19 aprilie 2012 
Nu, nu sunt neapărat un adept al căsătoriilor aranjate (nici de părinți, rude, prieteni sau… descoperiri), deși un pic de ajutor nu strică. Cunosc felurite cazuri: regula este că nu este nicio regulă! Unii s-au căsătorit la recomandarea altora și lucrurile au ieșit foarte bine. Alții au avut descoperiri (prorocii) și s-au dovedit adevărate. Dar și altminterea! Așa că trebuie avut grijă!
Totuși, într-o decizie atât de importantă și ireversibilă (așa să ne ajute Dumnezeu!) oare nu ar trebui implicat și Atotștiutorul? Adeseori, dragostea de la început se stinge datorită felului în care cei doi se (mal)tratează unul pe celălalt, alteori flirtul și gândurile păcătoase sunt de vină (ce impropriu spus!), dar în cele mai multe cazuri, dacă nu îi ardeau prea tare călcâiele, dacă nu i s-ar fi aprins urechile și închis ochii, ar fi simțit semnele viitorului înainte să înceapă prezentul. Mă rog (bine-ar fi cât mai mult!), este și acesta un mod prin care Dumnezeu aprinde beculețele. Când își dă în petic înainte, normal este să te aștepți la mai rău după!
Întrebarea este (încă) dacă avem nevoie și putem beneficia de ajutorul lui Dumnezeu în această hotărâre. Pentru că, dacă aștepți partenerul perfect nu te mai căsătorești niciodată, iar dacă îl iei așa cum este, e ca la loterie (împotriva căreia știți că sunt). Deci, cum să fim siguri că el sau ea ”este de la Domnul”?
- Domnul ți-a dat capacitatea de a analiza comportamentul și a intui caracterul unei persoane. Folosește-o! Pune întrebări, afirmă-ți principiile, povestește-ți idealurile! E adevărat că ai cinci simțuri, dar deocamdată țineți-vă mâinile acasă și sărută-i băiete mâna! Folosiți doar văzul, auzul și mirosul. Vei înțelege dacă arată bine, este inteligent(ă), are norme de igienă și cât de spiritual(ă) e. Destul, deocamdată!
- Nu îți angaja 100% sentimentele și nu cere angajamentul celuilalt până nu știi sigur că este ceea ce dorești și fără să ai certitudinea că Marele Detectiv nu are obiecțiuni. În fond, dacă îți place, îți place! Nici Dumnezeu nu este împotriva fericirii tale! Doar că dumnea-lui/ei s-ar putea să îți arate doar jumătatea frumoasă a feței! Pe cealaltă o știe doar El!
- Cum să afli dacă Domnul are sau nu are ceva de obiectat? Din nou, nu este o regulă. Roagă-te mereu și lasă-L pe El să aleagă timpul și felul în care îți va vorbi (personal sau prin cineva, prin vis, vedenie, descoperire… Tu doar păstrează fereastra minții deschisă în sus. Cineva îmi va spune (mai mult ca sigur) că s-a cunoscut cu viitorul sau viitoarea azi și s-au căsătorit imediat, uneori în două, trei luni. Și sunt foarte bine! Amin și Aleluia! Articolul nu este pentru dumneavoastră și nici exemplul dumneavoastră pentru alții. Nu cred în perioade îndelungate de prietenie, dar măcar câteva luni spre un an nu strică, mai ales dacă cei doi nu s-au văzut până atunci.
Călăuzirea divină în întemeierea familiei înseamnă multe lucruri: respectarea principiilor divine (mai multă cercetare a Scripturilor, deci), comunicarea cu Domnul prin rugăciune și, de ce nu, așteptarea unui semn prin care să ai încredințarea că ești în voia Sa. Îndrăgostirea este absolut importantă dar nu este totul!
Ca să nu creadă cineva că efortul depus în găsirea perechii potrivite este mai important decât este, am văzut familii care s-au format cum s-au format, dar au fost reabilitate prin pocăință și întoarcere la Dumnezeu, dar și familii care au început bine, dar mai târziu le-a tăiat cel rău calea. Contează (la fel de mult) ce faci după! Călăuzirea divină trebuie păstrată toată viața și în toate lucrurile! Cât de grandios a început întâiul (și ultimul) voiaj al Titanicului acum 100 de ani! Totul părea în ordine, dar giganticul vas a avut viteză excesivă pentru zona periculoasă a ghețarilor și a fost slab pregătit și dotat (ca și personalul și pasagerii) pentru situații de urgență cum a fost cea care a dus, în cele din urmă, la scufundarea sa.
2 Timotei 2:7 ”… Domnul îţi va da pricepere în toate lucrurile.”
Proverbe 3:5,6 ”Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.”
POPAS PENTRU SUFLET 
Eu cred că dacă un tânăr î-şi păstrează curată cărarea, umblând în Căile Domnului, atunci Dumnezeu va purta de grijă şi în privinţa căsătoriei. Dar dacă tânărul sau tânăra „fac trotuarul” prin curţile Casei Domnului, şi umblă la agăţat de gagici, atunci şi căsnicia aia riscă să nu dăinuiască.
Nimic fara Dumnezeu!…
si mai ales acest pas vital in viata care poate fi spre binecuvantare sau spre blestem….
Cineva a intrebat : ce face Dumnezeu acum ? nu se plictiseste ?
….a facut lumea si tot ce a creat si acum ce face ?
Un intelept i-a raspuns : casatorii ….
Da ,ce nu ai auzit bine Dumnezeu se ocupa acum de casatorii 🙂
Si ca sa ii demonstreze a chemat la sine tineri si tinere si i -a zis uneste-i tu
sau pune-i pe ei sa o faca si ne intalnim peste o luna si apoi peste un an sa vedem ce a iesit ….
Apoi s-au reintalnit si toti erau intorsi pe dos,loviti,suparati,etc …
apoi acesta a zis : vezi ?
Dumnezeu care cunoaste inima omului si nevoia lui stie cel mai bine cum sa-i potriveasca caci El are un plan pentru fiecare om…..
Aceasta povestioara am auzit-o mai demult de la cineva care obisnuia sa-mi istoriseasca povesti din Talmud,unde sunt multe istorioare frumoase si intelepte…..
Eu incadrez casatoria in povestea unui mar (sau un fruct ) pe care il tai in doua si fiecare jumatate apartine acelui mar(fruct) si niciodata o alta jumate de la alt mar (fruct) nu se va potrivii cu jumatatea de la primul mar oricat de asemanatoare ar fi……
Cred ca cei sinceri vor primii calauzirea si binecuvantarea Domnului pentru viitorul lor…..
Partea din acest articol la care mă refer este cuprinsă aici ”Contează (la fel de mult) ce faci după! Călăuzirea divină trebuie păstrată toată viața și în toate lucrurile!”.
După ce ai găsit ”ajutorul potrivit” și te-ai căsătorit, ai căutat și locul potrivit unde să te stabilești (cu rudele, cu socrii la un loc să economisești ceva? Sau separat de ei?), biserica unde să slijiți (ori nu prea contează)? De altfel consider că e nevoie și în aceste lucruri de același Călăuzitor!
O mică reflecție asupra diferenței dintre ”ajutorul potrivit” și ”partenerul perfect” al vieții; James Dobson spunea că doar copii pefecți au dreptul la părinți perfecți. Oare cum sună aceasta parafazat la căsătoriile noastre?
„James Dobson spunea că doar copii pefecți au dreptul la părinți perfecți. Oare cum sună aceasta parafazat la căsătoriile noastre?”
suna a prostie. cum adica doar copiii perfecti au dreptul la parinti perfecti? sau incearca acest james sa(-si) scuze esecul de-a fi un parinte imperfect pt ca n-are copii perfecti? mersul normal este fix invers: fii tu un parinte perfect si vei avea copii perfecti. ma rog, perfectiune nu exista.
Da, interesant punct de vedere. Ce crezi de Garry Chapman?
de ce interesant? eu cred ca e doar normal, firesc. nu stiu cine e gary asta, asa cam dat o cautare pe google. n-am citit nicio carte scrisa de el si nu citesc carti de genul celor scrise de el. mi se pare pierdere de vreme. dar asa de curiozitate, ce zice nenea asta?
erata: c-am* dat
La capitolul curiozități e fiecare pe cont propriu.
pai nenea ala zice multe, banuiesc. de unde sa stiu eu despre ce anume imi ceri parerea? no bine. tine pt tine. 😀
Cred ca fratele Nelu Brie a dezvoltat problema alegerii partenerului de viata destul de bine in acest seminar.
Mai este un seminar – Prietenia si logodna – care de asemenea ar putea ajuta tinerilor in pragul unei prietenii.
ciudat ca n-a venit nimeni sa ne spuna experienta personala. nu va place cum ati fost calauziti sau nu ati fost calauziti?
eLioR. Ascultam.
Unii se casatoresc cu, calitati fizice si materiale (…) si pe deasupra mai este si inteligenta si bogata si cand vine necazul se prabuseste casa , fiindca inlauntru nu este ceva autentic Dumnezeiesc .
In alegerea partenerului de casatorie trebuie tinut cont de mai multi factori si chiar si cel spiritual nu este indeajuns. De exemplu: sanatatea fizica si mentala. De ce vorbesc de cea mentala ? Fiindca sunt oameni bolnavi, subdezvoltati intelectual ( adica atinsi de oligofrenie , intr-un procent mai mare sau mai mic ), problema care uneori nu poate fi perceputa intr-un timp scurt. Acesti oameni au o problema de perceptie si de intelegere a unor lucruri pe care trebuie sa le treaca in timpul vietii, situatie care poate creea perturbari serioase in casnicie. Apoi chiar problema maturitatii spirituale poate creea probleme serioase in relatia de familie, persoana in cauza neputind intelege prea multa invatatura din Biblie.
Problema sanatatii fizice este deasemenea importanta, fiindca de ea sunt legate multe activitati ce tin de viata de familie.
Un alt aspect important in alegerea partenerului, este starea de sanatate sexuala si perceptia partenerului vizavi de acest subiect, care poate prabusi o casatorie in conditiile in care exista probleme serioase la acest subiect. Vreau sa mentionez ca, nu ma refer la problemele care apar (…) Un exemplu in aceasta directie (…) Problema nasterii de copii deasemenea trebuie lamurita (…)
Si exemplele ar putea continua.
Fr. Ionescu ,
ce faceti cu, comentariul meu ? E vreo problema cu el ?
Da! 🙂
E prea pe șleau, trebuie editat și nu am avut timp, am fost plecat din oraș la o căsătorie.
Nu că nu ați avea dreptate dar descrierile trebuie mai… cu perdea. Cel puțin aici la mine.