În anii ’90, când au ieșit la iveală mizeriile lui Clinton, am fost ofensați de letargia și toleranța electoratului, atâta vreme cât America avea pace și își umplea buzunarele. „Unde este revolta?”, se întreba… revoltat contracandidatul republican Bob Dole în 1996.
Ziceam noi atunci că trebuie să conteze caracterul! Că politica, economia și alte considerente legate de competența profesională nu sunt suficiente, trebuie caracter!
Clintonienii au scos instantaneu de prin dulapurile conservatorilor câte scheletoane au putut: copii din flori, perversiuni și deviații, aventuri și câte și mai câte. Bineînțeles, în spiritul consecvenței, multe capete republicane au căzut. Clinton a rămas în picioare.
În 2016, conservatorii au inversat etichetele: pentru că ne trebuie gard la graniță și republicani în Curtea Supremă, pentru că nici Clintonii nu-s cu nimic mai buni, la revedere caracter!
Clinton a fost cum a fost, nimic de zis, dar nu l-am votat! Trump este un stricat până în măduva oaselor, fără principii și fără loialități. Să avem încredere în el?
Da, bravo și conștiință curată: poftă bună și somn ușor! Mai vorbim după…
No comments yet... Be the first to leave a reply!