7 mai 2013 
”Cine bârfește cu tine, va bârfi și despre tine!” Sursa foto AICI.
Deși unul dintre cele mai condamnate păcate, bârfa este și unul dintre cele mai răspândite dar și învăluite în confuzie. După definiția unora, nimeni nu bârfește, iar după a altora, toată lumea bârfește. Nu îmi propun un studiu referitor la bârfă ci, mai degrabă, câteva lămuriri necesare.
Mai întâi, bârfa are întotdeauna loc în spatele persoanei. Cândva, mai demult, un amic îmi povestea cu indignare faptul că altcineva l-a bârfit ”în fața ochilor” 🙂 (știu, o expresie… interesantă). La hohotele mele de râs, mirat, amicul s-a supărat. Iar eu, de râs, nici nu am mai avut timp să-i explic. Poate a făcut-o altcineva între timp…
Apoi, bârfa dezvăluie lucruri auzite de la alții, neverificate, de multe ori bănuieli. În cazul în care acuzațiile sunt adevărate, acestea sunt scoase în spațiul public fără a încerca reconcilierea sau remedierea situației în particular. Aici trebuie specificat faptul că unele abateri nu mai pot fi rezolvate separat cu persoanele vizate din moment ce au fost deja publicate. Atunci când cineva (se) afișează anumite manifestări, postându-le te miri unde, acestea pot fi comentate/condamnate și… ”apere-se Baal!” Pot fi dezbătute/justificate puncte diferite de opinie, dar nu se încadrează la bârfă. Mustrarea în particular presupune să-l fi văzut tu însuți pe aproapele greșind sau că a greșit față de tine însuți. În caz de nepocăință, fapta poate fi adusă la cunoștința altora câțiva și în cele din urmă în fața comunității.
În fine, bârfa are întotdeauna ca scop în sine discreditarea și chiar distrugerea persoanei în cauză. Aici este o chestiune de motivație lăuntrică și, uneori, greu de identificat și dovedit. Orice confruntare (fie ea legitimă) produce un anumit grad de discreditare, aș zice, inevitabil. Totuși, câteva repere: atacul are în vedere aspecte care țin de viața personală și nu de actul public condamnat; cel care atacă cere discreția celor cărora le împărtășește fapta (nu vor să se știe că atacul pleacă de la ei, iar cei care le respectă dorința cu ”am auzit de la cineva, nu pot să-i spun numele” sunt complici la bârfă); uneori, bârfitorul poate fi extrem de perfid, ridicând semne de întrebare cu privire la persoana bârfită, insinuând anumite lucruri, semănând neîncredere. Pe de altă parte, nu putem confunda indignarea normală împotriva unor fapte de rușine sau influențe negative asupra altora, cu răutatea care întotdeauna are o doză de resentiment la persoană.
Vor mai fi multe de spus despre bârfă, ceea ce este și ceea ce nu este, dar am câteva recomandări:
- Cum spuneam în postările trecute, suntem într-o lume cu pereți de sticlă. Să avem grijă cum trăim (”frumos, ca-n timpul zilei”).
- Nu toate demersurile care ne vizează pot fi trecute la categoria bârfă. Atunci când ne sunt confruntate anumite fapte și manifestări reale avem două șanse: să explicăm/justificăm (dacă se poate) sau să ne pocăim.
- Să ne alegem cu grijă prietenii. Majoritatea bârfelor pleacă foarte de aproape.
- Nu putem alerga după fulgi. Majoritatea bârfelor pier de la sine. Nu are rost să le dăm valoare, confruntându-le.
- Atunci când devenim – dacă nu avem încotro – coșul de gunoi al unui bârfitor, trebuie să analizăm trei lucruri: cât de credibilă este sursa – un om de nimic, tot ce este probabil, va spune minciuni; cât de documentată este sursa – adică, care îi este… sursa 🙂 ; cât de anonimă se vrea sursa.
- Ai grijă, cine îi bârfește pe alții la tine, vei afla într-o zi că te-a bârfit și pe tine la alții…
- Oricui vine să-ți spună o știre picantă, pune-i întrebarea directă: ”Și ce vrei să facem cu privire la acest lucru?” Dacă nu are răspuns, sau răspunsul este orice altceva decât ”Hai să confruntăm persoana… în fața ochilor!”, confruntă-l tu pe bârfitor!
În rest, fiecare să-și cerceteze inima și să ne ferească Dumnezeu de răutate!
POPAS PENTRU SUFLET 
http://strainisicalatori.wordpress.com/category/barfa/
Reblogged this on Hickory Romanian Baptist Church.
Frate Cristi…..diferenta intre birfa si vorbirea de rau …faceti o linie de demarcatie…ca deobicei merg mina in mina…ty
Nu a fost intenția mea să epuizez subiectul.
Fiindca sunteti un om al opiniilor, si eu va rog frumos sa postati parerea dvs legat de cele doua definitii pe care le cere Calin.
Definitiile sunt inceputul nu epuizarea subiectului.
Mi-ar place sa aud o parere duhovniceasca, bazata pe invatatura biblica , o parere „pentecostala” conservatoare despre birfa si vorbire de rau.Ma gindesc asa ca o sugestie ca vorbirea de rau este birfa, dar birfa nu totdeauna este vorbire de rau. Zic.
Daca nu se poate, nu se poate.Fiti binecuvintat.
Cred că, doar una dintre fațete și nu absolută, dar bârfa are mai mult de a face cu fapta, reală sau născocită, în vreme ce vorbirea de rău se referă mai mult la persoană.
Barfa este tot timpul reala…cand este nascocita este minciuna.
Si bazat pe Proverbe 20:19, pacatul barfei este ca DOAR da pe fata lucruri (adevarate) ascunse FARA a cauta rezolvarea lor si corectarea celui care a gresit.
Mmmm, bârfa poate fi și răspândirea unor zvonuri și uneori chiar a unor minciuni. Unele păcate lucrează în tandem.
PS. Din neatentie, dupa „rau” inainte de „Zic” am pus un punct.Corect este semnul „?”.
http://strainisicalatori.wordpress.com/2013/05/09/barfa-ori-vorbirea-de-rau/
Socot ca un reper destul de intelept este DEX, iaca ce cetim:
– a birfi – a (se) vorbi de rau, a (se) ponegri, a (se) defaima, a calomnia, a cleveti, a flecari, a indruga verzi si uscate.
Aceasta de mai sus fiind definitia data de dictionar, cred ca putem sa tragem o concluzie importanta. Crestinul nu prea are de ce sa fie preocupat de acest fenomen al birfei, birfa fiind sub toate aspectele si toate unghiurile un PACAT.
In termeni mai populari, birfa este prin definitie o vorbire de rau si cel mai bun remediu cred ca il da biblia cind ne indeamna ca atunci cind ne intilnim unul sa rosteasca un psalm, unul un verset, altul o cintare, altul o poezie si iaca asa cred eu ca vom fi feriti de primejdia pacatului care ne infasoara atit de lesne.
Draga Tristar, sa nu socotești un reper destul de înțelept Dex-ul fiindcă se schimba odată cu vremurile, citez:
Cuvântul „homosexualitate” era definit ca „perversiune sexuală”. Acum, noul DEX definește homosexualitatea ca „sexualitate a unui homosexual”, iar homosexualul este „o persoană care manifestă atracție față de indivizi de același sex”.
O altă noutate pe care o aduce varianta din 2012 a DEX-ului este explicația dată „iubirii”, care nu mai este „un sentiment de dragoste față de o persoană de sex opus”, ci „un sentiment de dragoste față de o persoană”.
sursa: http://yupi.md/noul-dex-vezi-cum-s-au-schimbat-definitiile-pentru-iubire-homosexualitate-si-tigan/
Dragul meu Stefan, tu ai dreptate cu dictionarul.Dar asculta una si mai grozava. Eu am probleme cu limbajul si dictionarul folosit de Fratele Cornilescu, iar daca deschizi acest subiect pe blog au sa sara o gramada pe tine ca de fapt schimbarea nu e schimbare.
Cit despre definitiile schimbate, in ceea ce tu ai scris, eu vad schimbata doar forma de exprimare, de explicitare, esenta fiind aceasi. Acesta a fost si motivul meu cind am fost de acord cu fr Ionescu in ideea ca traducerea Cornilescu nu trebuie amendata. Esenta bibliei este aceeasi de mii de ani.Si mai cred ca cerurile si pamintul vor trece, dictionarele se vor schimba dar din cuvintul sfint nu va ramine nici o iota neimplinita.
Un pic la iubire mi se pare cam „strimta calea”. Pai avem iubire numai in relatiile interpersonale sau si in alte domenii?
Biblia mea vorbeste despre iubirea de sine, iubirea de aproapele tau, iubirea de bani, iubirea , iubirea, iubirea… mult mai multa iubire decit cea dintre un barbat si o femeie.
Despre sodomie eu nu cred ca este bine sa o mai intindem cu vorba.Stim bine ce este, stim plata primita pentru aceasta forma de vietuire si mai stiu ca trebuie sa ne rugam ca si aceste persoane atinse de aceasta boala sa fie eliberate, duhul acesta fiind unul foarte rau si greu de scos.
Pe „vremea mea” la tehnica sanitara, am invatat ca HS nu este boala, apoi am aflat ca este un pacat oribil si dpdv omenesc, si o pedeapsa cumplita de la Dumnezeu, pentru cei care au schimbat slava lui Dumnezeu.
Una este boala si alta pacatul.
Citeodata ne supara cite cineva, si ne confesam, ca sa ne usuram.
Cred ca si aici gresim.
Birfa intra la pacat sau ba?
Daca este pacat, noi nu avem voie sa birfim.
3 classic filters before saying anything:
1. Am I sure it’s true?
2. Is it kind?
3. Is it necessary?
Think. Then speak.