Nu zic să se ajungă la vânătăi, rupere de oase (de-aia trebuie nuia), dar aș adăuga trasul de păr, cu condiția să nu se rupă…
PROVERBE 13:24 ”Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte, îl pedepseşte îndată.”
PROVERBE 19:18 ”Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori.”
PROVERBE 22:15 ”Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va dezlipi de el.”
PROVERBE 23:13-14 ”Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua nu va muri. Lovindu-l cu nuiaua,îi scoţi sufletul din Locuinţa morţilor.”
PROVERBE 29:15 ”Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.”
Bun, asta acasă, dar la școală? Nu zic, am avut câțiva educatori care prea s-au folosit de acest drept (în România anilor ’70 părea o obligație), dar ”sistemul” actual în care elevii îi abuzează pe profesori nu funcționează.
O întoarcere la metode testate – să le zicem… tradiționale? – ar putea fi un pas înainte.
Se vorbește foarte mult de ”stima de sine” și ”demnitatea” copilului. Serios? Îmi aduc foarte bine aminte că după o sesiune intensă cu nuiaua lui mama (acasă), baba Vasile (în fața blocului) și diriginta (la școală), purtarea noastră era cu totul demnă de stima de sine…
Articolul și sursa foto AICI (English).
Reblogged this on Dumnezeu e în control.
Reblogged this on Pastor Ciprian Barsan .
Reblogged this on Hickory Romanian Baptist Church est. in 1988 – Celebrating GOD'S GRACE.