SIMPTOMELE TRECUTULUI (3)

ATENȚIE LA PROPAGANDĂ!

http://rascumparareamemoriei.wordpress.com/2010/11/20/maretele-realizari-ale-mandatului-al-iv-lea/

Nu am să afirm că doar noi, cei care am trăit în comunism, suntem predispuși unui sistem de propagandă! Mai întâi, ce înseamnă ”propagandă”?

DEX: ”Acțiune de răspândire a unor idei, care prezintă și susțin o teorie, o concepție, un partid politic etc., cu scopul de a convinge și de a câștiga adepți.”

Definirea mi se pare superficială! Pentru cine îi înțelege ramificațiile sociale, noțiunea înseamnă mai mult. Mult mai mult. În spatele oricărei propagande, în primul rând stă un sistem mascat, care este altceva decât vrea să se știe. Adică, propaganda este o mască. O mască pentru a ascunde hidoșenia sistemului. Masca înlocuiește la nivel de imagine ceea ce este urât într-un sistem, cu ceea ce ar fi de dorit într-un sistem. De exemplu, un sistem corupt, va face propagandă pe tema integrității sale. Un sistem neputincios și leneș, va face caz de ”mar’li realizări”! De aceea să nu confundăm a raporta, a da socoteală, a explica, a susține un punct de vedere cu a face propagandă. Primele au de a face cu realitatea, ultima cu percepția. Primele cu transparența, ultima cu imaginea!

După cum am afirmat deja, nu numai comuniștii sunt vinovați de propagandă. În capitalism și în orice sistem și orânduire umană, există propagandă. Și americanii sunt adesea victimele ”mașinii politice” de propagandă. Diferența? După patru sau opt ani, se trezesc și pedepsesc propagandiștii, în vreme ce la noi se trezesc doar atunci când mor de foame, de frig și stau pe întuneric. Ei, da atunci să vezi necaz: îl împușcă pe șefu’ în ziua de Crăciun! Cine? Ceilalți propagandiști! Oameni buni, până și împușcarea lui Ceaușescu a fost propagandă! Ce ne-a mai păcălit treaba asta. Ce ne-am mai bucurat! Adică ei, că eu nu! Am știut! Ce, comunismul a fost doar Ceaușescu? El singur? Serios? Și acuma dacă nu mai e el, au dispărut toți? Îmi aduc aminte de gluma cu lăutarul:

Cică un lăutar a fost chemat să cânte la comuniști la petrecere. Când se întoarce acasă, e plin de sânge și de vânătăi lăutarul! ”Da’ ce-ai pățit mă?” îl întreabă nevasta. ”M-au bătut comuniștii!” zice el. ”Da’ de ce, tu le cânți și ei te bate (sic!)”. ”Păi m-au întrerbat dac-am cântat la monarhiști.” ”Și tu?” ”Păi le-am zis că da!” ”Și ei?” ”Păi ei a râs toți! Da’ după aia m-au întrebat dac-am cântat la liberali, și pe urmă la țărăniști” ”Și?” ”Le-am zis că da!” ”Și?” ”Și iar a râs! Da pe urmă, m-a întrebat dacă am cântat la legionari!” ”Au! Și ce le-ai zis?” ”Am zis că da! Da’ după aia m-au luat la bătaie și uite…” ”Păi bine mă, de ce nu i-ai mințit pe comuniști că n-ai cântat la legionari?” ”Păi cum era dragă să-i mint că era toți acolo!”

Rolul propagandei este să îi ajute pe propagandiști să creeze percepții! Din când în când, cerem vreun cap (pe-al lui Moțoc!) dar sistemul rămâne! Că-i zice așa, că-i zice altfel!

Și sistemul zice: vreți comunism? Noi suntem comuniștii! Vreți capitalism? Noi suntem capitaliștii! Monarhiști, liberali, țărăniști sau legionari! Suntem orice!

Vreți schimbare? Tot noi suntem schimbarea!

Tradus la nivel de organizație creștină, trebuie să fie cineva în frunte. Și cine e în frunte, să fie cât de mult! Trei, cinci mandate, ”până la venirea Domnului”! Dar cine e, să facă ceva bun! Nu doar să fie! Aici începe propaganda! Cum putem NOI, cei care am dat mâna cu sistemul cel vechi de opresiune, să rămânem neatinși de schimbare? Simplu: credința! Nu ”cea dată sfinților”. Credința că oamenii sunt la fel! Ușor de dus cu propaganda! De data asta religioasă: ”mila biruiește judecata!”, ”cine n-are păcat să dea primul cu piatra!”, ”mai bine ăștia decât alții!”, ”ce rost are să se știe”. Și cu asta basta!

Și dacă cineva are curajul să întrebe cum e posibil să facă unii propagandă, răspunsul meu este: pentru că le merge!