață. Dar ea există în biserici, are audiență consistență și trebuie circumscrisă teologic. Cum spuneam și în text, ortodocșii, de pildă, au muzică bisericească și muzică religioasă. Iată o variantă de răspuns realist și clar.

    • Mă îndoiesc de faptul că arbitrarul ar putea fi eliminat din exercițiul de selectare a ceea ce este mai mult sau mai puțin spiritual.
      Pe de altă parte, gusturile/preferințele nu se discută. Aici sunt de acord cu dumneavoastră.
      Ceea ce mă îngrijorează pe mine cel mai mult este că introducem prea multe principii la categoria gusturi.
      Mă bucur să avem preferințe muzicale comune, chiar dacă, în limitele principiilor acomodăm și gusturile altora.

      • Frate Ionescu,

        Vis a vis de acei cantareti romani – care s-au pocait dar canta mai departe muzica „seculara”, dvs cum vedeți: chiar s-au pocait, au nasterea din nou? Ca eu unul, nu prea zaresc asta…

        Greșeala nu-i numai a lor – pentru ceea ce/cum canta. Ci si a noastră ca-i promovăm (unii chiar in biserici!).

        Secularizarea laudei si inchinarii e un subiect pentru care va curge multă cerneala in viitor. Sper ca cerneala sa nu se transforme in… sânge!

        • O, aveți perfectă dreptate! Cei care îi promovează sunt mai răi decât acești cântăreți pseudopocăiți!
          Cât privește cursul sângelui, trebuie! Evrei 12:4 ”Voi nu v-aţi împotrivit încă până la sânge, în lupta împotriva păcatului.” Doar că, MAI ÎNTÂI, păcatul și tendințele păcătoase din viața noastră și mai apoi și a altora, iar cât despre sânge, DOAR al nostru, vărsat pentru că: 1. Mai bine murim decât să păcătuim; 2. Suntem în stare să murim pentru ceea ce credem (dacă s-ar găsi cineva să se sature de cerneală și să ne vrea sângele… 🙂 )!
          Domnul să vă binecuvânteze!

        • Cum vedeti situatia unui crestin nascut din nou care canta solist la opera, sau in corul operei o muzica necrestina? Acelasi solist duminica dimineata dirijeaza corul in biserica poate.
          E vreo diferenta intre acest personaj si cineva care canta muzica jazz sau un alt gen de muzica, crstin fiind? Sau poate e doar o preferinta de stil.
          Fratele care canta la opera solist si pe scena are atributiile unui actor are dreptul sa cante in bisericile noastre pt. ca e un artist „classic” si altul care canta alt gen de muzica nu are dreptul pt ca e un destrabalat. Sper ca nu exagerez…..
          Multumesc de clarificari!

    • Domnule Teofil. Ma incintat stradania dvs de a „lamuri” pe fr Ionescu legat de cele sfinte in concurs cu cele lumesti.
      Parerea mea personala este ca sunteti in dezavantaj atita timp cit fr Ionescu se sprijina pe cele biblice iar dvs incercati sa aduceti totul la „iepoca moderna, a omului nou, dar nu nou fiind nascut din nou.
      Si ca sa ma fac inteles, aduc un exemplu, mai greoi dar este exemplu.
      Priviti cu atentie la armatele popoarelor, aproape din orice perioada. Au partile bune, frumoase si partile rele si mai ptin frumoase.Dar, fiindca alcatuiesc o „comunitate continua” cu elemente vremelnice, sigur ca necesita disciplina. Si aceasta este asigurata prin norme, principii , reguli si regulamente. Si de mii de ani se dovedeste ca lucreaza, functioneaza. Oare crezi ca elementele vremelnice, adica cei ce ocupa cite un loc in aceste armate pentru mai mult sau mai putin timp ,nu ai si ei parerile lor care sa se difere de normele si regulamentele si principiile armatelor respective? Eu spun ca au in proportie foarte mare.Si in aceste conditii, tocmai respectarea lor si trairea lor le permite sa se numeasca UNITATE (fie si militara)
      Revenind la ale noastre, eu cred ca se intimpla acelasi lucru. Crestinii, care nu reusesc sa-si crucifice firea, tot timpul vor cauta sa „modernizeze” sau sa „imbunatateasca” ceea ce este dat in regulamentul crestinului (sa-mi fie cu iertare) adica in BIBLIE.
      Domnule Teofil, eu nu vreau sa contrazic nici o parere, respect parerile tuturor, dar am dreptul sa o spun si eu pe a mea. Modelul dat o data pentru totdeauna este Domnul Isus si CUVINTUL care este DA si AMIN. Daca sunteti de acord cu aceste principii si reguli, o sa intelegeti ca arbitrul nu se schimba dupa jucatori. Jucatorii vor trebui sa joace dupa regulile asigurate de catre arbitru.( aici este punctul „tare” al fr Ionescu, biblia ,cu toate ca a dovedit ca stie si nitica filozofie)
      Si o ultima adaugire. Inca nu am auzit ca de doua mii de ani, biblia sau Domnul Isus (cu iertare va rog) deci de doua mii de ani nu am auzit sa se „modernizeze” sa se „adapteze” sau sa se „transforme” pentru a corespunde auditoriului. Incercarile unora si a altora de a INTRODUCE tot felul de modificari ,mie personal imi spune ca acestia nu cunosc (si asta nu este foarte rau, se pot corecta) biblia si principiile ei, dar ce este mai grav, este atunci cind , cunoscind cuvintul sfint, cauta sa-l modifice.Nu vorbim acuma de interese sau motivatii. (despre aceasta categorie biblia spune ca mai bine n u s-ar fi nascut, grav, foarte grav)
      Stiti, ma gindesc un pic simplist.La un Boeing nu vei putea sa folosesti piese de Antonov sau Tupolev, oricit de modern ar fi exemplarul si oricit de mult timp s-ar folosi. Nu credeti?

      • Mihail,
        fratele Marius Cruceru numeste trupa de inchinare,
        care desigur n-a exista in perioada primilor crestini,
        care il absorbeau cu inima si sufletul, cu gindul si mintea
        ” trupa de frauda si intinare”

        Dumnezeule, ale Tale sunt marirea, puterea, maretia, vesnicia si slava,
        caci tot ce este in cer si pe pamint este al TAU.
        A Ta , Doamne, este domnia,
        caci TU Te inalti ca un stapin mai presus de orice!
        De la TINE vin bogatia si slava,
        TU stapinesti peste TOT!
        In mina TA sunt taria si puterea,
        Mina TA poate sa mareasca si sa intareasca toate lucrurile

        1 Cronici 29 :11-12

        Spune mi Mihail, cum , in ce fel,cu ce respect, cu ce cutremur, cu cita evlavie, cu cita smerenie, trebuie sa te inchini UNUI
        astfel de Dumnezeu?

        Sa inchina dupa poftele lor, caci nu IL mai au pe Dumnezeu cel Adevarat, dar o fac in zadar!!!
        Cind ai partasie prin duhul Domnului cu Cel prea Inalt,
        NU-Mai-Poti sa te inchini oricum!!!!!
        ci , numai ascultind soapta LUI>
        De prea mult zgomot, multi nu o mai aud.

    • Teofil Stanciu,
      @”dar există în noi lucruri care trebuie exprimate și nu își găsesc locul în închinarea bisericii. ”
      cum si spuneti, e foarte clar :nici nu au ce cauta in inchinarea bisericii!

      @au muzică bisericească și muzică religioasă. Iată o variantă de răspuns realist și clar.
      Da, este cum ziceti :foarte clar din nou, in biserica nu trebuie s afie decit muzica bisericeasca si religioasa.
      PUNCT!
      Discoteca, circoteca din bisericile neoprotestante nu le vom vedea niciodata la ortodocsi.

  3. teologie catolica.. separarea lucrurilor sfinte de cele lumesti….

    Activitati crestine la Biserica, activitati lumesti in lume

    Il punem pe Dumnezeu in cutiuta si il scoatem numai cind vrem, de exemplu la biserica, ai cintam un pic , il punem inapoi in cutiuta si mergem la casa de cultura unde ii cintam prietenei/gagica

    1 Corinthians 10:31. „Whether, then, you eat or drink or whatever you do, do all to the glory of God.” I asked, „Is it sin to disobey this Biblical commandment?” Yes.

    So I draw this somber conclusion: It is sin to eat or drink or do anything NOT for the glory of God. In other words, sin is not just a list of harmful things (killing, stealing, etc.). Sin is leaving God out of account in the ordinary affairs of your life. Sin is anything you do that you don’t do for the glory of God.

    But what do unbelievers do for the glory of God? Nothing. Therefore everything they do is sinful. That is what I mean by saying that, apart from saving grace, all we do is morally ruined… Piper

    http://www.desiringgod.org/resource-library/taste-see-articles/how-to-drink-orange-juice-to-the-glory-of-god

    • Diferența și deviația teologiei catolice stă în faptul că separarea are loc în sensul compartimentării între sacru și profan în aceeași viață de om, în vreme ce teologia corectă a nașterii din nou presupune separarea omului duhovnicesc de lume prin răstignirea firescului.

  4. Un articol (foarte) puțin mai bun…

    Din păcate nu este focalizare, nu sînt exemple, cu alte cuvinte: nu v-ați făcut temele.

    Păcat, că subiectul e foarte important, Marius Cruceru a deschis un culoar de ceva vreme pentru o astfel de dezbatere, pastorii vă pot simți inima pastorală… Iar unii dintre tinerii cu musca pe căciulă poate că s-ar lăsa convinși dacă cineva le-ar prezenta niște argumente…

    Chiar ar fi așa de greu să răsfoiți 2-3 cărți despre acest subiect, să colectați exemple, să reflectați (2-3 luni) și APOI să scrieți un articol BUN?

    • . 🙂
      . 🙂
      . 🙂
      a revenit Corectorul!

      • Da. Mirare mare pentru ca avea promisiunea ca nu va mai fi acceptat cu gainariile lui,care de fapt nu au nimic a face cu biblia. Il slujeste pe G.Calinescu, Perpesicius, si asta nu ar fi chiar rau, dar mai are un stapin care il indeamna doar la critica , jignire si desconsiderare.
        Cine nu iubeste pe fratele sau, … ai mila Doamne de el.

        • @Mihail: „…..gainariile lui,care de fapt nu au nimic a face cu biblia.”. As fi foarte curios sa-mi aratati o singura gainarie (la singular) in articolul de mai sus, poate mi-a(u) scapat din vedere. In ce ma priveste, eu vad doar o provocare politicoasa si sincera, incurajatoare spre mai bine…..

          • Frate Cornel. Ma dezgusta „indemnurile” carturarilor . Credinta este A FACE , nu a pune pe altii.Iar modul de adresare dupa „gusturile” mele este jignitor. Asa vad eu problema.
            Probabil ca am o forma de „alergie” la astfel de aratat cu degetul. Dar eu te intreb: ai citit ceva consistent, util sau sanatos scris de acest bagaret? Paote imi scapa mie valoarea lui care ii da dreptul sa se comporte asa cum vedem.Si aici inca este finut.Sa vezi ce scriitura a lasat la Rodica Botan pe blog. Este lipsa de educatie civica in primul rind.Formele de adresare se invata in ” 7 ani” nu prin scolile care te invata ca poti si sa nu muncesti, daca ai aratatorul lung.
            Recunosc ca depasesc un pic limita dar un asemenea specimen nu prea merita a fi bagat in seama. Daca vorbirea mea te-a indispus imi cer iertare de la tine.Cu el nu am nimic de impartit.Il iubesc. Urasc nesimtirea si jignirile.
            Fii binecuvintat.

  5. alincristea ,cel putin fr. Ionescu dezbate niste subiecte folositoare nu ce filme au mai aparut sau alte distractii ca domnia ta ,chiar nu ai niciodata ceva pozitiv de spus? ,sau gasesti placere numai in a critica?

  6. Ca si tanar,la 28 de ani, agreez complect cu ce se spune despre problema aceasta care este una foarte importanta pentru generatiile tinere.Am mai vazut niste clipuri cu formatia quo vadis si pur si simplu nu cred ca este o diferenta intre ce fac ei si un concert de metalica.Lauda pentru Domnul trebuie sa fie diferita din punctul de vedere al sensibilitatii noastre catre EL prin cercetarea Duhul Sfant.Nu cred ca poti avea acest lucru daca aduci elemente lumesti in lauda aceasta prin diferite stiluri de muzica care sa agreem,nu toate se potrivesc in contextul bisericii.Ca si crestini,trebuie sa ne diferentiem de lume pentru ca nu mai facem parte din ea.Din pacate ,lucrurile sunt tocmai invers si tot ce este trendy,se copiaza si se aduce in bisericii fara o cercetare si o veghere din punct de vedere al Bibliei.

  7. Ceea ce foarte multi nu inteleg e faptul ca pocainta nu e o haina cu care iesim sa ne afisam in anumite ore sau zile ci este um MOD DE VIATA care implica toate aspectele vietii.Cine pune problema dac a e bine sau nu un anumit lucru nu prea a inteles ca noi dupa pocainta nu mai suntem chemati sa alegem intre bine si rau ci intre bine si foarte bine intre foarte bine si excelent(citat al unui pastor din Sibiu) pentru ca noi suntem schimbati in chipul lui Hristos din …slava in slava .Mai adaug ca exista si indemnuri in Biblie care ne indeamna „sa ne ferim de tot ce ni se pare rau „ori daca copierea felului de muzica si de manifestare al celor nenascuti din nou nu ni se mai pare ceva rau atunci….cred ca nu mai e nimic da adaugat.

    • nitu.b.
      Domnul sa te binecuvinteze pentru vorba dreasa cu sare!
      Aceasta este intelepciunea de sus!
      Frumos, multumesc Domnului, ca pot sa mai aud asa lucruri.

  8. De cele mai multe ori se caută la faţa omului. Vine fratele X şi cântă o cântare „aburită”. Oamenii îi sar în cap, şi tipul e făcut cu ou şi cu oţet. După aia vine fratele Y şi cântă şi el o abureală asemănătoare cu a lui X, numai că lui Y i se face galerie şi e solicitat să mai aburească încă una sau două.

    • Datorita nivelului scazut de cultura muzicala din randul bisericilor evanghelice si aici cam suntem cap de lista din pacate… totul devine relativ si variabil de la individ la individ si comunitate la comunitate… O intrebare am: oare de ce majoritatea artistilor care se convertesc prefera bisericile penticostale? Convertirea nu ar trebui sa aduca oare si schimbari melodice, ritmice, armonice, in asa zisa muzica crestina contemporana? Problema este ca lupul isi schimba parul dar nu si naravul…

      • Fiindcă s-a amintit de bisericile evanghelice întreb: De ce, când este vorba de muzică şi nu numai, celelalte denominaţii evanghelice î-şi dau aere de superioritate şi batjocoresc bisericile penticostale? Atitudinea aceasta de dispreţ parcă s-a amplificat în ultimii ani, mai ales de când anumite biserici evanghelice şi persoane de influenţă s-au afiliat bisericilor penticostale.

  9. Mihail ,
    reciteste:

    … @ nu v-ați făcut temele.

    Chiar ar fi așa de greu să răsfoiți 2-3 cărți despre acest subiect,

    să colectați exemple,

    să reflectați (2-3 luni) și

    APOI să scrieți un articol BUN?
    ———————————————————————————–
    e simplu, nu?
    cind spui unui om cele de mai sus, nu inseamna ca ai spus gainarii, ci pur si simplu ca te crezi superior si dai sfaturi ca unui elev de clasa a 7 a, jignind te erijezi in atoateintelept.
    Nu merita comentarii.
    Mda, nu toti vad ca acest copilas dupa poza, si om mare in afirmatii, ramine tot acolo , unde l-am lasat ultima data.
    Cuvintelor vulgare inca nu le-a dat drumul, mai e vreme, conform obiceiului.

  10. Pentru cei ce vor sa inteleaga mai bine fenomenul muzicii crestine contemporane recomand cartea lui Dan Lucarini – De ce am parasit miscarea muzicii contemporane. Cateva pareri despre aceasta carte gasiti aici: 1.http://ascultareacredintei.wordpress.com/2009/11/26/dan-lucarini-de-ce-am-parasit-miscarea-muzicii-crestine-contemporane/
    2. http://ciprianterinte.wordpress.com/2009/09/30/discutia-nesfarsita-despre-muzica-de-inchinare-2/ . Cu siguranta este insa mai de folos citirea carti. Poate se deschide un topic si pe acest subiect.

  11. Treptat, muzica ce se canta in special in bisericile romane din diaspora va fi influentata de curentul crestin muzical din tarile unde sunt aceste biserici. Este imposibil sa tii „frana” fortat in timp ce influenta muzicala din exteriorul bisericii este tot mai proeminenta. Cum se spune „elefantul e in incapere dar toti se prefac ca nu il vad…” Tinerii nostrii nu mai asculta doar cantari de Gabi Lunca ori Messangers ori doar …Omega (cu toate ca sunt cantari care plac unui mare procentaj al romanimii evanghelice). Tinerii sunt impresionati de cantari ce vorbesc „in limbajul lor” si in stilul cu care sunt obisnuiti sa asculte. Daca ii vei lasa sa decida ce muzica vreau ei sa implementeze in unele biserici vei ramanea surprins…Problema nu se mai pune daca vom avea in bisericile noastre stil de „lauda si inchinare” in muzica ci cand…Pe de alta parte nu se poate argumenta la infinit ca cei care sunt in fata si conduc „lauda si inchinarea” se dau „rotunzi”, sunt falsi, pentru ca cei ce ii selecteaza sa fie in fata trebuie sa ii selecteze pe mai multe principii: sa aibe o traire evidenta cu Dumnezeu, sa fie devotati bisericii unde sunt, sa fie participanti activi la activitatile bisericii locale, sa aibe o perioada de introducere, adaptare inainte de a fii acolo „full time”. Cat priveste viata lor cu Dumnezeu, roadele, si actiunile lor vor oglindi daca sunt cu adevarat crestini, vreau sa-i cante lui Dunezeu din inima sau …vreau sa fie doar in fata…

    • E greu sa tragi o concluzie despre cele spuse. Cred ca punctul de vedere a fr. G.Bogdan e cel mai aproape de adevar.Biblia spune „Totul este curat pentru cei curati: dar pentru cei necurati si necredinciosi, NIMIC nu este curat, pana si mintea si cugetul le sunt spurcate”(Tit 1-15) Vedeti, aici se pune accentul mai mult pe continut,(cuget, minte) decat pe „ambalaj”, lucru care se intampla exact invers in unele opinii de mai sus.Cand eram tanar (dar si acum),consideram Cantarea Cantarilor o carte inspirata de Duhul lui Dumnezeu, si in fiecare detaliu si verset a acestei carti cu profunde semnificatii spirituale, vedeam (doar) o relatie de dragoste dintre Hristos si Biserica (Mireasa) Sa. Mai tarziu am intalnit oameni cu pareri, ca ar fi doar o „poveste de dragoste…”, si am fost socat cand am aflat ca unii (tineri) i-si trimiteau „saluturi” cu versete din C.C., dar nu cu intentii curate. Este de vina Cantarea Cantarilor, in acest caz, sau inima si gandurile acelor persoane? E adevarat ca spiritul lumesc a patruns in viata multor „crestini” si biserici, dar sa nu generalizam si sa credem ca tot ce nu e pe gustul nostru este firesc. Singurul remediu in aceste zile dificile, este prezenta Duhului lui Dumnezeu in viata oamenilor si biserica.Programe, reguli si restrictii, nu spun ca sunt rele, dar fara prezenta Lui, suntem doar o alta denominatie, si nu avem o viziune clara intre ce este curat si pacatos.Sa indemnam tinerii si biserica la rugaciuni fierbinti si o viata sfanta, si lasati-ma sa va spun, nu vor fi probleme.

Trackbacks/Pingbacks

  1. 2 postări în Top 5 WP (04.11.2012) « Romania Evanghelica - 4 Noiembrie 2012

    […] Album nou! Rugul Aprins (ASCULTA AICI) (crestintotal.ro) 5. ”lauda Și ÎNCHINAREA”… SecularizatĂ […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: