DE CE SUNT PENTICOSTAL?
A apărut o nouă controversă pe mapamondul religios! Cine au dreptate: carismaticii sau penticostalii? Ce suntem noi de fapt, și de ce.
Bine, dezbaterea majoră este între cesaționism și continuitatea darurilor spirituale. Aici, carismaticii și penticostalii se înțeleg. Întrebarea este, logic, are rost să mai intrăm în amănuntul semnului inițial al botezului cu Duhul Sfânt, sau ne mulțumim cu ”recunoașterea” la general a manifestărilor practicate între penticostali de mai bine de un secol și în biserica primară de la început. Eu zic să trecem la amănunt. Pentru că adevărul este ori tot ori deloc.
Mai întâi, trebuie menționat că botezul cu Duhul Sfânt nu poate fi un act secret, doar lăuntric, fără UN MOMENT al actului în sine. Orice act presupune momentul vizibil și audibil al manifestării lui. (Fapte 2, 8, 10, 19)
Apoi, subliniem faptul că în orice descriere biblică specifică a botezului cu Duhul Sfânt, vorbirea în limbi este asociată cu acest act. Și acolo unde nu este menționată specific, este subînțeleasă. Cât privește vorbirea în limbi omenești, înțelese, 1 Corinteni 12, 13, 14 arată clar că pot fi și îngerești, neînțelese.
Chestiunea de căpătâi rămâne următoarea dilemă: dacă vorbirea în limbi este și un dar al Duhului Sfânt, de ce trebuie să fie în mod exclusiv semnul inițial al botezului cu Duhul Sfânt. Multă vreme, răspunsul a fost – și nu îl consider insuficient – pentru că așa s-a întâmplat la început și după aceea: Fapte 10:45, 46 ”Toţi credincioşii tăiaţi împrejur care veniseră cu Petru au rămas uimiţi când au văzut că darul Duhului Sfânt s-a vărsat şi peste Neamuri. Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu.”
Există totuși vreo explicație logică dar și duhovnicească pentru care Dumnezeu a ales vorbirea în limbi ca primă manifestare a Duhului în omul născut din nou? DA!
Toată Scriptura este o înșiruire de contacte inițiate mai ales de Dumnezeu, pentru a stabili (sau restabili) o relație cu omul căzut! Începând cu patriarhii, apoi în timpul Legii prin prooroci, iar în Har prin Lucrarea Duhului Sfânt, Dumnezeu a vorbit oamenilor. Însă, pentru a se deosebi de ”dumnezeii” falși, Adevăratul Creator a depus mărturii clare cu privire la identitatea Sa! Atunci când Domnul Isus a intrat în Iordan pentru a fi botezat de Ioan, mai întâi a depus El o mărturie despre Sine Însuși! A doua mărturie este a oamenilor: ”Nu găsesc nicio vină în El!” Dar cea mai mare dintre mărturii a fost aceea prin care Duhul Sfânt s-a pogorât în chip de porumbel peste Domnul și s-a auzit Glasul Divin! Aceeași succesiune de mărturii trebuie depuse la convertirea unui om: mărturia personală la predare și la botezul în apă, mărturia oamenilor că într-adevăr este o schimbare radicală în comportamentul credinciosului dar și mărturia lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt.
1 Ioan 5:7, 8 ”(Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt, şi aceştia trei una sunt.) Şi trei sunt care mărturisesc (pe pământ): Duhul, apa şi sângele, şi aceştia trei sunt una în mărturisirea lor.”
Acum, de ce această mărturie are ca semn inițial vorbirea în limbi?
Iacov 3:2 ”Toţi greşim în multe feluri. Dacă nu greşeşte cineva în vorbire, este un om desăvârşit şi poate să-şi ţină în frâu tot trupul.”
La botezul cu Duhul Sfânt, când mintea este ”fără rod”, Dumnezeu declară prin semnul vorbirii în alte limbi că S-a instaurat ca STĂPÂN în TEMPLUL SĂU și îl controlează! Iată de ce, Pavel declară că cine vorbește într-o altă limbă se zidește pe sine însuș. Toate celelalte daruri, au ca scop primordial zidirea altora. Prin vorbirea în limbi credinciosul se zidește personal. În rânduiala așezată de Pavel în Corint se așează acest principiu important al darului exponențial, prin care vorbirea în limbi în public trebuie însoțită de tălmăcire pentru a aduce zidire bisericii. Prin această combinație, darul vorbirii în limbi este elevat la nivelul darului proorociei!
Mișcarea carismatică nu-și poate forma doctrine separate de Sfânta Scriptură! Crezul penticostal înseamnă mai mult decât manifestări, el este o bază de principii biblice care așează Cuvântul lui Dumnezeu la temelia manifestărilor noastre! Doar o repudiere a cesaționismului nu va fi suficientă! Există două căi pe care se canalizează mișcarea carismatică: extreme periculoase, ieșite din limitele principiale ale Bibliei, sau încadrarea ei în mijlocul părtășiei penticostale!
Tuturor celor care caută Adevărul, le spunem bun venit!
„Bine, dezbaterea majoră este între cesaționism și continuitatea darurilor spirituale. Aici, carismaticii și penticostalii se înțeleg.”
Eu cred că ați vrut să scrieți: NU se înțeleg.
Ba se înteleg pentru cã si carismaticii si penticostalii resping cesationismul!