9 martie 2013 
Cum s-a desfășurat Conferința Uniunii:
– Trei sesiuni, primele două având loc Vineri și fiind coordonate de pastorii Pavel Pop, secretarul Uniunii și, respectiv, Nelu Prunean, vicepreședinte – vest. A treia sesiune s-a desfășurat Sâmbătă, fiind condusă de pastorul Cornel Avram, președinte.
– Tema conferinței a fost „Viziunea pastorală a slujirii”.
– Au fost prezentate trei seminarii:
„Pastorul și slujirea în echipă” – Cristian Ionescu
„Integritatea și autoritatea morală a pastorului” – Nelu Brie (pastor, Sibiu)
„Viziunea și implicarea pastorului și a bisericii locale în proiecte misionare” – Romică Huțuțui (pastor, Chișinău)
– Două servicii de evanghelizare în serile de Vineri și Sâmbătă
– ședința Consiliului Pastoral a avut loc Joi
Biserica Grace din Houston, păstorită de fratele Vasile Ștreango, comunitatea penticostală română din Texas ne-au primit cu drag și ne-au oferit ospitalitatea pe măsura numelui bisericii din loc.
POPAS PENTRU SUFLET 
Interesantă şi importantă temă la această conferinţă.
Dimineaţă la adunare am spus ceva din Ezra 9 şi 10; anume că liderul (pastor, ministru, dirijor, etc domenii) influenţează comunitatea pe care o conduce, spre bine sau spre rău, de exemplu împăraţii lui Israel, ca Manase sau Iosia şi ceilalţi. Mulţi oameni cu frică de Cuvîntul Domnului din popor nu s-au putut mobiliza, manifesta pînă la apariţia lui Ezra la ierusalim.
O om!… de Traian DORZ
O, om, ce mari răspunderi ai
De tot ce faci pe lume –
De tot ce spui în scris sau grai,
De pilda ce la alîii-o dai
Căci ea, mereu spre iad sau rai
Pe mulţi o să-i îndrume
Ce grijă trebuie să pui în viaţa ta, în toată!
Căci gîndul care-l scrii sau spui
S-a dus, şi-n veci nu-l mai aduni
Dar vei culege roada lui
Ori viu, ori nort, odată.
Ai spus o vorbă! Vorba ta,
Merdînd din gură-n gură,
Va veseli sau va-ntrista,
Va curăţi sau va-ntina
Rodind sămînţa pusă-n ea
De dragoste sau ură.
Scrii un cuvînt! – Cuvîntul scris
E-un leac sau e-o otravă!
Tu vei muri! Dar tot ce-ai zis
Rămîne-n urmă-un drum deschis
Înspre infern sau paradis,
Spre-ocară sau spre slavă.
Spui o cîntare! Viersul tău
Rămîne după tine –
Îndemn spre bine sau spre rău,
Spre curăţie sau desfrîu,
Lăsînd în inimi rodul său
De har, sau de ruşine!
Arăţi o cale! – Calea ta
În urma ta nu piere.
E calea bună sau e rea,
Va prăbuşi sau va-nălţa,
Vor merge suflete pe ea
Spre rai, sau spre durere.
Trăieşti o viaţă! – Viaţa ta
E una, numai una -.
Oricum ar fi, tu nu uita:
Cum ţi-o trăieşti vei cîştiga
Ori fericire-n veci prin ea,
Ori chin, pe totdeauna.
O om!… Ce mari răspunderi ai!…
Tu vei pleca din lume!
Dar ce scrii azi, ce spui în grai,
Ce laşi prin piulda care-o dai,
Pe mulţi, pe mulţi mereu spre rai
Sau iad, o să-i îndrune.
O, nu uita! Fii credincios
Cu grijă şi cu teamă;
Să laşi în urmă luminos
Un grai, un gînd, un drum frumos;
Căci pentru toate, ne-ndoios
Odată, vei da seamă!
Stiam de mult timp aceasta poezie, dar nu am stiut ca Traian Dorz a scris-o. O tanara (pe atunci), din biserica pe care o pastoream o recita din cand in cand. (frumoasa, instructiva, si f. ne-Calvinista) Thank You KRSt !
Un link spre video-uri?
Soon
Am primit si eu o poezie minunata:
ALO CERUL !
Sunăm, ne apelăm, ne conectăm
Şi de semnale-i saturat eterul;
Comunicăm febril, dialogăm
Şi, prinşi de-acest vârtej, prea des uităm
Că mai avem un fir direct cu Cerul.
Pământul ne-a rămas parcă prea mic
Căci anulând distanţe, cu-ndrăzneală,
Vorbim mai mult, spunând ades… nimic,
Ne-apropie omniprezentul „clic”
Dar ne despart prăpăstii de răceală.
Sunăm să cerem şi să oferim,
Avem agenda supraîncărcată
Cu prieteni, cunoscuţi sau anonimi
Şi-n dialog steril ne irosim
Iar linia spre Cer e neglijată.
Tatăl ceresc aşteaptă răbdător
Să-L mai chemăm, să-I spunem ce ne doare,
Să-I cerem, cu credinţă, ajutor,
Să-I mulţumim că e îndurător,
Să-L lăudăm în sfântă închinare.
E dialogul binecuvântat
Stând în genunchi, avem conexiune
Cu Cerul, niciodată ocupat,
Cu Cerul ce răspunde garantat,
Cu Ceru-n dialogul rugăciune.
Mereu deschis, mereu având semnal
Şi peste tot având acoperire,
Acest serviciu unic e vital
Iar dialogul, strict spiritual,
Ne-mbogăţeşte în Dumnezeire.
Sunăm, ne apelăm, ne conectăm
Şi de semnale-i saturat eterul
Dar, prinşi de-acest vârtej, să nu uităm
Că doar stând în genunchi înaintăm,
Dialogând neîncetat cu Cerul.