14 ianuarie 2016 
Astazi am vorbit cu fetele, mai intai cu Naomi, 10 minute.
Ce s-a mai bucurat, li s-a spus de aseara ca vor vorbi cu noi azi, si abia asteptau. Naomi vorbeste intr-una si ne-am bucurat sa vedem ca nu s-a schimbat. Dar din cand in cand se oprea si spunea: Asa mi-e de dor de voi! Ne spune cum la scoala au iesit afara sa vada o pisica. Naomi a alunecat pe gheata, a cazut si s-a lovit si nimeni nu a ridicat-o, chiar si doamna profesoara a trecut pe langa ea. Ma gandesc si acum, de ne spune noua asta?! Era vesela in glas, si chiar asa ne spune: „mi-e asa de dor de voi ca plang aproape in fiecare seara”. Ne spune ca dupa ce au fost la CasaCopiilor (cladirea unde au fost interogate) s-au dus inapoi la casa de plasament si ca vor ramane aici pana se vor face adulti. A crezut ca noi o sa murim. Cand sa ne despartim ne spune din nou ca ii este dor de noi si apoi bufneste in hohot de plans si spune ca vrea acasa.
Cand Eliana vine la telefon este foarte timida. Incepe prin a ne spune ca ii e dor de noi. Imi vorbeste cateva cuvinte in romana si surprins fiind ma bucur si o laud in romana ca nu a uitat. Asistentele sociale care sunt de fata ma fac atent ca or sa opreasca convorbirea si imi arata cu degetul contractul pe care l-am semnat, am omis faptul ca nu avem voie sa conversam in romana. Ne spune ca o sa ii vada pe fratiori saptamana viitoare. I-a mai vazut o singura data pana acum. Fetele le-au facut cadouri. Eliana spune ca o sa ne vedem sigur foarte curand, si asta spera ea. Si daca asta nu se v-a intampla atunci o sa se unfurie rau pe cei care nu o lasa sa ne vada. Ea vrea sa ne intalneasca si asta este o hotarare in baza legilor Elianei. Timpul se scurge si asistentele sociale ne grabesc sa incheiem convorbirea. Eliana ne spune din nou ca ne iubeste.
POPAS PENTRU SUFLET 
Reblogged this on Dumnezeu e în control.
Sfisietor! Ne intrebäm mereu cum rezistä Ruth si Marius la toate acestea?
Dacă nu ar fi Dumnezeu, nu aș avea răspuns la întrebarea aceasta.
Când mă rog pentru ei… simt o durere viscerala. Apoi, dacă pentru noi e dureros cred că pentru ei este traumatizant de-a dreptul. Iar când dorul de copii îi tranchilizează, au tot dreptul să nu mai poată. Oricum ei știu că atunci când se opresc de durere continuăm noi, miile lui Dumnezeu.
Asa-i ai mare dreptate, Dumnezeu nu isi lasa copiii la greu ci sufera impreuna cu ei. Si eu simt si vad cum El isi proslaveste Singur Numele. Presedintele a clacat in privinta asta numai ca Dummezeu sa iasa suprem. El sa isi ia toata Slava aleluia. Amin
Ti se rupe inima numai cand citesti , dar mama si tata cum rezista 😢 ? DOAMNE INDURATE si fa dreptate in lumea asta rea , Tu esti stapan pe tot universul pamantul si tot ce e pe el este al tau , aratati tu puterea sa vada toti ca esti Dumnezeu Atotputernic
I’m not sure you can even talk at all after 2 months of not seeing your own children, you’d probably just cry and cry and cry some more. Think that Ruth and Marius were not allowed to even say goodbye or explain to their children what was happening before they were taken away. It absolutely breaks your heart to see these children crying and pleading to return home. That is pure CHILD ABUSE from BARNEVERNET.
Cumplit…cumplit…this unbearable trial…to get to finally talk to the girls after 2 months!!!
I will refrain from further comments regarding this despicable, disgusting, twisted institution – BarneVermin.
May our gracious and Sovereign Lord wrap His comforting arms tightly around this family and restore them quickly and safely!!! They are loved by HIM and thousands of us!!!
The verses of this song are coming to me at the moment…
Bow the knee;
Trust the heart of your Father when the answer goes beyond what you can see.
Bow the knee;
Lift your eyes toward heaven and believe the One who holds eternity.
And when you don’t understand the purpose of His plan,
In the presence of the King, bow the knee.
There are days when clouds surround us, and the rain begins to fall,
The cold and lonely winds won’t cease to blow.
And there seems to be no reason for the suffering we feel;
We are tempted to believe God does not know.
When the storms arise, don’t forget we live by faith and not by sight.
You can listen to the full song here:
God will make a way where there seems to be no way!
Ma bucur din tot sufletul !!!!
Reblogged this on RTN Chicago.
Am citit de cateva ori acest lucru si de fiecare data am plans.ma doare sufletul pentru copilasii acestia si pentru parinti.Ma rog la Dumnezeu si cred din toata inima ca se va rezolva si vor fii din nou familie.
CITESC , MA STERG LA OCHI , SI IAR CITESC,,,,,,,,,,,
CITESC ,,MA STERG LA OCHI,, SI IAR CITESC,,,,,,
Me too…
Ma bucur, pe de-oparte pentru macar atit si pling de fericire pentru ei ! Iar pe de alta parte FIERB si plang de necaz!!! Cum sa se-ntimple asa ceva in sec XXI intr-o tara care se ‘pretinde’ civilizata, ? Sa faci contract (da,da, ‘inteleg’ bla,bla-urile, sa nu vorbeasca in romana ca sa nu le induca copiilor ceva,bla,bla,bla) conform caruia sa dai dreptul sa vorbeasca parintilor cu proprii copii ? Ca ce sa faci mai apoi cu el? Sa-l bagi si pe ala la dosar, cu un comentariu de ‘mare specialist’ ca ti se pare ca modul in care au vorbit,simtit si alte baliverne nu ti se par normale ? Sa mai stai sa ‘cosi’ ceva din prisma ta de mare specialist ? Pai daca se-ntampla intr-o oarecare Patagonia , nici nu ma mai uimea. Dar asa?
Eu nu-mi pot da seama ce a fost in mintea celuia de a facut asemenea legi ,care acolo unde intr-adevar e nevoie, nu sunt aplicate de ‘mari’ specialisti ce sunt. Si daca nu vad unde s-o aplice,hai si da-i acolo unde-ti vine !
Inca nu pot sa cred si s-accept ca asa ceva se-ntimpla cu adevarat,desi mai bine de o luna,traiesc cu adevarul asta-n fiecare zi !
Vreau sa ma supar dar ma bucur cu lacrimi ,nu știu de ce , vreau sa ma razbun și sa ma mînii dar Duhul Domnului ma mîngîie , o cintare spune: DIN ZI IN ZI MĂ VAD MAI MIC , MAI GOL ȘI MAI SĂRAC DE TINE, CU CIT SPRE TINE MĂ RIDIC CU ATIT VAD GOLUL MEU MAI BINE. Sau altă cîntare DACA-N LUME MAI FACUT O FEREASTRA CATRE TINE CU CIT SUNT MAI NEVAZUT CU ATIT TU TE VEZI MAI BINE. In tot Dumnezeul nostru sa fie slăvit și slujitori lui rasplatiti
MARE DUMNEZEU AVEM!
Ai mila, Doamne! Ia aminte, Doamne! Fa dreptate, Doamne! Si multumim ca biserica Ta este unita, si isi arata dragostea!
Familii care inca sunteti in Norvegia si nu vi s-a intamplat un asemenea caz, mutati-va de acolo ca nu se stie niciodata ce te asteapta ziua de maine !!
Numai puterea, dragostea si credinciosia lui Dumnezeu ii tine pe Ruth si Marius pe linia de plutire. Omeneste vorbind, nu poti sa rezisti sa treci printr-o asemenea drama, numai atunci cand esti sub aripa ocrotitoare a lui Dumnezeu, iar familia, fratii si surorile in credinta mijlocesc inaintea lui Dumnezeu pentru tine.
Am trecut si eu in ultimii doi ani printr-o incercare de alta natura, dar tot de genul „silent persecution”, aici in Canada; inca nu s-a incheiat, dar zorii se arata.
De aceea, inteleg si ma doare pentru aceasta familie asa de greu incercata. Stiu ce inseamna sa nu poti vorbi, fiind nevinovat, sa te zbati pentru dreptate, dar sa ai dreptul doar sa plangi si sa stai mut, asteptand in umilinta ajutorul Domnului.
Dar iata ce zice Biblia in Ps. 94:9 „Cel ce a sadit urechea, s-ar putea sa n-auda? Cel ce a intocmit ochiul, s-ar putea sa nu vada?” si apoi in versetele 14-15 „Caci Domnul nu lasa pe poporul Sau si nu-si paraseste mostenirea. Ci se va face o data judecata dupa dreptate si toti cei cu inima curata o vor gasi buna.”
Au fost si pentru mine momente grele, cand nu patrundea nici o incurajare la nivelul mintii sau al inimii.
Mi-aduc aminte ca intr-o zi foarte neagra, cand sotul si cei dragi ai mei incercau sa ma incurajeze, Dumnezeu m-a ridicat aducandu-mi suav aminte de cuvintele unei cantari vechi, pe care n-o mai cantasem de foarte multa vreme:
„Nu eşti învins cât timp credinţa
Nu ţi-ai schimbat şi nu ţi-ai stins.
/:Credinţa iarăşi te ridică;
Poţi fi căzut, dar nu învins:/
Nu eşti înfrânt cât ai nădejde
Şi ţelul ei îţi este sfânt.
/:Nădejdea iarăşi te-ntăreşte;
Poţi fi trântit, dar nu înfrânt:/
Nu eşti zdrobit cât ai iubire
Curată şi de neclintit.
/:Iubirea, iarăşi te înalţă;
Poţi fi călcat, dar nu zdrobit:/
Nu eşti departe până duhul
Şi rugăciunea nu ţi-s reci
/:Prin ele eşti mereu aproape,
Dar fără ele, dus pe veci:/
Nu rătăceşti cât timp ţi-e gândul
Şi inima la ce-ai primit
/:Când inima ţi-e-n altă parte,
Chiar stând cu-ai tăi eşti rătăcit:/
Nu mori când inima-ncetează,
Ci când de cer ai ochii rupţi
/:Când nu mai arzi şi nu mai sângeri,
Când nu mai plângi şi nu mai lupţi:/
Biruitori, eroi şi vrednici
Sunt numai cei ce neclintit
/:Duc legământul pân’ la moarte
Şi luptă până la sfârşit!:/
Daca cumva Ruth si Marius citesc comentariile postate, doresc sa ii asigur ca Dumnezeu are pregatita si iesirea din aceasta incercare de foc, chiar daca acuma, pare ca nu mai este nici o speranta pentru ei si totul in jurul lor se naruie.
DUMNEZEU VEGHEAZA! NADAJDUITI DAR, IMPOTRIVA ORICAREI NADEJDI! NU UITATI CA satana A CERUT SA NE CEARNA PE TOTI CREDINCIOSII, DECI SA RAMANEM IN PICIOARE!
Ruth si Marius,Dumnezeu sa va țină sub protecția Lui sa va dea puterea necesară sa rezistați acestei încercări ,ne rugam pentru voi si credem din toata inima ca Dumnezeu vă va da copii înapoi ,nu încetam sa ne rugam si sa postim pana cand Domnu va da biruința ,suntem alături de voi .