Biserica oferă – și trebuie să ofere – programe de sprijin și reabilitare pentru toate segmentele sociale așa-numite dezavantajate, dezorientate și altele care, în general, încep cu dez. În definitiv, cartea de vizită a Mântuitorului (așa cum i-a prezentat-o lui Ioan Botezătorul, aflat în închisoare, într-un moment de deziluzie) avea în vedere pe bolnavi, handicapați, păcătoși și săraci, adică ”oile pierdute”.
Ajutorarea înseamnă, mă gândesc, mâncare, transport, servicii de îngrijire medicală, pregătire profesională, consiliere și multe alte nevoi imediate și pe termen lung ale unor astfel de persoane. Recent am aflat de un asemenea program al unei biserici americane (la acest capitol, multe am avea de învățat de la ei!), pentru tinere care au rămas însărcinate fără să fi fost căsătorite. Proiectul are în vedere faptul că, lăudabil, aceste fete au ales viața și au adus pe lume aceste ființe nevinovate, alternativa fiind uciderea lor prin avort. Mă opresc aici cu descrierea specifică a ceea ce face pentru această cauză biserica americană despre care vorbim. Nu cunosc mai multe detalii și consider că este important să apreciem și chiar să urmăm exemplul lor caritabil în asemenea situații și de orice alt fel.
Totuși, ajungând la principii și înțelegând decizia curajoasă și lăudabilă a acestor tinere de a nu întrerupe sarcina, nu putem lăuda respectarea acestui principiu fără să lamentăm încălcarea flagrantă a altuia. Nu am fi ajuns niciodată să discutăm despre principiul protejării vieții concepute dacă mai întâi nu era încălcat principiul procreării doar în cadrul familiei și nu în afara acesteia.
Acum, sociologii și educatorii vremurilor noastre ar spune că ceea ce le-a adus pe fetele cu pricina în această situație este ignoranța. Într-o vreme în care sunt atâtea metode eficiente și accesibile anticoncepționale, nu se pune problema pericolului de a întreține relații intime neprotejate, având în vedere și pericolul bolilor venerice.
Adevărata discuție nu ar trebui să se poarte la nivelul mamelor necăsătorite dar cu copii, nici în ceea ce privește educația sexuală a adolescenților sau accesul la resurse corespunzătoare. Toate acestea sunt principii colaterale care survin în consecințele simptomatice ale fenomenului. Adică, să întrerupi sau nu sarcina – principiul alegerii vieții -, să folosești sau nu metode anticoncepționale – în cultura de azi, o problemă de educație proactivă -. Unele pot fi ușor tranșate teologic, altele ne dau mari bătăi de cap.
Ajungem, astfel, la principiul determinant: abstinența totală de la relații intime înaintea și în afara căsătoriei! Or, tocmai aceasta este menirea esențială a Bisericii Domnului, să stabilească acele principii de rădăcină, care ne scutesc de multe alte decizii grele, riscante, și care țin de consecințele naturale ale păcatului. Iată de ce avem (doar) zece porunci, simplificate mai târziu de Mântuitor la (doar) două. Respectate cu strictețe, acestea le vor face pe toate celelalte irelevante.
Categoric, bisericile au obligația să vină în ajutorul de orice fel, dar mai ales spiritual al oamenilor, în oricare stagiu s-ar afla. Totuși, o mai agresivă implicare în promovarea principiilor de bază ale moralității ar preîntâmpina multe traume, crize și pericole în viața multora.
Sursa foto AICI.
Proiectul are în vedere faptul că, lăudabil, aceste fete au ales viața și au adus pe lume aceste ființe nevinovate,
Chiar sunt nevinovate?
Copiii? Atât de nevinovați cât poate fi un om pe pământ…