NU INTRU ÎN BUCĂTĂRIA ALTORA – DISCUT DE PE PRISPA COMUNĂ

Am citit mesajul public al fratelui Viorel Iuga, președintele Uniunii Baptiste din România și al Alianței Evanghelice. Am citit și răspunsul fratelui Otniel Bunaciu, fost președinte.

Nu îmi permit să intervin de pe vreo poziție de arbitru sau mediator. Nu am cum și nici nu se cade. Dar, pentru că subiectul este în spațiul public, pentru că ne privește pe toți, pentru că dezbaterea este mai importantă decât persoane sau instituții, îmi exprim dezamăgirea să constat că cele mai dureroase lovituri le primim din interior și nu din afară!

Cred că prea am ajuns să ne snobim cu pozițiile noastre oficiale, cu ce se cade sau nu și cum să zică un președinte. Eu nu am considerat declarațiile pastorului Iuga exagerate, nici vulgare și nici măcar instigatoare după cum nu mi se par exagerate cele ale lui Ioan Botezătorul în fața lui Irod, a lui Pavel în Sinedriu sau prin epistole și chiar intervenția Domnului la curățirea Templului. Nu mai vorbim de duritatea lui Neemia și multe alte cazuri din Scripturi.

Dar atunci când este vorba de un moment de răscruce al națiunii noastre, moment de care depinde binecuvântarea sau blestemul, viața sau moartea, binele și răul, un fost lider cultic să-i dea peste picioare celui în exercițiu, acest lucru mi se pare intolerabil!

Pledoaria lui Otniel Bunaciu este tipică pompierismului cultic din era comunistă, atunci când eram îndemnați să ne supunem tăcuți unui sistem opresiv, corupt și anticreștin!

Încă o dată, zic de pe prispa comună a minorităților noastre… fanatice.