LOCUL FIECĂRUI COPIL, ÎN FAMILIA LUI

De la început vreau să subliniez că această postare nu este o negare a realității că sunt familii în care există abuz. Sunt cazuri de copii maltratați și traumatizați la nivelul la care chiar viața le este în pericol.

De asemenea, chiar dacă sunt adeptul drepturilor fundamentale de control parental asupra creșterii, formării și educării copiilor, nu cred că un părinte responsabil va lua decizii absurde în dreptul copilului său, de exemplu refuzul asistenței medicale în caz de boală.

Înțeleg și faptul că trebuie să existe instituții sociale de supraveghere și protecție a copiilor, dar cu limite precise ale implicării lor în viața familiei. Altfel, orice „abatere” de la normele impuse arbitrar de un sistem fără scrupule ar putea declanșa traume și pagube spirituale, emoționale, sociale și chiar materiale mult mai mari decât cele pe care încearcă să le prevină sau corecteze.

Zilele acestea, urmărind secvențele video ale răpirii copiilor din brațele mamelor lor, am fost mai indignat decât oricând, văzând și răceala, „profesionalismul” și imperturbabila determinare a plutonului trimis de serviciile sociale.

Aceste atrocități sunt justificate dincolo de limita absurdului: n-are copilul greutatea între limitele legale, este educat acasă cu alte principii decât cele strict admise la școală, nu ai posibilități materiale să-i asiguri împlinirea tuturor mofturilor și multe asemenea aberații, îți distruge familia și viața. Sunt cazuri de mame care s-au sinucis după ce au fost separate pentru totdeauna de copiii lor.

Inclusiv dacă ai prea mulți copii (trei, cinci, zece?) pentru veniturile familiei, tot după standarde arbitrare, ești în pericol. Sau, cum s-a întâmplat într-o familie, pentru că mama a fost bolnavă incurabil, s-a considerat că nu-i mai poate îngriji și au venit să-i ia copiii. Vă puteți imagina cum și-a trăit acea femeie ultimele zile?

Sunt realități existențiale obiective: suntem diferiți din punct de vedere cultural și intelectual, venim din familii diferite, avem experiențe de viață diferite, suma trăirilor din trecutul nostru ne modelează diferit. Dumnezeu ne-a binecuvântat cu zece copii. Au fost ani în care nu ne-am permis prea mult. Au purtat haine de mâna a doua, rămase de la unele la altele, am fost destul de rar pe la restaurante și le-am cumpărat jucării o dată sau de două ori pe an (de Crăciun și de Paști). Dar n-am suferit de foame, am fost curați și îngrijiți, am învățat fetele să respecte autoritatea și să se poarte frumos și am impus o disciplină destul de îngustă deși nu exagerată. Ar fi fost vreun loc mai bun pentru ele? Întrebați-le acum că sunt toate trecute de adolescență și câteva sunt căsătorite. 

Cel mai bun loc pentru fiecare copil este în familia în care l-a dat Dumnezeu. Într-o societate „creștină”, „civilizată”, în declin demografic, pe cale să fie înghițită de invazia islamică, denaturată moral și apostată, acest principiu a ajuns să fie încălcat de politicieni autocrați, tehnocrați și birocrați. Pentru că, ceea ce nu (mai) pot înțelege toți aceștia este îmbrățișarea caldă a mamei, glasul încurajator al tatălui și legătura indisolubilă a familiei. Nu mai trăim într-o astfel de lume. Desfrâul, divorțul, redefinirea familiei ca noțiune, toate acestea și multe altele au compromis modul de gândire al acestei lumi.

Merg până acolo și zic: având în vedere că primele țări care au aprobat și celebrat sodomia au fost cele scandinavice, nu cumva acesta este viitorul pe care ni-l pregătește ura lor, a stricaților, împotriva lui Dumnezeu și a creștinilor practicanți, adevărați, a familiei normale?

Iar va spune cineva că sunt conspiraționist dar, ia să ne gândim, ideea că face copii cine vrea și are cum (că ei n-au cum) dar de crescut, să-i creștem toți, de unde vine?

Între-o astfel de societate, este clar că nu mai au loc familiile creștine care doresc să-și crească copiii în frica Domnului, care vor să-L mărturisească pe Isus ca Mântuitor și să Îl slujească după Cuvântul Său.

Și, acestea fiind zise, iată de ce și de ce acum a venit sfârșitul!

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

Un răspuns to “LOCUL FIECĂRUI COPIL, ÎN FAMILIA LUI”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: