CRIMA URMATĂ DE SINUCIDERE A UNUI JUCĂTOR DE FOTBAL AMERICAN – INTERPRETĂRI INUTILE

Așa cum s-a mediatizat pe larg în ultimele zile, un caz nici singular, nici prea rar – din păcate -, jucătorul de fotbal american Jovan Belcher și-a împușcat fatal prietena, mama fetiței lor de numai 3 luni, după care s-a sinucis. Cum o astfel de tragedie naște imediat tot felul de interpretări, consider că ar trebui să sesizăm adevăratul fenomen și nu devierile absurde ale agendelor socio-politice care abia așteaptă un asemenea moment pentru a-și avansa teoriile.

În discuție nu poate fi decât tangențial dreptul de a purta arme de foc. Deși aș prefera să locuiesc într-o societate fără puști și pistoale, adevărul este că cine vrea să ia viața unei alte persoane sau pe cea proprie nu va fi în criză de idei. Că stresul de a fi o celebritate, cu bani gârlă, fără o morală prea bine definită, lipsa unei creșteri într-un mediu cu valori tradiționale temeinice, deci toate acestea ar fi contribuit la starea de spirit și mentalitatea criminală care l-au împins pe Belcher la asemenea fapte sunt realități deloc neglijabile.

Totuși, aș merge mai departe: trăim într-o civilizație în care elementul esențial – viața! – a fost devalorizat. Denaturarea existenței la nivel de evoluție și întâmplare, fără un sens bine definit al rațiunii de a fi, necredința în Dumnezeu și în preceptele divine cu privire la moralitate și coexistență, toate acestea, dar și faptul că milioanele de avorturi au transformat mentalitatea cu privire la sanctitatea vieții sunt în ton cu escaladarea dramatică a violenței și crimelor. Oricât de mari ar fi certurile, frustrările și disperarea, uciderea este în cele din urmă o expresie a răului în sine, dus la extrem.

De fapt, tragedia din Kansas City are de-a face cu nivelul din ce în ce mai scăzut de spiritualitate creștină și responsabilitățile pe care le impune. Este eticheta unei generații lipsite de prezența lui Dumnezeu, alungat treptat din toate compartimentele de manifestare ale acestei societăți: politică, justiție, învățământ, cultură, sport și – paradoxal – religie. Asemenea știri vor ajunge tipice. Biblia surprinde foarte fidel natura încăpățânată a omului de a respinge cu orice preț pocăința:

Apocalipsa 9:20,21 ”Ceilalţi oameni, care n-au fost ucişi de aceste urgii, nu s-au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se închine dracilor şi idolilor de aur, de argint, de aramă, de piatră şi de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble. Şi nu s-au pocăit de uciderile lor, nici de vrăjitoriile lor, nici de curvia lor, nici de furtişagurile lor.”

Rezultatele se văd! Aici este rădăcina tuturor relelor și a acestuia.