UNDE LOVEȘTE DIAVOLUL FAMILIA

Nimeni nu se îndoiește de sentimentul natural de iubire pe care îl are un părinte față de copilul său. Sau de instinctul de a-l proteja, dacă este nevoie, chiar cu prețul propriei vieți. Sau de simțul înalt de responsabilitate cu care îl îngrijește și îi pune la dispoziție tot ce este necesar pentru viață, creștere și educare.

Până aici, nimic deosebit, nimic ieșit din comun. Problema este că un copil nu este un bibelou pe care îl așezi în vitrină și doar îl ștergi de praf din când în când. Copilul se naște cu o serie de instincte (multe dintre ele… rele) și atitudini (multe dintre ele… rele).

La cea mai fragedă vârstă, ele nu sunt vizibile, dar pe măsură ce copilul crește, crește și capacitatea sa de a le manifesta. Atunci dăm (cum au dat și alții în dreptul nostru) de încăpățânare, neascultare, toane, fițe și alte cornițe. Rolul părintelui este ȘI de a-l încadra pe copil într-un cod de comportament. Instinctul copilului este să lărgească acest orizont la maxim, astfel că zona de restricții, reguli și interdicții să dispară cu totul.

Poziția părintelui devine una ingrată: să intri sub oprobiul tuturor că nu-ți poți stăpâni copiii sau, dacă recurgi la metode de disciplinare pe măsura caracterului fiecărui copil, să fii acuzat de abuz.

Biblia, tradițiile sociale din orice cultură și bunul simț ne învață că pedeapsa (chiar corporală, cu limite, iubire și bun simț) este un ultim resort, dar absolut necesar în repertoriul disciplinei familiale, a copiilor de către părinți.

Acest concept a fost destituit treptat, luându-i locul o adevărată invazie de precepte psihologice și pedagogice, menite să aplaneze și, în cele din urmă, să elimine orice formă de disciplină impusă în structura de autoritate adult – copil.

Astfel, tata trebuie să devină prietenul și clovnul, robul și orbul, psihologul, magicianul și tacticianul familiei, asistând neputincios la completa dezintegrare a statutului său de… cap al familiei.

Mama nu poate fi mai fericită: ea trebuie să fie dădacă, asistentă medicală, bucătăreasă și spălătoreasă, femeie de serviciu, ceas deșteptător și fabrică de zâmbete.

Acestea, prieteni dragi sunt rolurile încredințate nouă de ”părintele” atotștiutor, statul. Când vor ajunge drogați, imorali, puturoși și necredincioși, înțepați și tatuați peste tot, vopsiți multicolor și îmbrăcați-dezbrăcați, ce credeți, statul e de vină?

Deci, unde lovește diavolul familia? În șira spinării: exercitarea autorității părintești, respectul (nu-i greșit deloc să-i zic frică) și supunerea copiilor.

Pentru că autoritatea fără reguli, regulile fără pedepse și pedepsele fără suferință, iată calea pierzătii! A defini abuzul ca fiind orice nu-i place copilului sau statului este o aberație absolută, adică la care nu poți răspunde decât cu acea privire când, intrând seara pe ușă, te întreabă cei dragi dacă ai venit acasă…

Și acum, un test pentru stat: dacă polițistul care vine să-l ia pe copilul de 10 ani să-l ducă de la tata și mama că i-au altoit o jumătate de palmă peste nădragi – săracii de ei -, deci dacă copilul o ia la fugă și mai și dă cu o piatră după polițist, ce face polițistul, stă toată ziua și se milogește de prinț să poftească în mașină? Și dacă mai degrabă îl umflă (un pic mai strâns, să nu-l scape) la subțiori și-l îmbrâncește pe bancheta mașinii, ba îl mai și leagă dacă nu stă la un loc, ăsta de ce nu e abuz?

Deși, la urma urmei, mai degrabă ne interesează ce spune Biblia, ”creștini radicali și îndoctrinați” ce suntem noi, decât… statul în mocirlă.

Citește și AICI.

 

About Cristian Ionescu

Pastor Elim Romanian Pentecostal Church Chicago, USA

4 Răspunsuri to “UNDE LOVEȘTE DIAVOLUL FAMILIA”

  1. Mai important acuma e ce atitudine vor lua liderii de culte romanesti din Romania si diaspora. Ar trebui mobilizati toti crestinii sa vina in fata ambasadelor Norvegiei cerand apasat inapoierea copiilor, demisia functionarilor in cauza si sefilor acestora, inchiderea ambasadei Norvegiei in RO macar pana la rectificarea situatiei. Asa ceva nu trebuie tolerat nici acceptat. Pt Colectiv s a iesit in strada si un guvern intreg a fost dat jos, iar pt niste copii nevinivati sa stam acasa si pe FB?! Pt Colectiv multi lideri crestini romani au scris articole de compasiune (f bine), dar de ce sa taca pt niste copii nevinivati. Daca liderii de culte si nu numai vor sta cu mainile in san si vor „lupta” doar pe FB, va fi ca su cum n ar fi.

  2. Sistemul ne vrea dependenti. Sistemul ne vrea sub talpa! Cum ar putea el altfel supune niste indivizi cu coloana vertebrala, cu valori morale, inteligenti si informati? ”Cei drogați, imorali, puturoși și necredincioși, înțepați și tatuați peste tot, vopsiți multicolor și îmbrăcați-dezbrăcați” sunt dispusi sa-si vanda demnitatea si constiinta, pentru a primi recompensele pe care EL – SISTEMUL – din marea lui marinimie le ofera (cu tîrîita, ca sa nu aiba timp sa se imbuibe si sa inceapa sa gandeasca singuri). Sistemul nu are nevoie de oameni inteligenti! Sistemul are nevoie de roboti care sa produca pentru el! Problema e ca procesul de robotizare incepe de la gradinita. De mici li se inoculeaza lipsa de incredere in sine, li se striveste spiritul, pentru a deveni docili si supusi. Ca si educatoare intr-o tara ”dezvoltata” (Austria), va spun ca singurele deprinderi ce se doresc formate sunt imbracatul/dezbracatul, folosirea corecta a furculitei si cutitului (de parca ar mai conta), si stersul la fund! Cu alte cuvinte, nevoile primare. Ce-i aia nevoie de spiritualitate, de viata sociala, de familie, de cariera si implinire profesionala? Le da sistemul voie sa faca cariera: la mătura, la spalat rahati si la reciclat gunoiul. De ce sa le vorbim copiilor despre Dumnezeu, cand putem sa le vorbim despre sex? Sexul e ceva palpabil, Dumnezeu nu! Sexul te face dependent (de sistem), Dumnezeu nu! De ce sa facem serbari inchinate lui Cristos, cand putem sa ne deghizam in draci si sa ne scalîmbam pe ritmuri satanice? De ce sa nu ma tatuez, daca educatoarea mea s-a tatuat din cap pana in picioare? Inseamna ca tatuajul e ceva bun! Daca educatoarea mea face sex cu doi barbati odata, inseamna ca sexul in grup e ceva bun! Copiii urmeaza exemplul moral pe care il primesc de la dascalii lor. Si daca robotul incepe sa se indoiasca de sistem, nici o problema, sistemul are pentru fiecare momeala potrivita! O zi de black-friday, o prima de 10% sau cateva cupoane de masa, acea spoiala de confort si bunastare menita sa-l readuca la nivelul de toleranta si sa-l faca sa mai functioneze inca o luna, fara sa carteasca. Poate ca principiile mele sunt invechite si demodate, poate ca metodele mele didactice sunt prea stricte, poate ma va vizita si pe mine ”statul” la un moment dat, sa ma intrebe de sanatate dar, cat timp mai am un Dumnezeu, nu voi permite unor copii de 4 ani sa se masturbeze, doar fiindca asa zice Freud si ii voi obliga sa doarma si sa manance.

  3. ingrozitor,nu le dat copiii…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: